Constructie SMPS coborator de la 220 de putere medie-mare

[Marian]

Da, asa obtii cuplaj mai bun intre primar si secundar, deci inductanta de scapari mai mica.

[smilex2]

Marian, poate fac o confuzie, dar n-ai facut tu cu tiristor simulat cu unul din operationalele 494? Informatia de pe rezistorul de sarcina al trafului de curent poate fi preluata pe o in+ printr-un divizor 4k7+10k. O dioda de la iesire aduce pozitivul pe in+ astfel operationalul basculueaza cu iesirea la pozitiv. Pragul de basculare se regleaza pe in-. Asta ar simplifica schema. Ar putea necesita un cond iesire-in- pentru evitarea amorsarii la pornire. Parca ai facut asa ceva…

[Barbu Andrei]

O intrebare : Este de preferat bobinarea trafului de forta pe modelul : prima jumatate primar/ secundar/ a doua jumatate primar ?

Eu am bobinat 2 transformatoare pentru 2 surse diferite. Una era cu 2 x 40V in secundar si avea transformatorul bobinaj cu primar impartit, iar cealalta cu 20V / 60A (dupa puterea trasa din retea) si avea trasformatorul bobinat "clasic". Din ambele surse am tras cate 1200W.

[Marian]

Smilex, asa am facut, mai putin dioda iesire->In+, in locul ei am folosit rezistenta.

 

Vezi ca ai PM.

 

Dj_Ando, n-am zis ca nu functioneaza si asa, n-am zis ca nu se poate trage putere din traf si fara sa imparti primarul in 2, da ia masoara tu inductantele de scapari in ambele variante si vezi ce obtii ( in ambele situatii izolatia ferma primar-secundar ), nu-mi mai bat capul explicand ce e aia inductanta de scapari, n-am chef.

Editat August 28, 2017 de marian

[smilex2]

Da, n-am mai stiut cine si in ce context. Acum imi amintesc si ce probleme ai intampinat. Poate nu e solutia potrivita in cazul asta.

 

P.S. Am citit.

[adyhansolo]

In momentul in care m-am apucat de reproiectat cablajul dupa schema lui Marian ​mi-am dat seama ca voi avea nevoie de racire cu un ventilator de 12V ca in sursele ATX (poate reusesc sa fac cablajul sa intre intr-o carcasa ATX). Transformatorul auxiliar pe care l-am cumparat pentru alimentarea partii de comanda debiteaza doar 280 mA, deci nu il pot folosi si pentru alimentarea ventilatorului. Stiu ca cea mai buna solutie ar fi procurarea unui transformator mai mare, dar nu as vrea sa mai fac o noua comanda, asa ca m-am gandit ca poate ar fi bine sa mai scot un secundar din transformatorul de forta pentru cei 12v necesari, binenteles cu redresare si regulator 7812. Dupa calculele mele ar trebui bobinate 3 sp. cu 2x 0.3 mm.

Ar fi vreo problema in afara adaugarii de noi componente pe placa?

[Marian]

Sunt putine 3 spire, ai nevoie de minim 15-20V in acel secundar ca sa poti folosi eficient 7812, as recomanda 5 spire.

Si nu e nici o problema bineinteles.

[adyhansolo]

Am inteles, Marian. Multumesc inca o data.

[maxente]

Apropo de cuplajul intre primar si secundar. In testele cu sursa mea am bobinat si separat primarul de secundar.

Am dat primarul prima data cat mai ingrijit, am izolat si apoi am dat secundarul peste el, la fel de ingrijit ca primarul. Cu secundarul in scurt aveam pierderi undeva la 2uH in primar. Mi s-a parut destul de ok la pierderi avand in vedere ca bobinele nu erau intercalate ca cealalta metoda.

[sesebe]

Inductanta de lekeage trebuie sa fie sub 4% la un traf utilizabil și chiar sub 2% la un traf bine bobinat.

Faptul ca era de 2u nu contează dacă nu știm cit era inductanta totala, iar eu nu caut sa vad cind ai scris (dacă ai scris) ce valoare era.

[maxente]

Inductanta primarului era de aproximativ 1,2mH

[Marian]

E trafu ala de rezonanta?

Un cuplaj asa bun ( sub 0,2% ) cu stilul ala de bobinare mi se pare o veritabila performanta.

N-am facut o astfel de comparatie decat pe un EE19 pentru flyback-ul de la modulele mele SMPS pentru audio, si nu mi-a placut deloc rezultatul.

[UDAR]

Bobinarea secționată a primarului este foarte importantă la flyback unde inductanța de scăpări are multe efecte negative - vîrful de tensiune pe tranzistor, disipația pe snubber, întârzierea transferului . Mai mult , din cauza factorului de inductanță A_L mic ( determinat la rândul lui de întrefier ) , este cam singura metodă eficientă de micșorare a L_lk, de fapt a raportului L_lk/L_m.

La o sursă de tip forward - concret la aceasta discutată - dezavantajele de mai sus nu apar sau apar foarte atenuate . În plus miezul are A_L mai mare deci se poate obține un raport L_lk/L_m mult mai bun chiar și fără bobinare secționată - izolația fiind mai ușor de asigurat în acest caz.

 

Observații . 1. Contează raportul inductanță scăpări/inductanță magnetizare nu valoarea absolută, așa cum a observat și colegul @sesebe mai sus.

2. În linii mari , acel raport este dat de raportul dintre µ_eff al miezului și µ₀ al aerului , ceilalți parametrii fiind oarecum aceeași respectiv secțiunea și numărul de spire, mai puțin lungimea circuitului magnetic..

Editat August 31, 2017 de UDAR

[Marian]

De acord cu tot ce ai spus, dar fac la randu-mi 2 observatii.

-Diferenta fata de un traf forward era doar prezenta uui intrefier ( 0,4mm in cazul meu ), care reduce permeabilitatea, deci in principiu si scaparile.

-Nu m-a interesat raportul ala, nu procentajul a fost problema mea, ci valoarea efectiva masurata a scaparilor, mult mai mare in aceleasi conditii exceptand impartirea asta.

 

PS: Cunosc foarte bine importanta scaparilor la flyback, am amintit de comparatie doar in ideea diferentei in sine.

[adyhansolo]

Marian, pe PCB-ul proiectat de tine pentru schema pe care mi-ai recomandat-o (mai precis pe placa de comanda) apar trei condensatori electrolitici ,C28, C32, C34 in paralel cu condensatorii nepolarizati C29, C33, C34, care nu apar si pe schema. Ai putea sa-mi spui daca sunt necesari si ce valori recomanzi?

Editat August 31, 2017 de adyhansolo