Constructie SMPS coborator de la 220 de putere medie-mare

[costyy86]

Adaug mai jos schema, in care sunt configurate secundarele cu doua diode duble cu catod comun.

 

Si mai jos configuratia cu diode simple, deci care sunt avantajele/dezavantajele uneia fata de alta?

 

[Marian]

Pai probabil principalul dezavantaj al primei configuratii este risipa spatiului de bobinare, se folosesc 4 secundare distincte pentru obtinerea unei iesiri simetrice, ar mai fi si masa astfel obtinuta care nu mi se pare tocmai stralucita ( aici poate sunt subiectiv ). Cealalta varianta e mai ok din punctul meu de vedere.

[UDAR]

@costyy86 Nu poți folosi două diode cu catod comun - trebuie una cu catod comun și una cu anod comun ( există dar se găsesc mai rar și sunt mai scumpe )

LE Am văzut schema , mă gândeam la o înfășurare simplă și punte Graez

Editat Mai 14, 2014 de UDAR

[costyy86]

Stiu ca exista si cu anod comun, insa eu am cateva cu catod comun si voiam sa stiu daca le pot folosi eficient in sursa de mai sus, insa mai bine folosesc diode simple, este mai putin complicat inclusiv bobinarea trafului.

 

L.E. @marian, daca te rog arunci un ochi peste postul meu de pe pagina anterioara sa imi spui daca e  ok cum am calculat traful si snuberele?

Editat Mai 14, 2014 de costyy86

[UDAR]

@cristi7521 Se pare că m-am grăbit respectiv am fost neatent ( și una și alta ). Este  într-adevăr deltaB și formula de pe mag-inc e corectă pentru o undă dreptunghiulară fără timp mort . Să calculăm :

Upk =  N *  dΦ/dt = N*Ac*dB/dt = N*Ac*deltaB/deltat dar deltaB=2*B așa cum e desenat în postul tău, iar deltat = T/2 = 1/2f deci Upk = 4*N*Ac*B*f. Upk este tensiunea aplicată la un moment dat la bornele transformatorului ( deci , la semipunte este Uin/2 ) .Sigur , în cazul general unde ton < T/2 , este corect să lucrăm cu forma Upk = N* Ac*deltaB/ton  sau N = Upk*ton/(Ac*deltaB).

Ceea ce am spus însă referitor la valoarea din graficele pierderilor rămâne valabil. De exemplu, din grafice obținem B = 100mT la o anumită frecvență și o anumită valoare a pierderilor. În calculul numărului de spire vom lucra cu deltaB = 2*100 = 200mT.

Note . Am neglijat mai sus semnul ”-” . La o undă dreptunghiulară de tensiune B variază ca și H respectiv ca și I , adică după o undă triunghiulară, între -B și +B.

Vă rog să mă corectați dacă am greșit. 

Editat Mai 14, 2014 de UDAR

[Marian]

@Costy, acum am ajuns acasa dupa o zi aglomerata rau, sunt prea obosit ca sa verific acum ce-mi ceri dar maine o sa incerc sa-mi fac timp pentru a verifica acele calcule. Restul nu-l comentez, fiecare intelege un domeniu asa cum se pricepe mai bine, fiecare foloseste modalitatea pe care o intelege mai bine, n-am de gand eu sa impun sau sa schimb mentalitati, eu doar propun ceea ce mie imi place si daca cuiva ii foloseste, bine, iar daca nu... iarasi bine.

[costyy86]

Nu e nici o graba, vreau doar sa ma asigur ca nu mia scapat ceva si sa nu fac vreo prostie...i.

Editat Mai 14, 2014 de costyy86

[costyy86]

La sursa din primul post nu am gasit deloc rezistenta de 18k/2-3w, care alimenteaza Ir2153, ce alta valoare as putea pune? am 15K si 22K, sau 2 in paralel de 39K.

Nu merita sa fac comanda pe net pentru o rezistenta, si la mine in oras, halal megazine, sunt 3 dar niciunu nu aduce rezistente pe motiv ca trebuie sa comande multe si nu se vand.

[Dr.L]

 2 in paralel de 39K

zic eu ca e o varianta buna.

Sau mai inseriaza o ~3k/0,5-1W cu cea de 15k.

[costyy86]

Cred ca voi folosi 39k in paralel, daca inseriez scade puterea rezistentei si s-ar putea sa nu fie chiar ok

[Dr.L]

daca inseriez scade puterea rezistentei

Ohooo,fizicaaaa!!!!

Nu, e fix pe dos.

Incalzirea unei rezistente e data de P=I^2*R.

Ca exemplu, presupunem ca rezistenta de 18k chiar va disipa 2W (real e clar mai putin, ca sa nu se innegreasca si arda).

Deci I=0,33mA.

Pt rez de 15k: P=0,33^2*15=1,67W

Pt rez de 3k: P=0,33^2*3=0,33W

Rezistenta totala e de 18k si puterea totala disipata e de 1,67+0,33 = 2W.

 

Problema apare daca nu se pastreaza proportionalitatea intre rezistente.

Adica daca rez de 15k poate disipa mai putin de 1,67W, sau daca rez de 3k poate disipa mai putin de 0,33W, puterea totala a rezistentelor inseriate trebuie recalculata tinand cont de cea mai slaba rezistenta.

