Constructie SMPS coborator de la 220 de putere medie-mare

[Marian]

Schema initiala de principiu pusa de tine Mondan este forward, umplerea nu poate fi mai mare de 50%, miezul magnetic trebuie sa se demagnetizeze la Toff dar eu nu vad in schema aia cum se face asta, in principiu asta se face cu o infasurare suplimentara identica cu primarul ca si numar de spire dar fazata invers. In alta ordine de idei la orice traf forward inductanta trafului ( primar sau secundar ) este complet irelevanta, ( si includ aici si semipuntea, puntea, push pull etc...), pur si simplu nu te intereseaza inductanta ci te intereseaza numarul de spire pentru a pastra o inductie in miez sub nivelul saturatiei, si la forward numarul de spire este evident mai mare fata de semipunte deoarece tensiunea este dubla, in principiu si spirele se dubleaza.

[UDAR]

Mi s-au pus mai sus niște întrebări . Scuze , n-am mai intrat de două zile .

1.Deci , la schema postată , așa cum este nu poți avea niciun DC - lipsește circuitul de resetare al miezului . Dacă circuitul este clasic, cu încă o înfășurare și diodă , atunci da, DC maxim este 50%. Dacă este RCD , DC poate fi mai mare cu prețul pierderilor în rezistor. Alte variante nu le analizez aici. 

2. Se poate folosi bipolar fără probleme . TL494 nu e neapărat cea mai bună soluție dar se poate utiliza. Nu e absolut obligatoriu să fac limitarea DC prin controler - asta e mai mult măsură de siguranță . Pot foarte bine să limitez DC prin proiectare . 

3. Nu se începe proiectarea cu numărul de spire - se stabilește întâi topologia , puterea minimă/maximă , tensiunea de intrare minimă/maximă , se alege miezul - apoi numărul de spire.

[Mondan]

, in principiu asta se face cu o infasurare suplimentara identica cu primarul ca si numar de spire dar fazata invers. In alta ordine de idei la orice traf forward inductanta trafului ( primar sau secundar ) este complet irelevanta, ( si includ aici si semipuntea, puntea, push pull etc...), pur si simplu nu te intereseaza inductanta ci te intereseaza numarul de spire pentru a pastra o inductie in miez sub nivelul saturatiei,

E bine de scris si asta.

 

Zic doar ca saturarea ar trebui sa depinde de fluxul magnetic maxim, care la randul lui depinde liniar de curentul din bobina.

La acelasi miez ne-ar interesa practic sa ajungem la acelasi curent maxim prin spirele bobinei (primarului). Corect ?

Asta depinde de inductanta si de tensiune.

 

Sa spun nu am cunostine in surse de acest gen.

Asa ca am sa plec de la o sursa cunoscuta - o sursa de lapatop pe care o atasez.

 

Asta a fost o sursa la laptop la vreo 19V si 3-4A. Am fost impresionat de ea.

Rezista la scurt pe iesire si e si foarte simpla.

 

Asta vreau sa o refac cu un traf mai mare.

Am sa incerc sa ii scot schema, parca n-as vrea sa defac traful ca sigur il sparg.

 

Acum nu vreau sa copiez schema, desi, daca e chinezarie si ai au copiat-o dupa altii.

Dar ar fi un punct de start.

 

Daca intuiti, sau stiti ce schema ar putea fi, postati !

Eu am sa revin cu detalii. Are a un singur MOSFET, un driver cu 2x4 pini, si o dipada dubla in redresare.

[Mondan]

<<- lipsește circuitul de resetare al miezului>>

Daca schimbi sensul diodei si devine flayback nu mai are nevoie de "circuit de resetare a miezului" ? Asa ar trebui.

 

<<TL494 nu e neapărat cea mai bună soluție>>

UC3842 ?

[mario_xx]

Uzual UC3844 pentru forward

 

Cat despre circuitul de demagnetizare...aveam o sursa pc forward care avea o singura infasurare in primar dar am demolato inainte sa vad mai multe despre ea

 

Si inca ceva, puterea pe miez cu flyback scade si mai mult decat forward

Editat Decembrie 15, 2014 de mario_xx

[UDAR]

Între flyback și forward sunt diferențe fundamentale în modul de stoacare/transmitere a energiei , nu se reduce la sensul unei diode !

La flyback energia este înmagazinată în fluxul magnetic în timpul conducției switch-ului și este transferată sarcinii pe durata blocării . Nu e nicio legătură directă între tensiunea de intrare - raport de transformare - tensiune de ieșire .

La forward energia este transmisă în secundar pe durata conducției switch-ului . Există o relație directă între tensiunea de intrare - raport de transformare - tensiune de ieșire . La flyback ansamblul magnetic este o bobină - miez cu întrefier , la forward este un transfromator - miez fără întrefier. 

Lista diferențelor continuă , desigur.

 

Referitor la afirmația lui Marian pe care ai citat-o mai sus . Ia-o deocamdată ca atare , n-are rost să mai dezbatem aici o teorie care s-a mai dezbătut pe zeci de pagini. 

 

Despre sursa de laptop foarte posibil să fie un flyback dar nici un forward nu este exclus . Poate fi un forward cu reset RCD. Dacă poza ar fi mai clară am putea spune mai  multe . De exemplu dacă am vedea ce controler are.

[Mondan]

Cat despre circuitul de demagnetizare...aveam o sursa pc forward care avea o singura infasurare in primar dar am demolato inainte sa vad mai multe despre ea

 

Pai n-ar fi rau, sa gasim schema aia. Si eu am avut o astfel de sursa PC. Dar am aruncat-o. Avea un singur tranzistor "in primar". Era cu TL494SMD !

----------------------------------

Sursa de laptop are driver CR6850T:

http://www.datasheet4u.com/datasheet/C/R/6/CR6850_Chip-Rail.pdf.html

 

Cam asta e in mare parte schema:

http://img1.qjy168.com/forum/pic/2011/05/07/2455900_20110507183350.jpg

 

Nu stiu daca mai merita sa o desenez si eu, dar am sa schitez repede:

Editat Decembrie 16, 2014 de Mondan

[UDAR]

Driver-ul de care vorbești este recomandat pentru flyback deci , probabil, sursa este un flyback. Schema din al doilea link nu pot s-o văd, mă redirecționează la Home page 

[Mondan]

Asa e la domensiuni mici, e tot ce am gasit. Dar seamana foarte mult cu schema sursei.

[UDAR]

Da , este flyback . Unele valori sunt ciudate - de exemplu R9 = R10 = 3k3 nu poate da o tensiune de 12v .

[digix]

Imi poate explica si mie cineva ce rol are C6 din schema de mai sus ?

 

Merge fara el si m-as simti mai in siguranta pe iesire in unele aplicatii.

[Mondan]

Sursa e pentru 60W (19V, 3-4A).

 

Reusec sa refac sursa asta cu un ETD39 pentru o putere mai mare ?

Sa vedem asta.....

Scop final +/50V pentru audio vreo 200W.

Cred ca doua secundare separate de 50V

 

--------------------------------------------------

C6 poti sa il scoti fara probleme. Dar de obicei nu ai cum sa desfaci sursa de laptop (cele noi) decat daca o tai cum am facut eu.

Eu cred ca e "ciupitura" aia care o simti cand pui mana pe sursa, sau carcasa PC. oricum are valoare remica.

Ce rol poate sa aiba C6? De EMC. Sa nu baga zgomot in proza. O tampenenie,

[digix]

Am vazut o sursa de acest tip in alimentatoarele de 9Vdc de la switchurile TP-LINK, mai nou le-au trecut pe 5V.

Iti pot dona cateva bucati noi noute daca vrei sa te joci cu ele.

[UDAR]

C6 este anti EMI , se folosește de obicei la schemele unde rețeaua este conectată cu două fire , adică fără pământ de protecție. Valoarea din schemă este aberantă, nu se permite mai mult de circa 3nF - nu 22nF cum e pe schemă limitând curentul ”de atingere” la maximum 0,25mA. Trebuie să fie condensator de clasa Y1 sau Y2. 
Merge fără el dar EMI este mai ridicată - în principal este vorba de cea determinată de capacitatea priomar - secundar a transformatorului.
 
EDIT Am citi între timp postările de mai sus .
 
@mondan  ”Ce rol poate sa aiba C6? De EMC. Sa nu baga zgomot in proza. O tampenenie,” [/font]

Dacă ești perturbatorul . Dacă ești cel perturbat , nu cred că mai spui la fel. 

 

Și nu , nici vorbă de puteri peste 70-80W . Dar dacă o folosești pentru audio , îți recomand să desființezi toate protecțiile anti EMI , să vezi atunci ce ”tâmpenie” .

Editat Decembrie 16, 2014 de UDAR

[Marian]

C6 nu doar ca este mare ca si capacitate, dar este cam mic si la tensiune la cei 1kV, as zice 2-3kV ca fiind mult mai prudent, si are intr-adevar "legatura" cu capacitatile parazite ale trafului, e bine totusi sa fie folosit.

 

In alta ordine de idei, 200W pentru o iesire de +/-50V mi se pare prea putin, sa zicem ca ai putea alimenta cu cei 2A maxim un canal audio si pe sarcini de minim 8 Ohm, asta oarecum la limita...