hpavictor Postat Ianuarie 30, 2015 Partajează Postat Ianuarie 30, 2015 Raimond , ca toata munca ta destinata amatorilor de auditii HiFI sa fie incununata de succes , mai este necesar un potentiometru de volum si un selector de surse pentru intrare . Imi permit sa-ti sugerez ceva simplu , fara microcontrolere , SOFT sau costuri prea mari : Link spre comentariu
sk24bpo Postat Ianuarie 30, 2015 Autor Partajează Postat Ianuarie 30, 2015 (editat) Pana acum toate ideile voastre sunt excelente, relativ simple dar de mare efect. Niciuna dintre ele nu lasa o amprenta sonora nedorita.Chiar daca acum nu e timp pentru ele, probabil ca spre vara le voi aborda serios. . da-mi detalii pe pm, unele aspecte le-am uitat. :-). Softstartul actual are pe aceeasi placa un releu inseriat, inainte de softstart, pe post de heblu, de contact general. Acest releu prin alimentarea bobinei sale de joasa tensiune 12v , poate fi comandat dupa orice fel de schema logica. Editat Ianuarie 30, 2015 de RaimondAudio Link spre comentariu
hpavictor Postat Ianuarie 30, 2015 Partajează Postat Ianuarie 30, 2015 Amplificatoarele de inalta calitate pentru auditii casnice ( Hi End ) au un buton de pornit-oprit master , dar ele mai au inca un regim on - off comandat extern , de obicei printr-o tensiune externa de 12V ( care actioneaza un optocuplor pentru separarea galvanica totala ) prin intermediul unui cablu standard cu jack de fi 3,5 mm . Acea tensiune este generata de obicei la pornirea preamplificatorului ( extern ) , care este dotat de regula cu telecomanda . Restul il intelegeti voi ... Va ofer un exemplu de la Parasound : Link spre comentariu
hpavictor Postat Ianuarie 31, 2015 Partajează Postat Ianuarie 31, 2015 Felicitari : http://raimondaudio.com/Home/ ! Link spre comentariu
sk24bpo Postat Ianuarie 31, 2015 Autor Partajează Postat Ianuarie 31, 2015 Aoleu, e o improvizatie facuta de mine. Sper ca nu m-am facut de ras :-)))) Link spre comentariu
sk24bpo Postat Februarie 2, 2015 Autor Partajează Postat Februarie 2, 2015 Revenind la concret, la masuratori, de azi am inceput sa dau drumul testelor ce tin de performanta. Inca nu sunt bibilite traseele de masa si este posibil inca sa mai fie bucle de masa foarte slabe, dar, chiar si asa, primele rezultate arata spectaculos. Pana acum de exemplu n-am reusit sa masor un amplificator cu un zgomot atat de mic..... Fara semnal zgomotul amplificatorului practic se confunda cu cel al sistemului de masurare. Deasemenea la putere mica, cred ca in jurul a 1W in 8ohm daca retin bine, zgomotul creste cu un procent extrem de mic, practic vorbind, de neluat in seama. Link spre comentariu
sk24bpo Postat Februarie 2, 2015 Autor Partajează Postat Februarie 2, 2015 (editat) Gata, am terminat masuratorile , va pot prezenta rezultatele finale. Prima data daca tot am inceput cu zgomotul haideti sa terminam cu el. Dupa punerea la punct a cablarii amplificatorului si sistemului de masura s-a obtinut si zgomotul real. Am incercat sa evit sa dau o cifra pentru ca aceasta ar fi fost seaca si nu reusea sa cuprinda tot adevarul. Asadar am dorit sa avem expus zgomotul in toata banda audio. Vreau sa subliniez de la inceput ca avem de-a face cu grafice reale, care exprima realitatea, nu sunt grafice rezultate din simulari. Intr-un grafic avem zgomotul fara semnal la intrare, iar in cel de-al doilea zgomotul cu o putere de iesire de circa 1W in 8ohm. Mai departe voi continua cu THD-ul si THD+N(noise). Aceste masuratori sunt realizate la 50W in 8ohm. Alimentarea modulului a fost facuta cu o tensiune de +35V-35V. Pana in jurul a 55W-60W distorsiunile erau minime, dupa care amplificatorul se apropia de clipping si caracteristice de deteriorau destul de brusc, un comportament tipic, intalnit la orice amplificator. Deci, pentru alimentarea folosita de mine, puterea de iesire de 50W a fost cea mai relevanta ,asa ca a fost folosita pe parcursul tuturor testelor. Frecventele de test au fost de 1khz , 10khz , 19.5khz si 20khz. Dintre toate frecventa de 19.5khz poate parea cea mai ciudata. Am folosit-o din cauza faptului ca la 20khz, sistemul de masurare incepe brusc sa-si piarda precizia si da raporteze rezultate din ce in ce mai indepartate de adevar, cata vreme vorbim de distorsiuni extrem de mici. La frecventa de 19.5khz , masuratorile inca sunt relevante si pot arata o mare parte de adevar. THD-ul la 1khz este de circa 0,0025% , o valoare excelenta. Surprinzator(sau poate nu) , THD+N(noise) ramane foarte apropiat de THD, fapt indicat inca de la analiza zgomotului. In plus aici observam pe langa zgomotul extrem de redus si puterea de rejectie a schemei. In alimentare s-a folosit un transformator toroidal Talema de 225VA , punte redresoare de 50A si condensatoare de netezire riplu cu valoarea de 2x10.000uF /50V. La frecventa de 19,5khz se observa ca THD-ul ramane la niste valori derizorii , la fel si THD+N-ul. Rejectia amplificatorului la aceasta frecventa inalta ramane inca foarte puternica, fapt sesizat