Inca un Leco Amp V2 Complet.

[hpavictor]

Ca sa ma laud , ar fi trebui sa spun ca PSA150 este un proiect de geniu , dar pentru ca nu e corect sa ma laud singur , voi mentiona  doar ca este un proiect beton . 

In ultima perioada am lucrat la o familie de produse destinate unei firme ce comercializeaza module audio , si va prezint  o varianta cu trei perechi de finali MOSFET .

Desigur , nu sunt finalii clasici MOSFET , IRFP240 / 9240 , ci alte variante , avand mentiunea producatorului " low gate charge " .

Datorita acestei calitati si a unei imperecheri Rds on perfecte ( chiar daca in audio nu prea conteaza , reactia negativa globala compensand micile diferente dinamice ) am reusit sa obtin performante de top cu  schema prezentata mai jos .

Pentru a-i raspunde lui marian : varianta cu 2 perechi 240 / 9240 este limitata functional dar inca acceptabila , la alt nivel de performanta trebuie folosit un alt tip de finali MOSFET , care costa cu foarte putin mai scump decat IRFP240 / 9240 .

 

Pentru a-i raspunde lui Leco : ai un exemplu de generator de curent termocompensat derivat din cel pe care-l lauzi ca fiind perfectiunea .

Nu are rost sa insisti cu laudele , este la fel de stabil ca si o rezistenta chioara care limiteaza curentul .

 

 

Culmea , daca folosesti o rezistenta chioara pentru limitarea curentului si faci proba " stiintifica " cu bricheta ... vei avea o surpriza , aceea ca generatorul tau de curent  " termocompensat " este depasit lejer de stabilitatea unei rezistente  .

Desigur , exista si rezistente special construite cu deriva termica mica , cum sunt cele cu oxizi metalici ( RPM , MLT etc )  si care se bip pe generatoarele termocompensate cu doua diode  .

Asta ca sa nu mai discutam de generatoare de curent avand scheme evoluate ( cascadate , bootstrap-ate , cu referinta termostabilizate nativ , avand controlul impedantei intr-un spectru mare de frecventa  etc )  .

 

Gata cu offtopicul din partea mea .

Sper ca am lamurit pe cei interesati sa stie cum sta treaba in realitate . 

Editat Ianuarie 26, 2015 de Victor

[Marian]

Hai sa lamurim un lucru Victor, MP100.V3 al meu are finali bipolari, nu mosfet, ti-am aratat intr-o postare anterioara cativa parametrii tehnici ( specificatii ), schema insa nu va fi facuta publica, daca vrei insa iti pot arata diagrama bode atat in bucla deschisa cat si inchisa, cea de a 2-a arata liniaritatea despre care vorbam de pana la 100khz, ceea ce consider eu ca este suficient pentru un amplificator cel putin decent.

 

Revenind la subiect, generatorul ala postat de tine este cam la fel de compensat termic ca si cel folosit de Leco cu 2 diode, asa cum am zis intr-opostare anterioara influenta dominanta asupra temperaturii jonctiunii o are temperatura ambientala pentru simplul motiv ca disipatia este de obicei foarte mica, si intr-un spatiu inchis se presupune ca temperatura ambientala este aceeasi pe un spatiu de cativa mm, astfel incat este de la sine inteles faptul ca si capsulele se vor incalzi cam la fel, eventualele diferente ar putea fi impuse de R_ja, asadar din punct de vedere al temperaturii jonctiunile ambele scheme sunt cam la fel, dar problema pentru amandoua este alta, si este aceeasi, referinta este formata din 2 jonctiuni inseriate, asadar variatia referintei este de cam 4,4mV/*C, numai ca la tranzistor ai doar o singura jonctiune, deci variatia baza-emitor cu temperatura este de 2,2mV/*C, ceea ce presupune o supracompensare termica, adica scaderea curentului de la generator in ritm cu cresterea temperaturii ambientale, este inevitabil pentru configuratia asta. Adica ambele generatoare ( si cel folosit de Leco, si cel pus de tine ) au fix aceeasi performanta, analizeaza atent schema si principiile implicate, ai sa vezi ca asa este, daca vrei poti si testa practic, ai sa te convingi.

[Vizitator]

Victor, ai omis o mica chestie, referitor la rezistenta.

 

In ideea de a folosi rezistenta in loc de tranzistor ca GCC (ma refer strict la stabilitate termica), spune-mi ce se intimpla cu curentul constant la scaderea tensiunii de alimentare a amplificatorului?

 

Stiu, ca "variaza" fiind divizor rezistiv....

 

Exact aceeasi idee de GCC termocompensat, am folosit si eu, repet diodele sint foate aproape pe traseu scurt intre pini.

 

Iar din cite stiu, transferul termic se efectueaza mai bine intre metal-metal (pini) decit carcasa plastic-carcasa plastic.

 

 

In schema pusa de tine ai inlocuit o jonctiune dioda cu una simulata de un tranzistor.

 

Deci nimic nou, eu am pus ambele diode in contact termic cu acel trz...

[hpavictor]

Pai exact asta am spus si eu ...

Da , sunt interesat de FFT - ul la Pmax si la 1W si diagrama BODE in bucla închisă .

Cu finalii bipolari e mai OK , am obținut rezultate surprinzătoare ... Poate , cândva voi populariza si ultima variantă de schema cu finali bipolari .

Trebuie sa obtin acceptul celor care au comandat schemele ...

[Vizitator]

Deci sa inteleg ca accepti ca acel GCC folosit de mine, are compensare termica?

 

Sau hai sa o iau altfel:

 

Daca inlocuiam cele 2 jonctiuni de diode (cazul meu) cu o rezistenta a carei valoare ar fi determinat pe ea o cadere de tensiune perfect egala cu cea de pe cele 2 jonctiuni serie (1,2xxV), acel GCC, ar mai fi avut compensare termica?

 

Ar mai fi fost acel circuit GCC, imun la variatiile tensiunii de alimentare?

[hpavictor]

Leco , daca ai fi citit cu atentie ai fi înțeles ca răspunsul meu ii era destinat lui Marian .

In varianta atasata de mine poti folosi același tip de tranzistori , adica amândoi PNP sau amândoi NPN , montandu-i intim cu surub si piuliță si garantat contactul termic e mai bun decât la o joncțiune de 4148 cat vârful de ac la care cuplajul se face prin sticlotextolit cu tranzistorul din generator ...

Discuția este oricum in defavoarea ta , daca începem sa comentam detalii gen rejectie , impedanta etc intre generatorul de curent preferat de tine si cel preferat de Marian sau cel folosit de mine in PSA150 ...

[Vizitator]

Eu astept un raspuns la intrebare, cu mentiunea intre pinul dioda si pinul tranzistor, exista traseu DIN CUPRU, foarte scurt si suficient ca suprafata de contact.

 

De cind fibra de sticla este conductor electric-termic?

 

Deci raspunsul la intrebare este?

 

Daca discutam de zgomot si restul, un tranzistor tip BD sau MJE, are zgomot mult mai mare decit un tranzistor de zgomot redus (cum folosesc eu in GCC-urile mele), iar acel tranzistor, alimenteaza totusi diferentialele...

 

Iti aduci aminte cind ai fost la mine si modulul Leco V1 era deja alimentat, ai bagat urechea in driverul de 111db/1W/1m, cu intrarea amplifului "in aer", si mi-ai zis , hai, alimenteaza sa aud, eu zicindu-ti ca este deja alimentat?

 

Puteam folosi si eu alti tranzistori ordinari in fata, in GCC-uri, insa am preferat stilul meu...

 

Deci?

[hpavictor]

Pur si simplu cel preferat de tine face parte din istoria electronicii , nu prezinta vreo alta calitate speciala .

Da , funcționează OK , asta te mulțumește ?

Daca inlocuiesti cele doua diode cu un tranzistor , deja joci in altă liga .

Oricum nu contează ce comentam , userii au inteles ca încerci sa o tii pe-a ta , ca nu poti accepta realitatea ...

Nu este neapărat un lucru rau , poti merge înainte si cu solutiile tehnice din anii '60 ai secolului trecut .

Pe când o solutie moderna , un Leco V.4 ?

[Vizitator]

Da , funcționează OK , asta te mulțumește ?

Pe când o solutie moderna , un Leco V.4 ?

 

Multumesc de fair play, asta vroiam.

 

Leco V4, va fi o clasa TD, o combinatie intre un Leco Amp V3, cu un integrator de mare viteza ce ofera o tensiune de refereinta-deschidere unui downconverter autopilotat (gen Yamaha), cu comanda exact ca la SMPS-ul meu, optodrivere dedicate, bineinteles NU HCPL-uri cu 500nSec delay time, ci ceva cu rise si fall times de sub 30nSec cu citiva nanofarazi in mosfeturi....

 

 

Le las singur sa calculezi frecventa acestei oscilograme...

 

Si astept pareri despre rise si fall times.

[hpavictor]

Dar ... Ce tip de generatoare de curent constant o sa folosesti ? Totuși sa trecem la lucruri serioase.

Clasa TD reprezintă o provocare serioasa pentru oricine .

Poti realiza asa ceva ?

Esti sigur ?

[Marian]

Diagrama bode bucla inchisa la MP100.V3 asa cum am promis:

 

Pentru moment este deajuns. Acuma revenind la subiect, nu ca as vrea sa ma bag intre voi ca amandoi aveti dreptate in felul vostru, numai ca amandoi scapati din vedere un lucru pe care am tot incercat sa vi-l evidentiez, hai sa o luam altfel:

 

-Victor, si Leco, luati fiecare in parte generatorul folosit, tu Leco pe ala cu 2 diode, iar tu Victor pe ala pe care l-ai postat cu tranzistor pe post de dioda ( baza legata la colector ), si presupuneti ca in ambele cazuri toate jonctiunile ( dar absolut toate ) sunt mentinute perfect la exact aceeasi temperatura, si va intreb cat se poate de serios, cu ce va ajuta asta? Astept un raspuns de la amandoi, apoi detaliez.

