Constructie SMPS coborator de la 220 de putere medie-mare

[Vizitator]

CITAT: Va vine sa credeti ca torul din bec este un traf de curent? Sau ca tot traf de curent este trafo driver din atx? Configuratiile seamana izbitor.Si eu de ce am pus documentatia de la Onsemi?Seamana, dar in timp ce la CFL circuitul functioneaza tocmai pt ca miezul se satureaza, la ATX saturarea miezului nu este de dorit.Eu am semnalat problema pt ca practicienii nostri forumisti nu prea folosesc osc-ul si cum fac de multe ori montajele la plesneala sa nu inteleaga de ce li se ard finalii.Si modul in care ai pus intrebarea lasa impresia ca ai mai coborat din turnul de fildes(de obicei faci asta cam la 2-3 luni) sa mai luminezi bietii electricieni de pe Elforum.Asteptam pensia sa am mai mult timp de forum, dar se pare ca tablele vor fi principala activitate.

[smilex2]

Daca as avea un turn de fildes, l-as vinde rapid si as posta din Dubai (nu-i 100%). Iar daca nu astept 2-3 luni ci postez dupa cateva zile, ma jur ca nu o fac doar pentru a contrazice ce afirmai. Sunt manat de principii si chestiuni personale, regret ca se interpreteaza ca aroganta, nu ma caracterizeaza asta. Sau nu in mod deosebit. Am alte defecte mai evidente.

Sigur ca torul se satureaza in bec la 4-5 spire si cativa volti, dar un strat complet de doar 50 spire pe 2,5V si sectiune de 8mmp la 30kHz (dezavantajos) cu umplere maxima si semialternante egale, face o variatie de 0,1T. In aceleasi conditii la 100 spire e de 0,05T. Sau daca sectiunea/frecventa e mai mare scade si mai mult. Cu siguranta se satureaza la doar 5 spire iar curentul nu mai e citit corect, dar nici macar giongiu care se declara lenes (mai bag si pe altul cu defecte la inaintare, ma scot oarecum) nu va bobina 5-10 spire pentru un traf de curent. Deci discutiile despre saturatie sau alte materiale imi par irelevante. Chiar si cele mai complexe trafuri de curent sunt pe ferita. Cineva intrebase daca merge torul din bec ca traf de curent. Cu discutiile aferente. Si mai postase ceva flomar. La ce postase marian mai doream sa spun ca nu e neaparat necesar low-esr cata vreme filtrajul suporta riplul (poate fi si o coaja de cartof acolo), dar mi-am dat seama ca e inutil, el stie asta. Si niste timp liber. Si altele. Astea fusera motivele mele, nu faptul ca am alunecat din balconul turnului (ala pe care l-as vinde rapid). Dar este posibil si sa o fi facut din/cu aroganta, insa fara sa recunosc asta. Admit interpretarea ca rezonabila. Si realizez perfect ca sunt responsabil pentru interpretare, pentru ca puteam sa fac ceva ca sa nu existe. Era suficient sa ma abtin.

[Marian]

Interventiile tale sunt oricand binevenite, si mi-as fi dorit sa fie mai dese dar stiu ca nu se poate.

[Barbu Andrei]

Am pus si eu o bobina si un condensator pe iesirea sursei. Tensiunea a "scazut" la vreo 40V in gol fata de vreo 70 cat aveam initial. Cu 2 becuri de 24V/50W a ajuns la vreo 24V..... 

