flomelomanul

Costa exact 65 de lei. În anul 1981, prețurile difuzoarelor de radioficare erau următoarele -modelul P21518 - 74,50 lei -modelul P21844- 70 lei - modelul în casetă de difuzor auto (complet negru, nu-i mai țin minte codificarea)- 73 lei. În 1982, modelel P21518 și cel negru în casetă de difuzor auto au fost scoase din producție. Totodată, modelul P21844 a fost rebotezat R20039 (o dată cu transferarea producției sale la Electronica Industrială), iar prețul a crescut la 110 lei, acest preț rămânând neschimbat până în 1990 (e vorba, evident, de leii „ceaușiști”, care n-au nicio legătură cu leii actuali).

Mulțumesc mult!

Ca să fiu sincer, nu știu.

Bine v-am găsit. Lucrez în domeniul electric, dar n-am avut niciodată de-a face cu Arduino, habar n-am cu ce se „mănâncă”. Nepotul meu a primit la facultate următoarea temă, ilustrată în atașament (TEMA B.2) pe care trebuie s-o rezolve urgent pentru a putea fi admis la examen. Nu știe ce trebuie să facă și, se pare că și ceilalți colegi ai săi sunt la fel de bine pregătiți. M-a rugat pe mine să întreb, că nu se descurcă să-și facă cont aici. Oare există printre dumneavoastră cineva care ar putea să lămurească dilema? Mulțumesc anticipat pentru eventualele dumneavoastră răspunsuri.

Ați auzit dvs ceva, dar nu se referă la conductorul PE. Conductoarele active ale unui circuit (adică faza/fazele și neutrul) trebuie instalate în același tub/jgheab/plintă. Pentru conductorul PE nu există această obligativitate. Puteți trage fără nicio problemă conductorul PE din doza de priză până la lampa din baie. E foarte bine că v-ați gândit la această soluție. Chiar dacă în acest moment aveți o lampă cu carcasă din plastic, nu se știe niciodată ce veți monta în viitor. Atenție, însă, la tipul lămpii. Corpurile de iluminat care se pot monta în băi trebuie să aibă menționat pe ambalaj această posibilitate sau să aibă gradul de protecție minim IP55. În rest, spor la lucrare și nu mai băgați în seamă pe toți ăștia care dau verdicte categorice fără să fi văzut situația de la fața locului. Țineți minte că un om inteligent întotdeauna va avea îndoieli și va căuta răspunsuri, în vreme ce prostul va fi întotdeauna categoric, deoarece el le știe pe toate.

Văd că se tot bate apa-n piuă cu aluminiul ăsta de 1,5. NU EXISTĂ CONDUCTOARE DIN ALUMINIU CU SECȚIUNEA DE 1,5 MMP! LA ALUMINIU, SECȚIUNEA MINIMĂ LA CARE SE GĂSEȘTE (SAU SE GĂSEA CÂNDVA) ESTE 2,5 MMP, CARE SE PUTEA UTILIZA EXCLUSIV LA CIRCUITE DE ILUMINAT, NICIDECUM LA PRIZE, CARE AU NEVOIE DE SECȚIUNE DE 4 MMP!! Din această cauză și în tabelele din normative, în căsuța corespunzătoare pentru Al de 1,5 mmp este trasă liniuță.

Fără supărare (nu vreau să jignesc pe nimeni), se pare că dumneavoastră vreți să înlocuiți un rahat cu un alt rahat. Conexiunea aia între N și PE n-are ce să caute acolo. Oricum, dacă o lăsați, nu veți reuși niciodată să anclanșați diferențialul din amonte. Faceți-vă un bine și chemați un electrician autorizat ANRE să vă execute lucrarea și care să vă dea acte pe lucrarea executată (factură, garanție, un mic memoriu tehnic care să conțină descrierea lucrărilor executate). Doar așa aveți certitudinea că lucrarea va fi executată corect, pentru că cel care lucrează LEGAL răspunde pentru ceea ce face și are tot interesul să lucreze corect. Și nu mai urmăriți tot felul de canale dubioase de youtube, pline de separatoare, disjunctoare monopolare și alte aiureli inutile sau interzise de normativul I7, canale „păstorite” de personaje ce se ascund sub identități false și care niciodată în viața lor n-au lucrat legal. Dacă chiar vreți să învățați lucruri interesante, corecte și utile, vă recomand canalul de youtube „Up Electricity” al lui Ion Constantinescu. Atât!

