La filtraj e mai bine sa pui mai multi conzi in paralel ?

[UDAR]

1. Nu văd legătura ...

2. Componentele ( rezistori, condensatori , tranzistori , etc - cu din astea lucrăm aici ) nu au MTBF, eventual MTTF

[Patefon]

Sorry... asa e, componenta are MTTF, ansamblul care se poate repara are MTBF.

 

Ideea e ca daca pune 10 condensatori in paralel viata statistica a capacitorului rezultat se micsoreaza de 10 ori.

[UDAR]

Nu sunt total de acord . Un condensator electrolitic , că de astea vorbim , nu are o distribuție gaussiană a probabilității de defectare . El , în principal,  are o durată de viață (medie, ce-i drept ) Presupunând că vorbim de condensatori similari ne așteptăm la defectare după același  număr de ore fie a celui mare fie a unuia din cei mici - când , probabil, îi înlocuim pe toți preventiv. Să nu uităm că temperatura scurtează durata de viață după legea lui Arhenius , cu o rată de înjumătățire la 10°C creștere a temperaturii . Sunt deci mult mai importante considerentele de mărire a fiabilității prin metode directe decât eventualele consecințe de natură statistică. 

 

EDIT Colegi de pe aici , cu o mare experiență în depanare , pot spune că dacă au găsit  o sursă , să zicem , căzută din cauza unui condensator au mai găsit alți doi-trei pe lângă el defecți sau ieșiți din parametri.

Editat Decembrie 26, 2014 de UDAR

[Patefon]

La condensatori se mai pune in balanta ca o baterie de filtrare poate lucra acceptabil si cu 8 condensatori buni si doi cu pierderi. Adica degradarea ansablului nu e critica. Ca oriunde este de evitat excesul. 

 

Strict pe aplicatia omului as zice ca e mai bine sa ia 4 candesatori buni de 5 lei bucata decat 20 de condensatori indoielnici de 1 leu bucata cu care sa construiasca filtrarea de care are nevoie. Chiar daca in cazul in care foloseste 20 de bucati ESR-ul atinge valori seducatoare. 

 

Din experienta mea (am in grija niste masinarii care folosesc matrici cu 24 sau 48 de diode laser de putere) pot spune ca statistica functioneaza enervant de bine. Chiar daca au 50.000 de ore de functionare individual plesnesc "dupa ceas" anual cam doua bucati pe an cele cu 48 de bucati si minim una din cele cu 24 de bucati.

[UDAR]

La condensatori se mai pune in balanta ca o baterie de filtrare poate lucra acceptabil si cu 8 condensatori buni si doi cu pierderi. Adica degradarea ansablului nu e critica. Ca oriunde este de evitat excesul. Cu condiția ca cei cu pierderi să nu se încălzească excesiv.

 

Strict pe aplicatia omului as zice ca e mai bine sa ia 4 candesatori buni de 5 lei bucata decat 20 de condensatori indoielnici de 1 leu bucata cu care sa construiasca filtrarea de care are nevoie. Chiar daca in cazul in care foloseste 20 de bucati ESR-ul atinge valori seducatoare. Sigur că da , vorbim ( eu , cel puțin ) de două sau patru în loc de unul , nu 20. ESR-ul oricum nu prea contează la 50Hz.

 

Din experienta mea (am in grija niste masinarii care folosesc matrici cu 24 sau 48 de diode laser de putere) pot spune ca statistica functioneaza enervant de bine. Chiar daca au 50.000 de ore de functionare individual plesnesc "dupa ceas" anual cam doua bucati pe an cele cu 48 de bucati si minim una din cele cu 24 de bucati. Sigur , te cred . Dar ... 1. Ți-au picat și de noi ( după 1-2 ani ) ? și 2. Un caz nu e statistică ... 

 

În concluzie ( după mine , desigur, nu că trag eu concluziile ) folosirea a 2-4 sau chiar ceva mai multe bucăți mai mici în locul unuia mare poate fi avantajoasă. S-ar putea să nu fie adevărat dacă înlocuim un condensator voluminos ”old school” cu unii miniatură , contemporani. În fond , din p.d.v. al curentului de riplu ”size does matter”

[Blacksmith]

Dar curentul ala maxim de riplu care e dat la fiecare condensator, pt ce temperatura e specificat, 25*C sau 85-105*C ?