Acum as avea cateva nelamuriri despre sursele in comutatie in general. Stiu ca diametrul conductorului este limitat de frecventa. Din ce am citit aseara, am retinut ca la 60 Hz diametrul maxim pentru un conductor din cupru este de 8.5mm. La 40 KHz, conductorul trebuie sa fie de maxim 0,8mm. Toate astea din cauza efectului pelicular. Acum nelamurirea mea este asta: daca eu folosesc un numar de 100 conductoare cu un diametru de 0,1mm din cupru emailat cositorite la capete pe o distanta, sa zicem, de vreo 1,5cm, nu cumva efectul pelicular afecteaza zona aia cositorita? O alta nelamurire ar fi in legatura cu bobina de pe iesire. Fiind curent continuu, chiar daca nu este redresat perfect, se poate folosi conductor mai gros? Spun asta deoarece trecerea prin zero nu mai exista din cate stiu ( teoretic, forma semnalului ar fi o usoara valuire). Nu am pus osciloscopul inca sa vad cum sta treaba.

[Marian]

Daca sursa este cea descrisa de tine aici:

http://www.elforum.info/topic/98344-constructie-smps-coborator-de-la-220-de-putere-medie-mare/?p=1254154

 

Atunci asa cum ti-am zis acolo, nu are nici o importanta ce masori cu multimetrul dupa redresare daca nu ai si condensatori de filtrare, speram sa fi inteles asta pana acum. Ceea ce ai dupa redresare dar fara condensator, este o unda dreptunghiulara de frecventa ridicata ( dubla fata de frecventa trafului daca redresarea este punte/bialternanta ), forma de unda poluata si de zgomot produs de elementele de comutatie, combinatia este imposibil de distins pentru multimetrele ieftine si deci ceea ce rezulta este o valoare complet eronata indicata, probabil multimetrele true rms s-ar descurca si in asemenea conditii, dar alea sunt foarte scumpe si putini si le permit. Deci ceea ce trebuie sa faci este sa folosesti neaparat condensatori de filtrare, ei te vor ajuta sa masori o tensiune mult mai aproape de corect. Judecand dupa datele mentionate de tine acolo, as zice ca tensiunea gasita in sarcina este cea corecta, eventual scoate bobina de tot si lasa direct condensatorii dupa redresare, pune aceeasi sarcina si vezi daca asa sunt diferente si cat de mari sunt la valoarea tensiunii in sarcina gasita cu bobina in circuit. Spun asta pentru ca nici 40V nu ai de unde la ce traf ai descris tu acolo cu raport de 8.

 

La 40khz diametrul maxim al conductorului poate fi pana la 0,66mm. Cositorirea de la capat nu vad de ce ar afecta, cum altfel sa faci lipitura la placa? E pe o distanta prea mica sa conteze.

 

Daca te referi la bobina dintre redresare si condensatori, e adevarat ca prin ea nu mai trece curent alternativ, redresarea il elimina, insa exista o variatie de curent prin ea, a carei valori depinde de valoarea in uH a inductantei, si a impulsului cu care este atacata, timpi de comutatie... etc. La surse nestabilizate inductanta e mica, deci si variatia de curent prin inductanta este mai mare si teoretic ar fi necesara bobinarea cu mai multe sarme in paralel pentru o rezistenta a bobinajului in AC cat mai redusa, dar la fel, avand in vedere lungimea mica a sarmei probabil ca merge si cu o singura sarma destul de ok. La sursele stabilizate inductanta este de regula mai mare, variatia de curent este mai mica si deci nu intotdeauna este necesara bobinare cu mai multe sarme in paralel.

[elektronu85]

Va salut!

 

Ce parere aveti de sursa asta in comutatie?? Ce avantaje/dezavantaje ar avea?? Este ok punerea in paralel a doua trafuri ETD 49 pentru a obtine puteri mai mari in secundar??

 

 

[Vizitator]

Sursele autooscilante au frecventa variabila in functie de sarcina, pentru audio nu prea sint indicate.

Am facut demult o sursa de gen, si de multe ori radiatile emise imi blocau cd playerul panasonic Walkman.

Eu as modifica intregul smps cu un mic modul PWM,  SG3525 + driver IGBT dedicat, unde SG-ul sa fie sincronizat cu un cristal de quartz cu divizor de frecventa.

[Marian]

Pare a fi de origine Spaniola, deci se explica... Multe "minuni" am vazut pe net de la ei.