Foarte corectă precizarea dumneavoastră!

Normativul românesc I7-2011 specifică foarte clar faptul că circuitele de prize trebuie să fie distincte față de circuitele de iluminat. Punct.

Bun găsit! S-o luăm metodic. Protecția diferențială de mare sensibilitate (30 mA) este obligatorie pentru toate circuitele, indiferent de destinația lor. Dacă tavanul are structură combustibilă (OSB), atunci el poate fi asimilat cu pardoseala combustibilă a podurilor (chiar dacă nu este folosit pentru circulație). În acest caz, normativul prevede utilizarea obligatorie a copexului metalic. De fapt, cred că este singura situație în care normativul cere doar copex metalic. În toate celelalte situații în care pozarea traseelor se face pe structură combustibilă, se poate utiliza (și chiar este recomandat!) copexul din plastic care satisface proba cu fir incandescent la 960 grade Celsius. Prin urmare, pentru traseele electrice peste tavanul din OSB vă recomand cablu CYY-F introdus în copex metalic cu manta exterioară din PVC. Puteți folosi cablu de 5x2,5 mmp pentru circuit de prize + iluminat, dar nu vă recomand, deoarece reprezintă o supradimensionare inutilă a conductoarelor circuitului de iluminat (adică risipă de material și costuri mai mari). Indiferent care este varianta de cablare pe care o veți alege în final, vă rog să aveți în vedere că trebuie să duceți un conductor PE la fiecare loc de lampă, chiar dacă corpurile de iluminat folosite nu au carcase metalice. Pentru cablare puteți folosi atât cabluri, cât și conductoare. Vă atrag atenția că sunteți în eroare atunci când afirmați că normativul nu permite utilizarea conductoarelor sau cablurilor multifilare în instalațiile fixe. Această interdicție nu mai există din 1998, așa că puteți utiliza ambele variante fără restricții. Există câteva interdicții, și anume, în copex metalic să introduceți doar cabluri, nu conductoare și să nu pozați cablurile direct în zidărie, fără protecție mecanică suplimentară, decât dacă în fișa lor tehnică este permis acest mod de montaj. Puterile receptoarelor electrice enumerate de dvs. sunt cam mari pentru branșamentul monofazat standard de 6 kW pe care îl aveți. Ați putea încerca să obțineți o suplimentare de putere până la 9 kW în monofazat (atât cât este maximul permis de normativ și de standardul SR 234-2008) sau să solicitați un branșament trifazat. Chestiunea asta ar trebui s-o tranșați mai înainte de a vă apuca de instalația casei, ca să nu fiți nevoit să modificați ulterior tabloul și coloana electrică, fiindcă va fi mai dificil. Echiparea „default” a tablourilor electrice ar trebui să fie cu disjunctoare având curba de declanșare C. Curba B se utilizează doar în cazul în care aveți circuite cu lungimi de peste 18-20 m. Evident, nu este greșit să alegeți curba B, dar e posibil să aveți costuri mai mari, întrucât dispozitivele cu curbă B sunt, de regulă, mai scumpe. În mod normal, curba de declanșare se determină corect prin măsurători sau calcule, neexistând în practică curbe „bune” sau „rele”. Legat de AFDD-uri, ele trebuie montate pe fiecare circuit în parte, nu ca protecții generale. Sunt puțin cam ciudate, fiindcă nu prea există în prezent posibilitatea testării lor. Au apărut pe piață aparate cu care se pot testa aceste dispozitive, dar momentan prețurile lor sunt prohibitive chiar și pentru unele firme sau persoane fizice atestate/autorizate ANRE. Legat de temerea dvs. referitoare la posibilitatea apariției incendiilor, cele mai vulnerabile părți ale unei instalații electrice o reprezintă conexiunile. Dacă acestea sunt executate corect și dacă protecțiile sunt alese judicios în raport de secțiunile și modurile de pozare ale cablurilor sau conductoarelor, n-ar trebui să apară vreodată astfel de evenimente nedorite.

În primul rând, s-ar putea ca 4 țăruși să nu fie de ajuns. Nu se știe care este calitatea solului acolo, prin urmare trebuie să vedeți dacă aveți suficientă suprafață disponibilă pentru o eventuală montare a unor țăruși suplimentari, în cazul în care la măsurătoare obțineți peste 4 ohmi. La beciul pe care-l construiți veți avea structură de rezistență din beton armat? Dacă da, puteți folosi armătura ca priză naturală. În acest caz, puteți face o combinație de priză naturală și artificială. Bateți țărușii perimetral, iar platbanda dintre ei o legați și la capetele armăturilor lăsate afară la partea inferioară a structurii de rezistență. În acest fel, aveți șanse ca valoarea rezistenței de dispersie a prizei să fie corespunzătoare. Pentru legătura dintre platbanda prizei de pământ și tabloul de distribuție folosiți conductor de cupru cu secțiunea de minimum 16 mmp. Obligatoriu faceți măsurători pe parcursul execuției lucrării, înainte de astuparea cu pământ. Dacă obțineți o valoare sub 4 ohmi, e foarte bine, fiindcă după astupare completă ea va scădea și mai mult.

Bună ziua. 1. Prima variantă; 2. Nu există „modificări ulterioare” ale Normativului I7-2011. El este în vigoare în integralitatea sa, așa cum a fost adoptat în nov. 2011, deci nu avem ce „interpreta”, iar prevederile sale sunt cât se poate de clare. Există un proiect de modificare a câtorva articole, dar încă nu s-a concretizat, dar și atunci când se vor concretiza, ele nu se referă la tipurile dispozitivelor de protecție. Așadar, citiți cu atenție articolul 5.3.4.0.3. și respectați ce scrie acolo. 3. Nu. Este o cheltuială inutilă, din moment ce toate dispozitivele de protecție automate au și funcție de separare. 4. Noark este o marcă bună. Am lucrat și eu cu această marcă și am fost mulțumit. În afară de Noark, sunt foarte bune și ABB, Schneider, Schrack, Gewiss, Siemens, Hager, Legrand, Eaton... Aveți de unde alege, în funcție de ce găsiți în zona dvs. Nu vă recomand Elmark sau T&G. 5. Nu este obligatorie pozarea în copex metalic, puteți folosi un copex de plastic care să fie admis pentru pozare în contact direct cu suprafețe combustibile (de exemplu, FK 15 de la Gewiss). Copexul metalic ar putea asigura o ecranare electromagnetică suplimentară, dacă este legat la pământ la ambele capete, dar în prezent avem la dispoziție cabluri coaxiale triplu ecranate, care nu mai necesită astfel de măsuri. Important este să respectați regulile de pozare (min. 30 cm distanță față de circuitele electrice, dacă traseele merg în paralel, iar acolo unde este necesară apropierea lor, să existe o intersectare în unghi de 90 grade a acestora). Aș vrea să mai fac câteva remarci. 1. Vă sfătuiesc să vă schimbați canalele de youtube de unde vă culegeți informațiile. Există câțiva „derbedei” pe internet care blamează non-stop dispozitivele care au curba C de declanșare (susținând chiar ticăloșia cum că acestea ar fi fost interzise!!!!!) și ridică osanale curbei B. Trebuie să readucem adevărul în față. Nu există curbe de declanșare „bune” sau „rele”, „permise” sau „interzise”. Curba de declanșare a unui dispozitiv de protecție se determină EXCLUSIV prin calcule și măsurători. Nu există specificații obligatorii ale producătorilor referitoare la una sau alta dintre curbele de declanșare, ci doar recomandări generale, care, însă, nu trebuie să înlocuiască calculele și măsurătorile efectuate de proiectant. În cazul dvs., alegerea curbei B se justifică doar în situația în care aveți circuite electrice cu lungimi mari (peste 25 m) și, din calcule sau măsurători, ați ajuns la concluzia că impedanța buclei de defect este prea mare pentru ca dispozitivele având curba C să poată declanșa în limitele de timp stabilite. Dacă nu aveți trasee lungi și n-ați făcut calcule și/sau măsurători, s-ar putea ca alegerea curbei B să reprezinte o cheltuială suplimentară și, cu tot respectul, total stupidă! 2.Chiar dacă valoarea de 10 A aleasă pentru protecția circuitelor de iluminat este corectă (având în vedere că disjunctorul este destinat să protejeze circuitul, nu consumatorii), v-aș recomanda să alegeți valoarea de 6A, fiind mai potrivită pentru iluminatul LED, cu atât mai mult cu cât aveți prevăzute mai multe circuite de iluminat.