GEO 53 BN Postat Decembrie 9, 2017 Partajează Postat Decembrie 9, 2017 (editat) Cu multi ani in urma in colectia revistei "Sport si Tehnica " a fost pubicata constructia unui motor cu reactie pentru aeromodele,navomodele,etc.care putea fi construit in mod diy. Am fost abonat la revista Sport si Tehnica pina cind nu s-a mai editat. A fost o revista buna unde erau de toate, electronica, radioamatorism,auto,aeromodelism, rachetomodelism,etc. La inceputul anilor '70 a aparut revista Tehnium unde inca erau de toate. Editat Decembrie 9, 2017 de GEO 53 BN Link spre comentariu
Ion_Bumbu Postat Decembrie 9, 2017 Partajează Postat Decembrie 9, 2017 Gata, memoria spune Anania Moldoveanu si posibil Stiinta si Tehnica. 1 Link spre comentariu
gauss Postat Decembrie 9, 2017 Partajează Postat Decembrie 9, 2017 (editat) Ai dreptate,numai ca spre deosebire de statoreactor,pulsoreactorul poate fi pornit,fara sa trebuiasca sa-l pui in miscare. Motoarele rachetelor sint statoreactoare ,numai ca acele motoare functioneaza cu altfel de combustibil(solid,lichid O+H),nu cu combustibil clasic,benzina,la indemina oricui. Pai si eu ce spuneam ? Nu va bazati ca pulsoreactorul pleaca din repaos cu vehicolul pe care - l deserveste . Primul pulsoreactor din lume a echipat bomba zburatoare ( sau avionul fara pilot ... dupa cum doriti ) V1 , produs ( ca de obicei ) de germani . Nu pornea din repaos nici cu ordinul lui Hitler si al Gestapo - ului , SS - ului , NSDAP - ului si SD - ului la un loc . Lansarea clasica era de pe rampa de metal - beton , cu propulsor auxiliar cu peroxid ( Walter inventator ) , sau prin lansare de pe avion HE - 111 , beneficind de viteza initiala a acestuia . In alta ordine de idei motoarele rachetelor NU sant statoreactoare . Dintr - un motiv foarte simplu . Nu folosesc aer atmosferic , oxigenul ( comburantul ) e continut in interiorul rachetei , in rezervoare la cele cu combustibil lichid , sau e amestecat intim cu " carburantul " , la cele cu combustibil solid . Ca sa fim rigurosi , exista cateva cazuri la care se foloseste aport suplimentar de oxigen atmosferic " peste " carburant - comburant solid , rusii au fost aici utilizatori . Un caz este racheta antiaeriana cu bataie medie SA - 6 KUB , aflata si in inzestrarea armatei romane . De ce si cum , este o discutie foarte tehnica ... depaseste cadrul forumului . A nu se confunda notiunea de motor racheta cu cele folosite la " rachetele " de croaziera , care folosesc turboreactoare clasice de unica folosinta , ce consuma petrol de aviatie , iar ca motor de start motor racheta clasic , cu combustibil solid . Editat Decembrie 9, 2017 de gauss Link spre comentariu
hpavictor Postat Decembrie 9, 2017 Autor Partajează Postat Decembrie 9, 2017 Va rog să postați articolul din revista Știință și Tehnică , în care este prezentat acel motor cu reacție DIY . Mulțumesc anticipat ! Link spre comentariu
Ion_Bumbu Postat Decembrie 9, 2017 Partajează Postat Decembrie 9, 2017 Daca mai o gasesc... 1 Link spre comentariu
GEO 53 BN Postat Decembrie 9, 2017 Partajează Postat Decembrie 9, 2017 (editat) Pai si eu ce spuneam ? Nu va bazati ca pulsoreactorul pleaca din repaos cu vehicolul pe care - l deserveste . Primul pulsoreactor din lume a echipat bomba zburatoare ( sau avionul fara pilot ... dupa cum doriti ) V1 , produs ( ca de obicei ) de germani . Nu pornea din repaos nici cu ordinul lui Hitler si al Gestapo - ului , SS - ului , NSDAP - ului si SD - ului la un loc . Lansarea clasica era de pe rampa de metal - beton , cu propulsor auxiliar cu peroxid ( Walter inventator ) , sau prin lansare de pe avion HE - 111 , beneficind de viteza initiala a acestuia . In alta ordine de idei motoarele rachetelor NU sant statoreactoare . Dintr - un motiv foarte simplu . Nu folosesc aer atmosferic , oxigenul ( comburantul ) e continut in interiorul rachetei , in rezervoare la cele cu combustibil lichid , sau e amestecat intim cu " carburantul " , la cele cu combustibil solid . Ca sa fim rigurosi , exista cateva cazuri la care se foloseste aport suplimentar de oxigen atmosferic " peste " carburant - comburant solid , rusii au fost aici utilizatori . Un caz este racheta antiaeriana cu bataie medie SA - 6 KUB , aflata si in inzestrarea armatei romane . De ce si cum , este o discutie foarte tehnica ... depaseste cadrul forumului . A nu se confunda notiunea de motor racheta cu cele folosite la " rachetele " de croaziera , care folosesc turboreactoare clasice de unica folosinta , ce consuma petrol de aviatie , iar ca motor de start motor racheta clasic , cu combustibil solid . Da,sint de acord ca pulsoreactoarele, care transportau bombele spre Marea britanie,trebuiau ajutate sa decoleze. Pentru asta foloseau la decolare,combustibili solizi sau lichizi,( peroxidul de hidrogen,probabil). Ce am vazut la TV, pulsoreactorul era fixat pe un fel de carucior,care se punea in miscare datorita jetului de gaze produs. Pornirea era lenta dar accelera pe parcurs,destul de tare. Editat Decembrie 9, 2017 de GEO 53 BN Link spre comentariu