usor din diferenta foarte mica dintre THD si THD+N. Cam atat despre THD, urmeaza la rand IMD-ul. Testele de intermodulatie reprezinta unele dintre cele mai grele teste de performanta in care multe amplificatoare de putere sau de semnal mic o dau in bara avand un comportament deficitar. Ca o regula generala bine de stiut , tot ce este sub 0,010% la aceste teste reprezinta o valoare excelenta imposibil de sesizat la ureche. In cazul de fata avem la testul de 60hz+7khz cu raportul de 4:1 o valoare a IMD-ului de 0,0067% , valoare care indeplineste cele mai drastice cerinte de performanta audiofile. La testul IMD cu 18.5khz+19.5khz avem o valoare rezultata de 0,0080%. Valoarea totala a IMD-ului inca se incadreaza la cerintele de top, acest ultim test fiind si cel mai solicitant. Trebuie remarcat ca produsul de intermodulatie f2-f1 , in cazul nostru de 1khz , se afla la o valoare aproape ideala de 0,00099%. Este produsul de intermodulatie cel mai important pentru ca acesta este situat in banda audio, exact la frecventa unde urechea este cel mai sensibila. Nici celelalte produse de intermodulatie nu sunt departe de ideal cu valoarea de 0,0033%. Editat Februarie 2, 2015 de RaimondAudio Link spre comentariu
hpavictor Postat Februarie 2, 2015 Partajează Postat Februarie 2, 2015 Astea sunt rezultate preliminare sau finale ? Pe un alt modul de test valorile sunt identice sau mai bune sau mai putin bune ? Urmeaza sa mai repeti masuratorile la 1W cu amplificatorul stabilizat termic dupa 2 ore ( FFT , IMD , THD ) ? Poti masura Damping Factor ? Link spre comentariu
Vizitator Postat Februarie 2, 2015 Partajează Postat Februarie 2, 2015 Cel mai simplu mod de a masura damping factor: Doar ca in cazul tau, ar trebui sa deschizi nivelul cam cu 5-7 volti sub pragul de clipping, adica mai putin de 20Vrms (100W/4R), cit este in acel test. http://www.bcae1.com/dampfact.htm Link spre comentariu
sk24bpo Postat Februarie 2, 2015 Autor Partajează Postat Februarie 2, 2015 Rezultatele de mai sus sunt finale cu amplificatorul rece. Daca esti curios o sa vad maine daca sunt diferente si cand este cald. Teoretic ar trebui sa fie si mai bune rezultatele dar sincer ma indoiesc ca vor varia semnificativ incat sa merite a fi luate in seama. Testele au fost realizate pe un singur modul deoarece am asamblat doar unul singur pana acum.Vor fi foarte usor de repetat testele, lantul de masurare este pus la punct. O sa masor si damping factorul, macar de-ar avea vreo relevanta practica. Link spre comentariu
Vizitator Postat Februarie 2, 2015 Partajează Postat Februarie 2, 2015 Poze, poze... cu modulul, adica... Link spre comentariu
Vizitator Postat Februarie 2, 2015 Partajează Postat Februarie 2, 2015 Are relevanta DF-ul, sint multe amplificatoare care in diverse masuratori dau bine dar stau slab la DF, lasind impresia ca suna "flescait" pe bass. Cel mai bine faci cu filmare, injectezi 50Hz sinusoidal la intrare, ridici nivelul de iesire (fara sarcina) la 80-85% din p-max, (15% sub clipping), arati tensiunea RMS pe osciloscop sau un multimetru True RMS, si apoi pui sarcina de 4 ohm si vezi citi milivolti scad, cu sarcina fata de fara sarcina. Sarcina sa fie dummy load. Restul este simplu vezi citi mV scade cu sarcina fata de in gol, si apoi regula de 3 simple. Orice damping factor de minim 200, este ultrasuficient pentru cele mai pretentioase incinte acustice. Link spre comentariu
Vizitator Postat Februarie 2, 2015 Partajează Postat Februarie 2, 2015 Si asta este foarte corect, insa de aia diverse incinte suna diferit pe acelasi amplif, de multe ori o incinta mai performanta cu un filtru mai elaborat, poate suna mai prost decit o incinta mai simpla, cu filtre simple pe acelasi amplif, ca fiind unul cu DF mic. Evident conteaza mult frecventa de rezonanta, frecventa la care se face testul in raport cu frecventa de rezonanta a incintei, mai bine zis. Tocmai de aia un test simplu DF il faci pe dummy load, load care se comporta identic in plaja de frecvente 10Hz-400Hz. Avind un amplif cu DF mare, tipic peste 200, influenta sarcinii reactive este mult mai mica, si evident suna mai bine, mai prezent pe bass, mai dinamic, etc. De unde rezulta ca dampling factorul (DF) are relevanta la un amplif, exact cum si slew rate-ul are relevanta . Link spre comentariu
sk24bpo Postat Februarie 2, 2015 Autor Partajează Postat Februarie 2, 2015 Nu, DF-ul nu are relevanta in sarcinile reactive. Degeaba ai DF urias pentru ca nu poti ajuta boxa reactiva ce intoarce un curent mai mare catre amplificator fata de o boxa rezistiva, cata vreme se interpune partea rezistiva a boxei(chiar daca aceea boxa este cotata ca fiind mai reactiva). Cand se intoarce un curent foarte mare catre amplif este obligatoriu ca rezistenta serie sa fie mica pana la amplif daca vrei control. Deci din nou scade DF-ul. Practic asa cum a spus . o boxa reactiva este pur si simplu ea proasta, nu DF-ul amplificatorului mic. Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum