Aparat sudura in puncte

[digix]

Instalatia electrica de la BMW are niste cabluri cu sectiune mare si  izolatie buna.

[flomar60]

Decât să pui mai multe trafuri de microunde, mai bine faci un singur traf cu secțiune și fereastră suficient de mari. Pentru asta poți tăia din tole mai mari tip E, mai multe tole tip U,  de exemplu.

Poti incerca si varianta asta de modificare a pachetului de tole; se taie din tola 8-10mm pt. a se realiza corect intercalarea la montajul pachetului de tole; dezavantaj => pt. aceeasi sectiune necesita pachet de tole dublu ...avantaj => fereastra pt. bobinaj , sectiune aproape dubla iar puterea debitata pe sarcina creste cu aprox. 50% la aceeasi sectiune... 

[rasputin]

Legat de ţeava de cupru, aceea trasă în bară (asta-i de-a dreptul pedeapsă să o prelucrezi), sau colac, dar cu destinaţie pentru instalaţii termice, e nevoie a o decăli. Nu-i musai a o decăli pentru că ar crăpa, problema cea mare este că se lucrează extrem de greu, atît aplatizarea cît şi execuţia spirei (spirelor) pentru bobină. Aşa cum s-a sugerat, e nevoie de decălire, urmînd procedeul aplicat oţelurilor dar avînd rezultat invers.

Cu costuri mai mari, acolo unde nu este posibilă decălirea ţevii, eu vă îndemn spre ţeava frigorifică. Fiţi cu băgare de seamă, o aplatizaţi (preferabil prin tragere între role şi într-o singură trecere) şi o faceţi bobină (spiră). Nu îndemnaţi să faceţi şi desfaceţi, ideal e să vă iasă din prima altfel ţeava ajunge a se "căli" prin ecruisare, şi asta nu-i de bine.

 

Spuneam, pe undeva pe la începutul acestui subiect, că sudarea prin puncte, cu condensator sau trafo, este unprocedeu de sudare electrică prin rezistenţă.

Iau samă că ori nu s-a citit ce am scris eu ori nu prea se pricepe ce vrea să însemne asta.

Revin şi spun că asta înseamnă că procedeul are la bază sudarea prin topirea locală a celor două piese ce se supun sudării. Zona în care vin piesele în contact prezintă o anumită rezistenţă electrică şi prin trecerea curentului prin această rezistenţă se dezvoltă căldura necesară topirii, necesară realizării îmbinării sudate.

Treaba ista vrea să însemne că responsabili pentru această căldură se fac jupînii Joule şi Lentz. Calitativ şi cantitativ chestiunea e descrisă de legea ce le poartă numele, şi care lege, matematic, zice aşa:

 Căldura dezvoltată într-un conductor (o rezistenţă) parcursă de curent este:            Q=0,24RI²t,  unde: 

Q- este cantitatea de căldură, se măsoară în calorii (cal),

0,24- este echivalentul caloric al curentului electric

R- este rezistenţa electrică, se măsoară în ohm (Ω),

I- este curentul electric, se măsoară în amperi (A),

t- este unitatea de timp, măsurată în secunde (s).

 

Formula este cît se poate de clară, nu avem motive de îndoială asupra ei, necazul cel mare este că această relaţie este de ordin general, adică ea descrie un fenomen la modul general, ori această generalitate nu prea-i de folos procedeului de sudare. Iată cam ce înseamnă ista:

Din relaţie, mărirea rezistenţei R duce la creşterea cantităţii de căldură. Aşa este şi nu-i motiv de îndoială. Experimentul fizic ne arată că dacă nu apăsăm cu putere asupra tablelor obţinem o valoare mare pentru rezistenţa de contact, dacă tablele mai au şi oarece urme de rugină şi alte impurităţi obţinem o valoare pentru R cu adevărat mare. Şi asta iar este adevărat, numa' nărod să fii ca să îndemni a gîndi altfel.

Mergem mai departe cu desluşitul relaţiei. Ajungem la curent; ei aici treaba-i "groasă" rău. Adică efectele acestui curent se fac simţite prin pătratul său. Asta ar însemna că, în această relaţie, curentul are un "cuvînt greu de spus". Păi şi în cazul acestui aspect iar nu putem contrazice hartimetica, îi musai a-i da crezare. Hai să mărim şi curentul, că rezistenţa am mărit-o, ştim cum putem face asta.

Legea jupînului Ohm ne spune cum putem face treaba ista, adică: I=U/R.

Mă, da simplu mai e!

Pe R îl avem deja mare (aşa ne cere relaţia jupînilor Joule şi Lentz), ce urmează ţine de "mintea cocoşului", adică pentru a avea o valoare mare pentru I (curent), nu ne rămîne decît a mări tensiunea.

Mai simplu de atît nu cred că-i cu cale.

Ultimul termen al relaţiei este timpul. Efectul său este clar, orice mărire a timpului duce la mărirea cantităţii de căldură ce se degajă în înbinarea supusă sudurii. Nici la acest termen (mărime) nu cred că poate cineva a se ridica cu vorbe şi pretenţii cum că lucrurile ar sta de-a curmezişul.

 

Concluzionînd cele de pînă acum îndemnăm a construi un transformator cu tensiunea din secundar cît mai mare, atît de mare cît ne permite normele de electrosecuritate, adică să nu se electrocuteze cel ce lucrează cu maşina. Punem acest transformator pe o maşină de sudat în puncte, adică pe ce înseamnă batiu, braţe port electrozi, electrozi şi mecanisme de acţionare. Luăm două bucăţi de tablă (format A4 să zicem), subţiri de vreo 0,2mm, pe care îndemnăm a le suda.

Aşezăm tablele una peste alta, pe o lăţime de un centimetru, le aşezăm între electrozi şi apăsăm pe electrozi aşa mai cu milă, adică cu intenţia de a obţine o rezistenţă de contact cît mai mare şi cuplăm alimentarea maşinii.

Acu' urmează (fie că mă credeţi fie că nu, iar cei ce nu cred pot îndemna la experiment) o jerbă de scîntei şi metal topit împroşcat către "mări şi zări". Cu puţin noroc poate rămîn şi cele două fîşii agăţate între ele, sau, mai probabil, în locul punctului aşteptat va apare o gaură sau un crater, adică departe de ce se acceptă ca fiind punct de sudură.

Unde am greşit? Păi am greşit permiţînd apariţia descărcărilor prin arc electric. Teoria şi practica ne spune şi ne arată că cu cît este mai mare tensiunea cu atît descărcarea este mai violentă şi afectează zone mai întinse pe suprafaţa tablelor, adică apar descărcări multiple în zone diferite, altele decît zona dintre electrozii maşinii.

Atunci cînd am chitit că-i cu cale a creşte tensiunea, dată fiind relaţia: I=U/R, n-am fost tocmai inspiraţi. Adevărul este că mai neinspiraţi am fost cînd am concluzionat că-i cu cale a mări rezistenţa din relaţia: Q=0,24RI²t

Atunci am zis că mere şi fără să apăsăm cu putere pe table, că ar fi loc şi de ceva rugină şi oarece alte incluziuni. Iată că se dovedeşte că nu-i loc. O tensiune mare duce la apariţia descărcărilor electrice, lipsa unei presiunii sporite pe electrozi duce la apariţia unor descărcări multiple şi în alte zone decît zona de contact. O astfel de situaţie afectează negativ calitatea îmbinării sudate, la sudarea prin puncte apariţia arcului electric este dăunătoare.

Deci sudura prin puncte are drept condiţie ca întregul curent de sudură să treacă prin secţiunea punctului de sudură, prin zona electrozilor. Tablele oricum se află în contact electric pe suprafaţă mare, într-un fel anume trebuie silit curentul a trece numai prin zona dintre electrozi nu şi prin alte zone de contact ale tablelor. Această cerinţă se obţine prin reducerea valorii lui R şi o tensiune scăzută de lucru la electrozi.