[Vizitator]

Dar ... Ce tip de generatoare de curent constant o sa folosesti ? Totuși sa trecem la lucruri serioase.

Clasa TD reprezintă o provocare serioasa pentru oricine .

Poti realiza asa ceva ?

Esti sigur ?

 

 

Ca un "alfabet" ce sint, ma descurc si eu, ce sa fac...

 

 

 

Filmarea arata ce si cum, doar ca la 3500W in PFC, s-a declansat protectia care oprea atit boosterul cit si comanda ON la smps (optocuplor).

 

 

Puterea, mica, ce sa fac, 110Vrms^2/4R , doar 3025W rms CONTINUU, fara limitari dupa citeva zeci, sute de milisecunde de burst, ca la amplificatoarele "moderne". Powersoft, etc....

 

Randament total asa la o caterinca?

 

3025/3500, cam 86%, incluzind pierderile pe smps, evident nimic optimizat la acest "paianjen de 3025W", si nici la smps-ul de 3000W continuu cu 3500W peak, tot in stadiul "paianjen"...

 

Ca sa ii raspund lui Marian, tocmai de aceea NU am optat pentru cuplaj termic intre diode si tranzistor, insasi prin natura circuitului respectiv, incalzirea tranzistorului respectiv nu afecteaza cresterea curentului in acel circuit.

 

Compensarea termica am dorit sa fie realizata fata de temperatura din interiorul carcasei (fan off-fan on), cind temperatura pe componente este dependenta de temperatura, curentul de aer si volumul acestuia, cind racirea fortata lucreaza.

 

Nu m-am exprimat eu foarte stiintific, sint "alfabet" ce sa fac si eu, dar intelegeti voi...

 

Compensarea termica jonctiune-mediu conductiv termic-jonctiune in amplificatorul realizat de mine este valabila la circuitul superdioda.

 

Inca astept de la Victor pareri despre asta:

 

 

 

Frecventa de lucru si cel mai important "slew rate"-ul obtinut, daca impartim cei 16,6Vpp la 15nanoSecunde rise time.

 

Hai ca esti bun la matemetici, vezi ca e ceva de ordin Kv/microsecunda...

[hpavictor]

Marian si Leco :

Ar trebui sa trecem de la " Racheta Cutezătorilor " măcar la nivelul " Tehnium " ... daca " Elektor " vi se pare prea sus .

Despre generatoare de curent se găsesc destule pe net , de la nivel de novice la nivel de doctorand , asa ca nu merita sa continuam .

Marian , de ce nu prezinti schema cu bipolari , in varianta fără valorile componentelor ?

Cinstit , sunt foarte curios !

[Marian]

Leco stai putin ca ce spui tu acolo nu are sens, nu oi fi eu expert in amplificatoare dar 16,6/0,000000017=976470588, pai SR de 900 Mega volti pe microsecunda n-am auzit pana acum, da poate nu stiu eu... In fapt sunt doar 976V/uS din cei 17nS si 16,6V dar nici macar astia nu se leaga...

 

PS: In poza ASTA  a ta vad 500nS pe div, 4 div ciclul, deci frecventa de 500khz, acuma nu fusei atent da ce amplif e ala de-l rulezi la 500khz?

 

Victor, ceea ce am prezentat eu nu tine neaparat de generatoare de curent constant ci de un principiu elementar de electronica, principiu aplicabil in multe alte domenii, nu numai audio, ideea este simpla si bolduiesc ca sa ma fac auzit: pentru fix aceeasi temperatura referinta scade intr-un ritm mai rapid decat poate tranzistorul sa compenseze, deci curentul scade invers proportional cu temperatura, e asa cum am zis un principiu elementar de electronica.

 

PS: Am facut greseala sa postez in trecut scheme de amplificatoare aici la amplificatoare, m-am lecuit.

[Vizitator]

Victor, nimic pareri de ce vazusi mai sus?

 

Nu "place" rezultatul?

 

Zici ceva si de acea oscilograma in dreptunghiular referitor la intrebare?

 

Uite Marian a fost mai rapid, si a spus corect frecventa, fix 500kHz.

 

 

Acolo doream sa arat cit de capabile sint driverele de comanda mosfet sau IGBT, este o oscilograma la iesirea driverului respectiv, inainte de rezistenta de grila mos fet.

 

Sint cele pe care le folosesc in SMPS, la Leco V3, cit si la viitoarea Leco V4, pentru comanda mosfeturilor sau IGBT-urilor.

 

Astept parerea lui Victor despre cei 110Vrms/4 ohm obtinuti, si restul de intrebari.

 

La V4, voi folosi LecoV3+downconverter in loc de clasaH, am mai spus, iar ca GCC, ma mai gindesc, oricum la +/- 180-190Vcc, va trebui sa cascodez ceva pe acolo.