[Marian]

@Costi hai sa luam un caz generic ca sa fie mai usor de inteles ( desi explicatia lui @Dr.L de mai sus ar trebui sa fie de ajuns ). Sa zicem ca ai o tensiune de 10V la care iti trebuie o sarcina de 2k, ai la dispozitie 2 variante, fie pui 2 rezistente de 4k in paralel fie inseriezi 2 rezistente de 1k. Ce se intampla in ambele cazuri cu puterea disipata? pai in situatia in care pui rezistentele in paralel, tensiunea la bornele lor este identica, adica aceeasi la fiecare, p[oate diferi doar curentul in functie de valoarea actuala a rezistentei, in cazul de fata presupunand 2 rezistente de 4k identice, rezulta ca avem aceeasi tensiune dar si acelasi curent prin fiecare, respectiv 2,5mA, deci o putere disipata de fiecare de 1V*0,0025, adica 0,025W; in cazul inserierii a 2 rezistente, curentul prin fiecare va fi acelasi, este inevitabil sa fie asa, in schimb acum tensiunea la bornele fiecareia se poate modifica in functie de valoarea actuala a rezistentei, in cazul exemplificat de 2 rezistente identice de 1k, si tensiunea va fi aceeasi, si deci curentul prin lantul 1k+1k la 10V este 5mA ( vei observa sper ca in exemplul anterior cu rezistentele in paralel daca insumam curentul individual prin rezistente ajungem tot la 5mA ), caderea de tensiune pe fiecare rezistenta este 0,005*1000=5v, este normal sa fie asa, sarcina este efectiv un divizor rezistiv, si disipatia este 5V*0,005=0,025W, adica la fel ca mai adineauri, concluzia ar putea fi ca la conectarea in paralel a 2 sau mai multe rezistente, se imparte curentul in functie de valorile lor, iar la conectarea a 2 sau mai multe rezistente in serie se imparte tensiunea la fel in functie de valorile individuale ale rezistentelor, astfel incat disipatia poate fi usor controlata in ambele cazuri.

 

Revin acum cu ceea ce ti-am promis, respectiv revizuirea calculelor tale de pe pagina anterioara. La traf mi se pare in regula, cu mentiunea ca diagrama pierderilor de unde extragi/estimezi B este logaritmica si la trasele frecventelor, astfel incat pentru 40Khz ar trebui sa te apropii mai mult de linia de 50khz, pe cale de consecinta un B de 0,18 ar fi mai probabil acolo, ceea ce ti-ar urca numarul spirelor la primar la 47, la 42 de spire as estima pierderile cam la 150mW/cm^3, alegerea iti apartine. Si la snubber pare a fi ok, insa si aici as avea o mica mentiune, si ma voi referi la tranzistori, respectiv pdf-ul asta:

http://pdf1.alldatasheet.com/datasheet-pdf/view/250912/VISHAY/IRFB11N50APBF.html

 

La graficul capacitatilor ordonata este liniara dupa cum vezi, sau sper ca vezi ( linia verticala a capacitatilor ), as estima deci la 150V ca Coss fiind mai degraba pe la 50pF, probabil ar merge deci C la 470p ceea ce ti-ar diminua mult pierderile pe R, practic le injumatateste. Oricum ideea este ca ai inteles principiile si asta conteaza cel mai mult, de aici poti usor sa corectezi si micile erori la estimarea factorilor in ecuatii.

[costyy86]

Ohooo,fizicaaaa!!!!

Nu, e fix pe dos.

Incalzirea unei rezistente e data de P=I^2*R.

Ca exemplu, presupunem ca rezistenta de 18k chiar va disipa 2W (real e clar mai putin, ca sa nu se innegreasca si arda).

Deci I=0,33mA.

Pt rez de 15k: P=0,33^2*15=1,67W

Pt rez de 3k: P=0,33^2*3=0,33W

Rezistenta totala e de 18k si puterea totala disipata e de 1,67+0,33 = 2W.

 

Problema apare daca nu se pastreaza proportionalitatea intre rezistente.

Adica daca rez de 15k poate disipa mai putin de 1,67W, sau daca rez de 3k poate disipa mai putin de 0,33W, puterea totala a rezistentelor inseriate trebuie recalculata tinand cont de cea mai slaba rezistenta.

 

Asa e, cam greu cu fizica, , nu stiu de ce am avut impresia ca este exact invers.

Multumesc pentru explicatii.

 

 

@marian, am inteles perfect, zic eu, insa ori ai gresit tu ceva ori nu am priceput eu...

 

 presupunand 2 rezistente de 4k identice, rezulta ca avem aceeasi tensiune dar si acelasi curent prin fiecare, respectiv 2,5mA, deci o putere disipata de fiecare de 1V*0,0025, adica 0,025W;

Aici nu trebuia sa fie 10V*0.0025= 0.25W? daca nu, de unde acel 1V?

 

 

Sursa.

Cel mai mult ma bucur ca am reusit sa inteleg formulele de calcul si fiecare de unde vine incat sa pot calcula un transformator si un snubber, ceea ce este foarte important la SMPS, si asta datorita in cea mai mare parte tie.

Multumesc tie si celorlalti colegi pentru ajutorul acordat.

[Marian]

Mda, acuma am vazut ca am tastat gresit, sau ca mai degraba am papat una bucata "0" care trebuia pus dupa acel "1", cer scuze pentru eroare. Deci este 10*0,0025, adica 0,025W ( mai simplist spus inmultind 0,0025 cu 10, pur si simplu tai un 0 de dupa virgula ).

[costyy86]

Da, asa e, si eu in loc sa tai un zero, am taiat 2 din neatentie....scuze...