Reducerea lui R este posibilă prin degresarea tablelor şi aplicarea unei anumite forţe asupra electrozilor. Legat de forţa de apăsare, nici asta nu poate fi oricît de mare chiar dacă pentru reducerea lui R se justifică. Nu, pentru că la anumite valori practic apare o laminare a punctului de sudură, adică secţiunea tablelor în zona punctului se reduce cu repercusiuni asupra caracteristicilor de rezistenţă mecanică a structurii sudate.

Pînă aici cred că este clar, îndemn olecuţ' mai departe.

O valoare mică a lui R atrage după sine valori mici pentru rezistenţa electrică a înfăşurării trafo, a căilor de curent dintre trafo şi electrozi (cu tot ce înseamnă ele).

Se cuvine o notă. Eu am făcut referire la rezistenţă electrică, transformatorul lucrează în curent alternativ, asta vrea să însemne că de fapt vorbim de reactanţe şi impedanţe iar proiectarea unui trafo ţine cont de toate astea, adică faptul că am un conductor cu o anume secţiune şi care secţiune după canoanele instalaţiilor electrice este suficientă, în cazul unui trafo de sudură nu mai este suficientă.

Ca idee de bază, impedanţa secundarului trebuie a fi cu mult mai mică decît impedanţa circuitului exterior (electrozi, portelectrozi, legături pînă la portelectrozi) asta va face ca trafo să nu lucreze în regim de scurtcircuit.

Chestia asta de pe urmă o zice teoria, în practică mai ajung şi în regim de scurtcircuit.

În condiţii de amator, pentru un miez magnetic dat, cu o calitate magnetică destul de îndoielnică (de la cuptor cu microunde), eu zic că optim este o singură spiră, no, hai două, urmînd a fi legate în serie sau în paralel (dacă alea industriale pot merge cu o spiră atunci şi în condiţii de amator trebui să meargă), cu miezul montat întreţesut, nu cum vine din fabrică.

Toată povestea ista e făcută în ideea a înţelege că sînt "multe foi într-o plăcintă" Negreşit că se fac plăcinte, chit că au multe foi, numa' că cine le face nu porneşte de la premise greşite, ceva pentru făcut gogoşi mere la gogoşi, ce mere la brînzoaice sau cherdele iar nu mere la plăcintă, da' în principiu îi vorba de apă, făină, drojdie şi brînză.

 

Legat de dispozitivele de comandă pe care îndemnaţi să le realizaţi, lăudabile porniri, asiguraţi-vă însă că ele răspund necesităţilor de sudare, tehnologiei de sudare. Zic asta pentru că am îndemnat la cîteva adrese puse pe aici, la capitolul electronică nimic de comentat, mai mult chiar am cuvinte de laudă, dar la demonstraţiile ce urmează după partea cu electronica nu-ndemn la vorbă , mai bine tac. Nu vreau să fie cu supărare.

[keenox]

@rasputin: Multumesc mult pentru explicatii. Foarte detaliate si utile.

Totusi, daca am folosi o tensiune pana in 30V pentru a nu crea arc electric (cu tensiuni cat mai mari cum ai zis tu) si niste electrozi de wolfram ascutiti pentru a asigura o presiune mare in punctele de sudura si o rezistenta mai mare in acele puncte pentru a mari caldura degajata in acele puncte, nu ar fi mai bine pentru precizie? Pe mine ma intereseaza sudura in puncte mici si precizie cat mai mare. Din ce vad pe wikipedia, tensiunile folosite in industrie sunt intre 5V si 22V.

 

LE: Sper sa nu spun vreo traznaie cu rezistenta mai mare in puncte, dar banuiesc ca legea lui Joule se aplica si pe sectiuni de conductor, nu?

Editat Ianuarie 27, 2015 de keenox

[validae]

Arcul electric se amorsează și la tensiuni mai mici, am crezut că ai înțeles asta. Soluția este un secundar supradimensionat și o tensiune mică la electrozi pentru sudura în puncte clasică. Nu vorbesc aici de sudura cu descărcare capacitivă, acolo se folosește tensiune mai mare pentru ca energia transferată în timp scurt să fie mare.

Uite niște exemple pentru ce vrei să faci: http://mad-science.wonderhowto.com/how-to/turn-microwave-oven-transformer-into-high-amperage-metal-melter-0140772/

sau http://www.sm7ucz.se/Spotwelding/Spotwelding.htm ori 

Editat Ianuarie 27, 2015 de validae

[horiaalexe]

 

1 in Bucuresti cabluri cu sectiune pana la 70mm² gasesti la andacord pe Luica (langa lukoil)si poate si in alta parte avantajul este ca vand si doar 1-2 m iar pentru 2ml x 70 mm² 78lei. mult sau putin nu stiu insa pentru mine este Ok - stau f. aproape de ei si practic nu ma costa transportul. Atentie pentru PF numai plata numerar. Cu factura pe firma se poate si cu card. Pentru papuci de cablu - DEDEMAN - pe Giurgiului dau sigur si la bucata. Conectori cablu sudura electrozii si port-electrozii in realitate sunt düze de contact si port düze pentru aparatele de sudura MIG MAG - Sudura.com  undeva pe la Timpuri Noi-Budapesta

In afara de andacord celelalte au preturile pe SIte si pot fi comparate cu alte magazine in apropierea Dv.

 

Sper sa nu fie interpretata ca reclama insa eu la ei mi-am lasat banii.

 

2 ref la scurtarea cablurilor am incercat si direct din traf la electrozi si tot nimic.

voi mai incerca zilele viitoare cu 2 bucati de tabla neagra/ decapata  si nu cu tabla zincata de la carcasa unei surse sa vad rezultatele si apoi vad directia de urmat.

eventual cu un condensator in paralel pe primar

oricum ideea de a plati 1500-2000lei pe un spotter chinezesc nu intra in discutie

 

3 ref. la tole ar fi posibila executarea E-urilor din bucati de tabla groasa 30-40-50mm  OL 52  

 

4 descrierea imaginii

 

Traful asa cum este conectat scoate 860A la 3,3 V - tot nici un rezultat

 

clestele este din rectangulara de 30x25x1,5. articulatia din bucsa de ??? cred  bascula de 1310 cu 12mm la gaura si care a tost scurtata cu 5-6 mm incat sa existe 3-4mm "luft"in articulatie intre parghia mobila si bride.

 

Forta de apasare nu prea am cum sa o calculez bratele parghiilor 400 si 100mm (la electrod) dar cu ce forta pot sa strang eu? probabil 15-20kg deci aprox 60-80 daN in dreptul electrodului care are o sectiune de 20mm². Ar trebui sa fie suficient.

Din teorie ar trebui sa functioneze . Dar PRACTICA...

 

va tin la curent cu " realizarile"

 

O zi buna

 

ca Informatie 

 

Cablu sudura cu sectiune 50mm˛Diametrul maxim fir: 0.31mmDiametru aproximativ al cablului (fara manta): 10.4mmRezistenta maxima a conductorului la 20 grade Celsius: 0.386 ohm/kmMasa aproximativa a cablului: 0.60 kg.mClass of Welding - Very Intermittent: Maximum Current Rating (A) for Duty Cycles of: 20% : 507D.C. Voltage Drop: 0,6 mV/A/mCablu sudura cu sectiune 70mm˛Diametrul maxim fir: 0.31mmDiametru aproximativ al cablului (fara manta): 11.6mmRezistenta maxima a conductorului la 20 grade Celsius: 0.272 ohm/kmMasa aproximativa a cablului: 0.75 kg.mClass of Welding - Very Intermittent: Maximum Current Rating (A) for Duty Cycles of: 20% : 654D.C. Voltage Drop: 0,5 mV/A/mCablu sudura cu sectiune 95mm˛Diametrul maxim fir: 0.31mmDiametru aproximativ al cablului (fara manta): 14.1mmRezistenta maxima a conductorului la 20 grade Celsius: 0.206 ohm/kmMasa aproximativa a cablului: 1.10 kg.mClass of Welding - Very Intermittent: Maximum Current Rating (A) for Duty Cycles of: 20% : 819D.C. Voltage Drop: 0,4 mV/A/m