[elektronu85]

Originea "originala" a sursei este taiwaneza... ca a trecut si pe la spanioli sau alte natii e altceva...

 

Tocmai partea asta de driver autooscilant ma pune si pe mine pe ganduri, in conditiile in care exista atatea drivere dedicate si sigure pentru asa ceva.

 

Mi-a placut sursa mai mult pentru cablaje , desi din ce am observat tensiunile auxiliare nu sunt rutate pe PCB direct din pinii trafului/trafurilor, din cate vad eu auxiliarele se bobineaza si se fac legaturile cu fire, in aer, pana la bornele prevazute pe PCB....

[UDAR]

T2 trebuie să fie saturabil , construcția lui este deci critică. Numărul de spire este marcat greșit pe schemă dar asta cred că e evident .

 

EDIT S-ar putea să mă fi grăbit . Reacția este în tensiune nu în curent deci poate că grupul RC din serie cu T2C ( așa cume este marcată pe schemă )  determină oscilația .... Trebuie să mă uit mai atent .

Editat Noiembrie 20, 2015 de UDAR

[elektronu85]

Bine, eu oricum sunt circumspect la aceasta schema vizavi de detaliile legate de tot ce inseamna infasurari acolo... trebuie verificat cu cea mai mare atentie daca ceea ce scrie acolo este valabil, taiwanezii cam au obiceiul de a mai strecura intetionat cate un bug in schemele lor... intrebarea este daca merita efortul....

Editat Noiembrie 20, 2015 de elektronu85

[Marian]

Poate nu mai vad eu bine dar ce cauta condensatorul compus inseriat cu primarul, la +320Vcc? Apoi doar 400n pentru puterea aia? Serios? Si doar 660uF filtrare la retea la un asemenea curent? Pana si sursa mea de la PC are mai mult, si nu consuma PC-ul decat vreo 200W...

[elektronu85]

Cu filtrajul din primar se poate jongla, nu e batut in cuie, in schema sunt doar doi conzi, in schimb pe placa apar 3, in locul carora se pot monta foarte usor  alte valori mai mari in acelasi gabarit.

 

In legatura cu condensatorul compus din primar, nu vreau sa polemizez, doar intreb: care este problema daca este compus?? Si de ce nu ar fi suficienta valoarea sa?? Intreb nu pentru ca as vrea sa ma incontrez cu cineva ci pentru ca nu inteleg exact functionarea circuitului respectiv... Marian, daca ai timp si bunavointa sa-mi explici putin as ramane recunoscator!!

 

Vad ca valorile respective sunt practicate in multe alte scheme, bunaoara si aici: http://www.elforum.info/topic/83858-smps-de-mare-putere-cu-ir2153/?p=1272054

Editat Noiembrie 20, 2015 de elektronu85

[Vizitator]

Parerea mea este ca impulsul de pornire al acestei surse autoosilante se face prin amorsarea diacului notat BD-3C, acesta fiind alimentatla un curent limitat de rezistenta de 220kohmi serie cu zennerul de 91V, direct din bara de +320Vcc, IRFP-urile din low side intra in conductie, inchizind circuitul catre primarul trafo T2C, si mai departe se intelege ce si cum.

 

Insa acolo vad o eroare urita la notarile trafo, T2A si T2B, care sint infasurarile de excitatie a mosurilor sint gresit notate ca numar de spire, T2A nu are cum sa aibe 200 spire (T2C, primarul ar trebui sa aibe 200 spire), iar T2A si T2B egale, 20 spire...

[elektronu85]

Da, asa ma gandesc si eu... o alta chestie de care nu sunt sigur este sensul infasurarilor la acel transformator T2: orare T2A chiar asa trebuie sa fie in antifaza cu T2B??

 

Edit: mda se pare ca sensul infasurarilor ar fi bun...

Editat Noiembrie 20, 2015 de elektronu85