sesebe

Nu încă. Este implementata în încărcătoare simple stand-alone dar doar pt acumulatori separați sau grupuri mici. Pt parcurile solare am explicat dece nu se poate folosi.

Interesante link-urile dar din pacate nu am timp si interes sa le studiez amanuntit. Asa cum s-a spus mai sus, incarcarea in impulsuri este un caz relativ izolat si nu se poate aplica la sistemele de stocare energie din solar si/sau eolian (etc). La sistemele de stocare energie solara si eoliana incarcarea se face proponderent in regim CC-CV din considerente practice, de cost si disponibilitate pt ca vrei sa stochezi toata energia disponibila cit mai repede si complet (pina se atinge incarcarea completa). Incarcarea in impulsuri a fost dezvoltata si analizata odata cu acumulatorii Ni-CD si Ni-Mh si asigura reducerea efectului de memorie la aceti acumulatori. Nu stiam ca ar aduce avantage practice si la acumulatorii bazati pe Litiu dar oricum poate fi aplicata pe scara larga doar la incarcarea acumulatorilor din masini la statiile de incarcare rapida.

Dupa cum spune si Miticamy, un tranzistor MOS-FET (vertical nu lateral) cind are tensiunea de comanda G-S ZERO volti conduce intr-o singura directie din cauza diodei parazite (curent comparativ cu cel nominal fiindca este folosit tot canalul) iar daca este comandat corect pt a fi in saturatie conduce in ambele directii cu o cadere de tensiune D-S egala cu I * Rds-on. Pe acest principiu sint folosite tranzistoarele MOS-FET la O-Ring diode sau ideal diode.

https://www.power.com/sites/default/files/documents/hiperlcs_family_datasheet.pdf -la aplicatii este specificat si audio amplifier https://www.power.com/sites/default/files/documents/hiperpfs-4_family_datasheet.pdf

Cititi nuvela ,,Ultima intrebare,, de Isaac Asimov. Poate fi citita si online aici: https://www.rasfoiesc.com/educatie/literatura/ULTIMA-INTREBARE-ISAAC-ASIMOV92.php Povestea asta este mai credibila decit cea "oficiala"...........

Exact asa faci tu. De multe ori nu pui decit o imagine. Dece nu-ți vezi lungul nasului. Ai scris un întreg roman doar ca să distragi atenția ca defapt am avut dreptate iar tu n-ai știut. Întâi sa vad pe tine ca pui doar simulări și capturi de osciloscop cu explicații detaliate și apoi mai vorbim. Nu doar o simpla imagine de osciloscop sau simulare iar cind întreb cerind explicații ca să înțeleg ce vrei sa spui ma faci prost spunind ca un adevărat inginer înțelege fără explicații.

Ce se obține la rezonanta, printre altele? R: Supra creștere de tensiune. Deci răspunsul era destul de clar pt cineva care știe electronica. Dacă și ție trebuie să-ți spun asta atunci s-a dus la vale forumul de tot.

Pt necredinciosii care se cred mari savanti dar nu vor sa deschida o carte. Tot de pe forum o explicatie similara cu cea de care imi aduceam eu aminte ca era in cartea numita pe pagina anterioara. "CITAT:Durata cursei inverse (12 µs) este dată de condensatorul de întoarcere echivalent C124 în paralel cu C125 şi de inductanţa bobinelor de deflexie, precum şi de capacitatea parazită a bobinei de înaltă tensiune (bobina de FIT) raportată la primar. Datorită acestor elemente, pe durata cursei inverse apar oscilaţii sinusoidale cu f0=41,67 KHz, folosite pentru întoarcerea fasciculului de electroni. În afară de oscilaţia liberă pe aproximativ 42 KHz, în timpul cursei inverse mai există o oscilaţie liberă cu o frecvenţă determinată de inductanţa de dispersie a transformatorului de linii şi capacitatea parazită a bobinei de FIT. Este recomandabil ca frecvenţa acestei oscilaţii să fie de aproximativ 2,8 ori mai mare decât frecvenţa oscilaţiei libere (deci de aproximativ 120 KHz), motiv pentru care se numeşte ”oscilaţie de armonica a 3-a”. În primarul transformatorului de linii tensiunea oscilaţiei de armonica a 3-a are o amplituine de aproximativ 25 % din amplitudinea tensiunii de pe condensatorul de întoarcere VCi. Deoarece cele două tensiuni se adună ca în figura 4.27, a, rezultă un impuls de tensiune cu amplitudinea cu 10 – 15 % mai mică decât VCi, ceea ce constituie un avantaj pentru funcţionarea tranzistorului final T103. În secundarul de înaltă tensiune al transformatorului de linii, tensiunea oscilaţiei de armonica a 3-a se adună cu impulsul sinusoidal VFIT ca în fig. 4.27, b. Va rezulta un impuls mai îngust, dar de amplitudine mărită cu amplitudinea oscilaţiei de armonica a 3-a din secundarul de FIT. Astfel, tensiunea de FIT obţinută are valoare sensibil mai mare, pentru acelaşi rapost de transformare între secundarul FIT şi primar." Din pacate nu se mai poate vedea cine a postat citatul dar am o banuiala. Sa vad daca se trigger- reaza.

Esti in eroare. Exista explicata functionarea intr-o carte despre depanarea TV-urilor AN. Daca imi aduc bine aminte era o carte cu o coperta alba cu ceva desen pe rosu (sau albastru) pe coperta frontala necartonata. Al gasit o poza pe net: link

Hai ca aici trolezi la greu. Rezonanta mai buna inseamna un Q mai ridicat. Nu mai explic dece se vroia asta ca sigur stii iar daca nu stii .....problema ta. Chiar nu vreau sa-ti spun la ce foloseste armonica a III-a. Daca nu stii iarasi doar problema ta. Dupa cum tot spui, pune mina pe o carte si afla daca nu stii (dar eu sint sigur ca stii). Poate puls este o exprimare cam fortata dar daca scriam ca integreaza energia din bobine in momentul blocarii finalului linii apareau alte intrebari.

Baleiajul orizontal este o sursa în comutație rezonanta. La TV-urile A-N, unde traful era pe doua coloane, exista chiar o bobina dedicata (poreclita parca armonica a III-a) pt a asigura o rezonanta mai buna. Condesatorul de recuperare integrează pulsul stabilind durata de întoarcere și tensiunea maximă din colectorul finalului linii.

up

Si care-i problema? Doar cadere mai mare de tensiune la borne ca sa poata functiona in stabilizare.

Toate televizoarele incepind chiar de la cele pe tuburi aveau cel putin o sursa in comutatie - baleiajul orizontal, plus sursa de retea la cele mai noi de 30-40 de ani si cu toate astea lucreaza cu semnale la antena si de sub 1mV. Deci pina si la aparate ieftine si de uz comun, nu doar cele scumpe si performante, se folosesc cu succes surse in comutatie fara a crea probleme. Iar zgomotele pe care le vezi pe osciloscop sint generate de "incorect probing". Exista solutii mult mai simple si performante: sa nu lasi acele semnale sa intre in amplificator - filtrare buna pe intrare (si pe iesire). Iar de pe alimentare, daca este bine conceputa, nu intra zgomote de inalta frecventa.