Editat Ianuarie 28, 2015 de horiaalexe

[rasputin]

 

Legea Joule - Lentz (Q=0,24RI²t) se aplică şi în cazul unei secţiuni de conductor (la treaba asta nădăjduiesc că avem în minte, amîndoi, acelaşi lucru). Această valabilitate a legii m-a făcut să plec cu explicaţiile tocmai de la ea. Practic am mers pe ideea obţinerii unei cantităţi mari de căldură acţionînd strict asupra termenilor din relaţia de mai sus. Necesitatea unei tensiuni ridicate a fost impusă de legea lui Ohm, în cazul unei rezistenţe electrice de valoare mare nu putem creşte curentul decît mărind tensiunea.

Ca să nu lungesc prea mult, spun că toată argumentaţia mea vroia să arate că deşi se pleacă de la o lege de necontestat, într-o aplicaţie dată, ea nu asigură obţinerea de rezultate optime. Asta vrea să însemne că trebui să ţinem cont de particularităţile aplicaţiei date.

Legat de valorile găsite de dvs pe wikipedia, să zic că nu-i aşa ar fi lipsit de sens, în fapt şi eu dacă îndemn pe acolo am să citesc acelaş lucru. Treaba e că eu cîndva, mai mult de nevoie decît de voie, a trebuit să îndemn cu privirea pe nişte cursuri de  "Echipamente pentru sudare" În aceste cursuri, legat de problema în cauză, se zicea că tensiunea în secundarul transformatoarelor de sudură în puncte, în mod uzual, se încadrează în domeniul 0,3-25V. Asta la modul general, că mai apoi au avut grije să nu rămînem doar cu generalităţi şi au insistat să ne bage în cap că valorile mici sînt specifice maşinilor staţionare, în genere la cazurile unde distanţa dintre electrozi şi trafo este scurtă, iar acolo unde sînt distanţe lungi, intervin cable de legătură, se folosesc tensiuni mari. Între "wiki" şi cursuri..., eu aleg cursurile.

Undeva în postarea trecută făceam referire la două table de format A4, reiau ideea şi o transpun sub formă de desen.

 

Din desen se bagă de seamă că avem doi electrozi, între electrozi am plasat două bucăţi de tablă a căror capete se suprapun pe o anumită lungime. Zona de contact, la nivel microscopic, se prezintă cam cum am reprezentat eu în medalionul notat cu cifra 1. Practic avem o suprafaţă aspră, asta face ca tablele să se afle în contact electric în diverse puncte pe suprafaţa haşurată cu roşu în Fig2.

 

Noi ştim că tensiunea de la capetele celor doi electrozi se distribuie pe toată suprafaţa tablelor (cine nu crede să se gîndească la situaţia practică în care un fir, ajuns în contact cu carcasa unei maşini, face să curenteze nu numai zona de contact ci întreaga carcasă) Asta face ca în multitudinea zonelor de contact (Fig2) să apară curenţi electrici, aceşti curenţi vor încălzi local zonele de contact. Încălzirea va duce la topirea locală a punctelor de contact, metalul va curge, asta face ca acel microcircuit local să se deschidă. Deschiderea unui circuit, după cum ştim, este însoţită de formarea unui arc electric. Cu cît tensiunea este mai mare cu atît arcul arde mai violent şi are durată mai mare, treaba asta iar o ştim din practică, tot din practică ştim că arcul electric este însoţit de împroşcări de metal topit. La sudură, la modul general şi cu atît mai puţin la sudura prin puncte, o astfel de situaţie este dăunătoare pentru calitatea îmbinării sudate.

Date fiind astea, se cam face necesar a sili curentul să treacă doar prin zona de sub electrozi, chestia exemplificată în Fig3.

 

 Din multitudinea de puncte de contact de pe suprafaţa tablelor trebuie silit cumva curentul să o ia doar prin zona de contact de sub electrozi. Fizic, această condiţie, se traduce printr-o rezistenţă electrică mică a acestei zone, mult mai mică decît a celorlalte zone în care se află în contact tablele. Ca să iasă treabă bună, valoarea acestei rezistenţe trebui a fi cuprinsă undeva între 70-100 micro ohm. Dacă e mai mică de 70 e şi mai bine.

Cum facem asta? Păi, în primul rînd, curăţind foarte bine zona de contact şi apoi aplicînd acea forţă de apăsare pe electrozi, cu cît mai mare cu atît mai bine, dar..., dar sub limita la care se produce "laminarea" supărătoare a tablelor.

Din cele de mai sus concluzionăm o cerinţă a acestui procedeu de sudare, anume necesitatea unei rezistenţe electrice foarte mici a zonei în care se realizează punctul.

Avînd clară această cerinţă îndemnăm să aducem în discuţie transformatorul. 

Ştim de la studiul transformatorului că, alături de regimul de mers în gol şi mers în sarcină, mai are şi regimul de scurtcircuit. Ştim că acest regim nu este de dorit, dat fiind curenţii mari de scurtcircuit are loc distrugerea trafo.

Punctul de sudură pretinde un R cît mai mic, valori de ordinul zecilor de micro ohm. Asta vrea să însemne că tot lanţul ce formează rezistenţa de sarcină a trafo (corect şi de drept ar fi să vorbesc de impedanţă, dar, pentru simplitate, pentru a nu vă pierde în acest aspect, adică vorbind cînd de rezistenţă cînd de impedanţă, am ales să folosesc cap coadă referirea doar la rezistenţă electrică, aia înţeleasă în spiritul jupînului Ohm şi al curentului continu) ar trebui să fie mai mare decît rezistenţa înfăşurări trafo. Reformulînd, spunem că este necesar ca rezistenţa înfăşurări trafo să fie mai mică decît a sarcini. Dacă nu este îndeplinită această cerinţă trafo ajunge să lucreze în regim de scurtcircuit, şi asta nu-i de bine.

Am ajuns în situaţia în care trebui a ţine cont şi de ce cere trafo nu numai punctul de sudură. Impedanţă mică la un trafo (citiţi-o ca rezistenţă) înseamnă număr mic de spire şi secţiune sporită a conductorului din care se realizează înfăşurarea. Dacă dorim tensiune mare în secundar automat avem nevoie de mai multe spire, mai multe spire înseamnă rezistenţă (impedanţă) mărită. Cu preţul unui gabarit mare, a unor costuri mărite se poate face şi aşa ceva, ca dovadă stau instalaţiile de sudură la care electrozii deservesc puncte mobile de sudare iar alimentarea lor se face prin cable a căror lungime este relativ mare. Chestiunea e că în practică s-a impus varianta cu o singură spiră, ea răspunde şi cerinţelor punctului de sudură şi ale trafo şi celor de ordin constructiv şi economic. Nimerit e a merge pe soluţia ce s-a impus în industrie, a fost verificată şi răsverificată, dacă acolo merge sigur merge şi la nivel de amator.

[bolek]

Buna ziua 

 

Ma bag si eu

am reusit sa scot 1070A (clamp metrul meu duce doar pana la 1000 )la 1,6V cu 2 spire formate din 2 x 50mm² iar la electrozi  cu cabluri de forta 1x 50mm²+1x70mm² lungime 1m amperajul scade la 860 A.

Masurati ceva util pt scopul jocului : Curentul in timpul lipirii tablelor ( in lucru adica), si in acelasi timp, Tensiunea pe electrozi in timpul lipirii tablelor.

Am senzatia ca mai zac niste centi-ohmi sau chiar deci-ohmi pe undeva pe acolo si nu ii vedem... Apropos, desi un pic contra-intuitiv, daca modificati numarulr de spire pentru aceeasi exact configuratie completa (traf sarma cabluri electrozi table etc) , nu intotdeauna marirea lui va creste curentul , si, indem,  nu intotdeauna micsorarea lui il va scade...e vorba legea lui ohm pe intregul circuit iar traful ala de la cuptor de microunde nu e nici pe departe o simpla sursa de tensiune gen "fizica de a zecea". Nu o luati ca pe un afront, dar eu nu prea am avut noroc de trafuri din alea care sa faca exact ce speram ! sunt super-optimizate-economic-pentru-scopul-lor-initial.

[horiaalexe]

valorile mentionate sunt cu cablurile in scurtcircuit fixate mecanic cu surub M10.

 

in cazul meu se pare ca forta de apasare a electrozilor pe tablele ce urmeaza a fi sudate este prea mare  -involuntar,

Curentul la limita inferioara si atunci ajungem iar la scurt.

Strangand insa mai cu mila am reusit sa sudez 2 lame de cutter mare cu aprox 2 sec timp ON plus inca 2 apasare suplimentara pt racire.

Cam la fel a functionat sipentru 2 saibe pentru M10 cu grosimi 0.75 si 1.5. dar nu sunt multumit de rezultate si caut modalitati de crestere a amperajului

 Chestiunea e că în practică s-a impus varianta cu o singură spiră,

 

promit ca urmatorul traf il voi incarca in aces mod si voi posta rezultatele.

[bolek]

Nu va fie cu suparare, dar sunt acolo MULT prea multe piese de conectica pentru asa circuit!

Eu as fi trecut direct cablul de sudura, netaiat ,  prin fereastra de la traf, pe post de spira, poate sa zicem doua spire, si capetele capsate/sertizate si cositorite direct pe bornele de contact, sau cu o strangere mecanica puternica , dar repet, duse direct pe bornele de la cleste. Fara alte mufe, innadituri, papuci, etc, etc.

Comanda de ON se face cu o pedala pt a avea mainile libere, si se da abia dupa ce piesele sunt stranse prin apasare ferma.

Orice fel de scanteie sau arc va manca din electrozii de cupru, sau macar ii oxideaza cu negreala din aia care nu mai permite contact bun.

[gauss]

Nu e chiar un cupru chior ... e un aliaj care nu se gaseste imediat . E conceput special pentru aplicatii de acest gen , si nu e in circuitul comercial . Din motive lesne de inteles ... Apropo de conectica ... aparatele industriale au , din motive de schimbarea sculei . Ma refer la cele gen " pistol " . Dar sant foarte robuste , cu sectiune inzecita fata de cablu ... care si el este aproape prea gros ( deseori peste 75 mm patrati ) . Sant gen " mandrina " , de multe ori se strang cu cheia fixa ... La constructiile hobby , e f . valabil ce spune dl . Bolek .

Editat Ianuarie 28, 2015 de gauss

[horiaalexe]

 va multumesc pentru opinii

este foarte posibil sa fie multa conectica insa printre tole nu puteam trece mai mult de 2 spire din 2x50mm² (sectiunea totala libera pentru secundar este 14x20mm)  iar mai departe se pleaca cu 120mm² (50+70)aprox 1m pentru ca an nevoie de ceva mobilitate la masina pe care o voi reconditiona in vara praguri , contraaripi 

conectorii de care vorbiti sunt conectori industriali de forta pentru cabluri de sudura cu sectiuni 95-120mm² motiv pentru care si costa "o caruta de bani" iar papucii sunt de cupru corespunzator diametrului cablului.

Pierderile nu sunt majore la nivelul conecticii care ramane rece ci poate la nivelul portelectrodului care este din bronz.

 

In ce priveste uzura electrodului nu este nici o problema  sunt ieftini, standardizati si se schimba in 20 de secunde ( au filet M8).

 

Va dau toate aceste detalii nu pentru a avea o scuza ci doar ca alti curiosi pe acest domeniu sa evite greselile mele sau sa ia ce este bun in ele.

 

cu 2 ani in urma cuacelasi traf dar cu 2 spire x 50mm² in secundar am reusit doar sudarea tablelor de 0,35 -0,4 si asta f greu in conditiile in care secundarul era conectat direct la electrozii facuti din teava de cu de 15.

este motivul pentru care am crescut la 100mm²/ spira.

[rasputin]

Despre sudura prin puncte îs multe de spus, pînă la urmă e şi asta o meserie, o ştiinţă (sudura la modul general).

Legat de transformatorul în cauză, în puţine cuvinte, nu pot decît a spune că el este construit pentru cu totul altceva. Un altceva care implică reluctanţe magnetice mărite, reactanţe de dispersie mărite. Producătorul a protejat în acest fel trafo faţă de defectele componentelor ce urmează după el, chiar şi la scurtcircuitarea acestor componente trafo n-ar trebui să ajungă în regimul de scurtcircuit. Pentru sudura prin puncte este necesară o caracteristică coborîtoare pentru trafo, dar nu aşa pronunţată ca la trafo pentru cuptor. Adică primarul şi secundarul realizaţi pe doi galeţi e optim şi pentru un trafo de sudură, dar montajul tolelor cu întrefier, cu oarece cordoane de sudură, după părerea mea, cam strică mustăria. Eu cred că se îmbunătăţesc lucrurile dacă se montează tolele întreţesut, ca la orice trafo de reţea, şi evident fără scurtcircuitările produse de cordoanele de sudură. Asta cred eu. Mai cred, tot legat de acest trafo, că are totuşi putere mică, mică pentru aplicaţia pe care o urmăriţi, eu cred că vreo 2KVA  ar cam fi necesar. Acu', c-am aflat şi aplicaţia, spun că se cam face necesar mai mult de o spiră în secundar.

Am să vă dau cîteva adrese, sînt adrese  unde se vorbeşte în limba rusă, treaba ista evident e balşoinîia problema (o mare problemă). Problemă ca limbă şi pentru alţii problemă şi prin faptul că nu-i au pe ruşi la inimă. Păcat, păcat la treaba din urmă, noi şi ei avem multe în comun, atît în bune cît şi în rele, atît în duşmani cît şi în prieteni.

Cum spuneam, îndemn la adrese, convins fiind că o poză face cît o mie de cuvinte şi, la nevoie, vă mai sare şi văru' Gogu în ajutor.

Iată adresele:http://www.chipmaker.ru/topic/77619/

http://www.chipmaker.ru/topic/13824/

http://www.start-drive.com.ua/forum/index.php?topic=243.0

http://www.chipmaker.ru/topic/94008/

[validae]

Confirm cele spuse de colegul rasputin, rușii nu prea iau tehnica în glumă, dacă pun ceva pe net e mai mult ca sigur ceva verificat temeinic.De multe ori apelez la forumuri rusești când nu găsesc ce caut, mă ajută și faptul că știu puțină rusă, măcar alfabetul chirilic l-am învățat din școala generală și a fost cu folos 

Editat Ianuarie 28, 2015 de validae

[eugen38]

Salutare tuturor.Pentru cei care vor sa realizeze aparate de sudura pentru acumulatori ,platbanda de cupru pentru bobinat secundarul se poate face din teava de cupru care se turteste cu ciocanul sau se scot polii dintr-un stator de electromotor.Spirele realizate se izoleaza cu banda de bumbac(waisband)sau banda de sticla care se gaseste la ateliere de bobinaj.Eu am facut mai multe traf-uri si toate pot sa gaureasca acumulatorii de aceea recomand sa se foloseasca un timer.Spor la mesterit.