[UDAR]

Scrie în catalog . De obicei ( eu nu am văzut altfel ) e dat la temperatura maximă - 105° sau 85°. Se referă însă la temperatura interioară, la exterior sunt cu 5-10° mai puțin . Se referă de asemenea la o anumită frecvență . Se dau tabele cu coeficienți de corecție atât pentru temperatură cât și pentru frecvență.

[Blacksmith]

Pai atunci daca vreau condensatorii reci, la 25*C (ca daca ii fierb se duc mai repede) inseamna ca nu o sa mai pot sa trag curent prea mare din ei...

 

Uite de ex la asta : http://www.tme.eu/ro/Document/f0ed906e3e46b26d1cb9b355ff46c0e6/e-pw.pdf

Am gasit tabelul cu coeficientii de frecventa dar nu-l vad pe ala de temperatura...

M-ar interesa curentul de riplu maxim admins la care conzii stau reci.

Editat Decembrie 26, 2014 de Dudikoff

[Patefon]

http://www.nichicon.co.jp/english/products/pdf/aluminum.pdf

 

E de calculat. Cauta capitolul " Temperature Coefficient of Allowable Ripple Current"

[UDAR]

Materialul sugerat de @Patefon e util ca lectură. Sunt multe lucruri de înțeles înainte de a face calcule. Nu poți să ții condensatorii la 25° ( presupunând că asta e temperatura ambiantă ) decât dacă nu treci curent prin ei deloc. Dacă nu ai specificații , o valoare dublă față de cea de la 105° este permisă  la o temperatură decentă ( sub 40° la suprafață ) - asta așa ca o regulă foarte aproximativă, pentru aceeași durată de viață specificată în ( de obicei ) primul tabel , cea la care s-au făcut testele de anduranță. O să fi surprins de ce valori mici găsești acolo 1000-2000h pentru condensatoare uz general, miniatură și cel mult 8000-10000 de ore pentru mare calitate , impedanță redusă.  Este deci vital să ținem parametrii de lucru- în special temperatura , dar și U_lucru are o anumită relevanță - mult sub cei maxim admisibili.

[puriu]

Rezistenta interna a electroliticilor este inerenta din cauza conductivitatii finite a electrolitului si pierderilor dielectrice la frecvente mari. Important este sa nu se incalzeasca excesiv. De aceea condensatorii mai mari si mai multi sunt de preferat datorita suprafetei de racire mai mari. Ceea ce se masoara de obicei nu este ESR, ci impedanta condensatorului in impulsuri sau la 100 kHz sinusoidal, aceasta cuprinde si reactanta capacitiva care nu consuma putere activa. Corect, ESR se poate masura numai calorimetric.

[UDAR]

Tocmai măsurarea la 100kHz ( sau pe-acolo) face ca reactanța capacitivă să fie neglijabilă . Deci , ceea ce se măsoară uzual este ESR la înaltă frecvență ESR_HF sau pe scurt ESR. Se definește uneori și ESR la joasă frecvență ESR_LF  care este  totuna cu ceea ce rezultă din relația DF*X_{C ,} unde DF este dat în foile de catalog ( între 0.10 și 0.25 , de regulă) iar  X_C este reactanța la 100/120Hz . ESR la frecvențe joase este mai mare de câteva ori decât cel la frecvențe înalte . În sursele ( și alte circuite ) în comutație este relevantă ESR la frecvențe înalte iar la frecvențe joase ( 50-60Hz) contează mai mult DF definit la 100/120Hz.

În ce privește măsurarea calorimetrică a ESR , sunt de acord în principiu , cu condiția ca celelalte pierderi să fie neglijabile ( de multe ori sunt ) .

[digix]

Cata informatie inutila scoasa din context, o zapaceala totala, DF*Xc este o relatie ?

 

Ori tratati un subiect cap coada sa intelega si cititorul ceva ori faceti un link catre sursa de informare completa.

[dan cod]

In surse de tvuri in general sunt mai multi pe o ramura si ii găsești pușcați toți rar se alege între ei.

[UDAR]

Cata informatie inutila scoasa din context, o zapaceala totala,

  Atunci ignorați-o .