gauss Postat Decembrie 9, 2017 Partajează Postat Decembrie 9, 2017 (editat) Peroxidul de hidrogen nu e combustibil . Doar se descompune , cu crestere exploziva de volum , efect similar cu gazele de ardere . De unde si aspectul de fum alb dens ... gazele de ardere sant incolore , vag cenusii . https://www.youtube.com/watch?v=QY308O42Ur4 Acceleratoare de start cu peroxid se foloseau la planoarele gigant si aeronavele Me-323 , la JU-88 si HE-111 . https://www.youtube.com/watch?v=6D-NE8vX25I Editat Decembrie 9, 2017 de gauss Link spre comentariu
hpavictor Postat Decembrie 9, 2017 Autor Partajează Postat Decembrie 9, 2017 Merge la turbopompe ... Link spre comentariu
gauss Postat Decembrie 9, 2017 Partajează Postat Decembrie 9, 2017 (editat) Da . Avea V-2 . Sa nu aducem in discutie submarinele Walter ... cu autonomie de zile sub apa , torpilele acustice speciale , propulsate cu turbine Walter cu perhidrol , de dimensiunea unui borcan de muraturi de 3 litri , si alte mici gadgeturi care i - au lasat visatori pe " aliati " ... P .S . - marii " profitori " de la est au platit tribut greu tehnologiei Walter , alaturi de imense beneficii . Torpilele de la submarinul Kursk erau cu perhidrol ... numai ca vechi si neintretinute . Recipientul uneia s - a spart , perhidrolul a " ars " cablaraia si modulul electronic ( prima explozie , de mici dimensiuni ) ... scurtcircuite , incendiu ... apoi in cateva zeci de secunde s - a initiat focosul celei defecte . Prin simpatie , au explodat toate din camera torpilelor prora ( s - a simtit si pe sonarele din Norvegia , Suedia etc . ) . Si pe submarinul - spion USA , care era si el pe - acolo si anume sa traga cu urechile ce si cum ... Editat Decembrie 9, 2017 de gauss 1 Link spre comentariu
hpavictor Postat Decembrie 9, 2017 Autor Partajează Postat Decembrie 9, 2017 X21 ... propulsie Walter , carena hidrodinamica foarte avansata etc . Era un submarin din viitor ! 1 Link spre comentariu
GEO 53 BN Postat Decembrie 9, 2017 Partajează Postat Decembrie 9, 2017 (editat) Din cite stiu eu perhidrolul sau apa oxigenata, nu se descompune violent in aer liber. Posibil sa se descompuna violent sub influenta caldurii sau a unor catalizatori. Zic si eu! N-am fost foarte bun la chimie! Editat Decembrie 9, 2017 de GEO 53 BN Link spre comentariu
gauss Postat Decembrie 9, 2017 Partajează Postat Decembrie 9, 2017 (editat) Concentratie plus catalizator . Apa oxigenata e 2-3 la suta , cel militar minim 70 la suta . P .S . - se vede in link - urile postate , si inca alte cateva mii . Youtube e adevarul ! ... X21 ... propulsie Walter , carena hidrodinamica foarte avansata etc .Era un submarin din viitor ! Pai n - au facut toti bataturi la deshte ... de subler si ruleta , dupa ce le - au ranfluat pe cele sabordate ? ... basca confesiunile lui herr Walter ... a scris si desenat mai mult ca DNA - ul nostru ! ... P .S . - daca este interes , am ceva materiale cu submarinele Walter . Editat Decembrie 9, 2017 de gauss 1 Link spre comentariu
hpavictor Postat Decembrie 9, 2017 Autor Partajează Postat Decembrie 9, 2017 Le astept cu mult interes ! Link spre comentariu
puriu Postat Decembrie 9, 2017 Partajează Postat Decembrie 9, 2017 Pulsoreactorul functioneaza corect intre doua viteze, minima si maxima. Poate porni la viteza zero daca asa a fost proiectat, dar nu va atinge o viteza foarte mare. Am vazut intr-o revista ruseasca (Tehnica molodioji) din anii '60, pulsoreactoare de fabrica pentru aeromodele si pentru navomodele de viteza. Nu este greu de facut un pulsoreactor, dar trebuie niste aliaje refractare (nu se moaie si nu se deformeaza la cald) si niste accesorii pentru alimentare si pentru pornire. 2 Link spre comentariu
GEO 53 BN Postat Decembrie 9, 2017 Partajează Postat Decembrie 9, 2017 Nu ar fi asa de greu sa se disipe caldura. S-ar putea suda pe corpul pulsoreactorului si pe ajutaj, niste aripioare metalice care ar ajuta la disiparea caldurii. Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum