Mircea Crisan Postat Aprilie 9, 2014 Partajează Postat Aprilie 9, 2014 Sunt cam multe spire in primar.Eu zic cam jumate adica cam 36.Basca ca se poate creste frecventa si atunci mai scad si numarul de spire.Spor,Mircea. Link spre comentariu
Marian Postat Aprilie 10, 2014 Partajează Postat Aprilie 10, 2014 @Freddy19 vad ca trebuie sa simplific lucrurile, n-am incotro ca inca nu ai pregatirea suficienta pentru a asimila acele informatii, asa ca vin cu o intrebare, stii ce e ala excell si cum se foloseste un calculator facut in excell?, daca nu atunci singura solutie ramane sa alegi intai traful pe care il vei bobina, imi zici mie care este acel traf, imi zici si ce tensiune doresti in secundar si apoi iti spun eu exact cate spire sa dai si la primar si la secundar.@Mircea Crisan cele 36 de spire ar putea merge la sursele stabilizate, acolo produsul tensiune timp este mult mai mic deoarece tensiunea maxima va coincide cu umplerea minima si invers, asa functioneaza sistemul, in schimb aici produsul tensiune*timp este cel maxim, adica atat tensiunea cat si timpul sunt cele maxime, tensiunea trebuie luata la maximul estimat si timpul este dictat de umplerea care este intotdeauna maxima, din acest motiv numarul de spire este mai mare, trebui sa fie pentru a avea pierderi mici in miez ( inductie mica ). Formula in sine nu lasa loc de interpretari. Link spre comentariu
Dr.L Postat Aprilie 10, 2014 Partajează Postat Aprilie 10, 2014 Din ce am calculat eu la un moment dat, nr de spire nu prea depinde de factorul de umplere. Adica diferenta oricum se rotunjeste la spira urmatoare, ca nu putem bobina cu virgula.Oricum, o diferenta de 50% mi se pare foarte mare.O sa ma uit din nou, cand am timp, poate am gesit ceva (sau sa vin cu noi argumente). Link spre comentariu
Marian Postat Aprilie 10, 2014 Partajează Postat Aprilie 10, 2014 Ok hai sa va fac o mica comparatie practica intre calculul cu aceeasi formula dar la la 2 tipuri de surse, respectiv stabilizata si nestabilizata. Voi pastra la numitor aceleasi cifre, sa zicem 0,2*120, corespunzand sectiunii unui EI33 si respectiv unei inductii posibile la frecvente mai mici de 50kHz. Voi modifica doar numaratorul, respectiv produsul timp*tensiune. La sursele stabilizate numaratorul este intotdeauna mai mic ( mult mai mic ) deoarece sistemul este de asa natura, atunci cand alimentarea in primar este minima, umplerea este maxima, si invers, cand tensiunea este cea maxima, sistemul compenseaza prin reducerea umplerii spre minim, pana aici sper, nimic de comentat. Ei bine za zicem ca luam Umin si Ton_max ( eu asa fac de obicei la sursele stabilizate ), am prezentat o modalitate mai detaliata de estimare a tensiunii minime la proiectul meu didactic deci nu ma mai repet aici, voi lua tensiunea minima la 100V, Ton_max pentru relevanta comparatiei va fi tot 10,5uS. deci (100*10,5)/(0,2*120) => 1050/24 => 43 spire, destul de aproape de ceea ce au de obicei trafurile ATX, 38-40 spire.La sursele nestabilizate Ton_max este tot 10,5, respectiv umplerea maxima, insa aici sistemul nu va mai putea compensa aparitia tensiunii maxime prin reducerea umplerii, aceasta din urma este intotdeauna cea maxima indiferent de tensiunea de alimentare, deci trebuie luat in considerare acest caz cand la tensiunea maxima avem si tipul maxim pentru a nu subdimensiona traful, si avem cei 160V estimati in pagina anterioara, 10,5us si restul, deci (160*10,5)/(0,2*120) => 1680/24 => 70 spire.Vedeti deci ca diferenta este totusi intemeiata, trebuie sa intelegeti si motivul pentru care ea apare, la sursele stabilizate sistemul variaza umplerea in functie de alimentare astfel incat numaratorul, sau mai bine zis valoarea de acolo, va fi pastrata intotdeauna relativ constanta, in schimb aici la nestabilizate numaratorul variaza destul de mult cu alimentarea, trebuie insa luata in calcul valoarea maxim estimata a sa pentru a nu subdimensiona traful, sau mai bine zis numarul de spire, si deci a nu avea incalzire excesiva a miezului. Link spre comentariu
Freddy19 Postat Aprilie 10, 2014 Partajează Postat Aprilie 10, 2014 Eu ”am citit” acel grafic, ca si in poza atasata!! Nu ma descurc cu acele calcule in microsoft excel!Am lucrat mai inainte,cand eram in liceu,cu asa ceva,dar nu-mi mai aduc aminte cum se faceau exact!Traful pe care as vrea sa l bobinez nu este un EI30, asa cum spusesem anterior,pt ca nu l mai gasesc!Am altul , tot de sursa PC, pe care scrie : API 20746-0001I HI-POT AB 9623T. Link spre comentariu
Marian Postat Aprilie 10, 2014 Partajează Postat Aprilie 10, 2014 Hai ca e totusi bine si te-am subestimat, iar pentru asta imi cer scuze.Ai interpretat corect graficul cu o mica eroare, graficul este asa cum vezi unul logaritmic, atat pe abscisa cat si pe ordonata, vorbind de prima unde este inductia in B, ultima decada pleaca de la 10^2, adica 100mT, si se termina la 10^3, adica 1T sau 1000mT ( tot aia e ), intre ele sunt 8 linii de gradatie, linii care merg din 100, adica prima linie dupa 10^2/100mT este la 200mT, urmatoarea la 300mT, urmatoarea la 400... intelegi tu ideea, asadar desenul tau ilustreaza cam 0,18T. Daca pana aici ai inteles atunci e perfect, putem trece mai departe. Tensiunea din formula este evident cat se poate de simplu dupa cum ai vazut, se ignora orice pierderi si se ia in calcul jumatatea tensiunii redresate si filtrate de la retea, adica 230Vca reteaua, dupa redresare si filtrare aceasta creste cu cam 1,41 adica undeva pe la 324V, jumatatea este deci 162V. Ton_max ai inteles care e logica lui?PS: Din pacate mie unul codul ala de pe traf nu-mi spune nimic, pune te rog o poza cu el dimpreuna cu ceva dimensiuni exterioare si apoi mai vedem. Link spre comentariu
Freddy19 Postat Aprilie 10, 2014 Partajează Postat Aprilie 10, 2014 Am zis ca voi folosi traful acela(cel din prima poza) dar ideea cade, deoarece am incercat sa l desfac acum cateva minute!L am fiert vreo 5 minute si cand am tras de el, mi sa sfaramat in mana (poza a 2 a) :cry: Dar, intre timp, am mai cautat, si am gasit miezul acela de E30 (asa cred )! Este cel din a 3 a si a 4 a poza!Nu sunt chiar sigur daca este E30, deoarece am desfacut, mai demult, banda aceea galbena pe care scria acel cod! Oricum, o sa l folosesc pe acesta! http://i59.tinypic.com/9ie8f4.jpg http://i62.tinypic.com/20atmix.jpg http://i61.tinypic.com/209g485.jpg http://i61.tinypic.com/1zqwpwi.jpg ...Si da, am inteles care este treaba cu acel ”Ton max” Link spre comentariu
Marian Postat Aprilie 10, 2014 Partajează Postat Aprilie 10, 2014 Desfacutul lor este uneori o loterie, ferita este destul de sensibila la socurile termice, eu de obicei le pun in apa rece si apoi pun apa cu ele la fiert, asta pentru ca socul termic sa fie mai mic, le las sa clocoteasca aproape 10 minute si apoi le scot pe un prosop si trag usor de miez, nu fortez, daca nu vrea, il pun inapoi la fiert inainte de a fi apucat sa se raceasca.Traful din ultimele poze ( cel desfacut cu bine ) este in format ETD ( de fapt ambele ), cel pe care vrei sa-l folosesti pare a fi ETD34, ar fi ceva neconcordante atat la diametrul miezului cat si la lungimea cumulata a celor 2 "E"-uri care tu ai zis ca ar fi 41mm, adica 20,5 unul, dar ETD34 are aceasta dimensiune la 17,3mm, esti sigur ca ai masurat cu exactitate totul? Link spre comentariu
AdR!@N Postat Aprilie 10, 2014 Partajează Postat Aprilie 10, 2014 Pare a fi ERL35, tot un fel de ETD34 dar cu fereastra de bobinaj mai mare. Link spre comentariu
Freddy19 Postat Aprilie 10, 2014 Partajează Postat Aprilie 10, 2014 Asa le fierb si eu!!Intai le pun in apa rece, si pun apa aceea, cu tot cu el, la fiert!!....Dar se pare ca acela a avut rasina aceea mai tare...!Unele se desfaceau foarte usor, fata de acela! Si da, masuratorile sunt corecte! Link spre comentariu
Marian Postat Aprilie 10, 2014 Partajează Postat Aprilie 10, 2014 Ai dreptate @AdR!@N, este ERL35, am cautat pdf-ul si iata confirmarea:Sectiunea sa este 111mm^2 conform pdf-ului, ceva mai mica decat la EI33 dar se compenseaza prin spatiu de bobinare net superior la acesta, cred ca poate fi folosit fara probleme. Ca si material cred ca se poate merge pe 3C90, cam asta se folseste la ATX-uri de obicei.LE: @ Freddy19 hai ca lucrurile proreseaza, merge trafu asta, zi deci ce configuratie doresti la iesirea sursei? adica o iesire simpla sau 2 simetrice sau separate, si la ce nivel fiecare? Link spre comentariu
Freddy19 Postat Aprilie 10, 2014 Partajează Postat Aprilie 10, 2014 In secundar as vrea sa am 2 tensiuni egale de 25v!Sursa nu o fac pt ceva anume, ci doar asa....pt teste, si ca sa mai invat si eu cate ceva...!Acum as vrea sa calculez eu, numarul de spire,sa vad daca reusesc! Deci...numarul de spire il voi obtine din formula (Umax x Ton_max)/(Bmax x S), adica (160 x 10,5)/(0,18 x 111) , adica 1680 / 19,98 ,iar asta ar insemna 84 de spire in primar!Iar pt secundar : 140/25 = 5,6 (unde 140 este aceea tensiune medie ) adica 84/5,6 = 15 spire.Deci, va trebui ca in primar sa am 84 de spire, iar in secundar 2x15 spire bobinate simultan!Pt bobina primara am sa folosesc sarma de 0,7mm, iar pt cea secundara voi folosi 2x0,7mm!Am mai vazut, la trafurile de sursa PC, ca au primarul impartit in doua,adica jumatate este bobinat pe miez, si cealalta jumatate este bobinata ultima data, peste secundar.Are ceva daca o sa bobinez primarul, pe tot odata, pe miez?...sau se vor face pierderi mai mari, si va scadea eficienta?....Ma gandeam ca asa, o sa am aces mai usor, la secundar,ca sa l mai modific ulterior!Si as mai vrea sa stiu cum trebuie calculata aceea bobina de filtraj comun, care este pusa pe secundar?....Eu momentan as vrea sa folosesc una dintr o sursa PC! Link spre comentariu
Marian Postat Aprilie 10, 2014 Partajează Postat Aprilie 10, 2014 Calculul este ok, atat pentru primar cat si pentru secundar, in gol o sa ai cel mai probabil mai mult de 25V la iesire, asta si pentruca tensiunea in primar in gol va fi inevitabil ceva mai mare, dar daca spui ca nu ai o tinta precisa pentru aceasta sursa atunci cativa volti in plus n-are trebui sa afecteze, va fi un exercitiu util, dupa realizare si punerea in functiune vei putea verifica mai multe din ce s-a estimat aici, ca spre exemplu tensiunea aceea medie care este doar o aprximare, n-am de unde sa tiu cat este reteaua la tine si nici cum variaza, poate media va fi mai mare, poate mai mica, nu stiu, asta o poti descoperi tu dupa punerea in functiune masurand, dar repet, oricare ar fi are mai putina importanta acum, ceea ce conteaza este sa pui la punct un sistem de calcul si proiectare care sa iti asigure o sursa functionala de inceput pe care apoi poti face optimizari.Si conductorii mi se par ok pentru inceput, fiind un exercitiu educativ, curentul disponibil va conta mai putin, dupa ce ai inteles ce si cum poti oricand folosi sarma mai groasa in functie de curentul dorit. Impartirea primarului in 2 sau mai multe sectiuni intercalate cu secundarul/secundarele are ca scop cuplaj cat mai bun intre infasurati, deci inductanta de scapari cat mai mica, altfel daca se bobineaza primarul tot si apoi secundarele, ultimele randuri de la infasurari vor avea un cuplaj mult mai scazut cu primarul decat celelalte si deci inductanta de scapari mai mare care poate cauza caderi mai importante de tensiune in sarcina. Deci este de preferat sa bobinezi primarul daca se poate impartit in 3, dai o parte, faci primul secundar, dai a 2-a parte, dai apoi al 2-lea secundar, si dupa aia ultima parte din primar, e poate printre cele mai bune metode de intercalare in cazul tau, daca le faci sau nu asa, ramane la latitudinea ta.Acea inductanta nu este critica aici datorita lipsei stabilizarii, la sursele "cu reactie" adica unde se foloseste stabilizarea tensiunii de la iesire, inductanta aia se calculeaza destul de precis, dar aici singura ei utilitate este sa intarzie cresterea curentului brusc ca cote mari, ceea ce protejeaza mosfetii de incarcarea electroliticilor de filtrare, asta ar fi si unul din principalele motive pentru care se pune. Valoarea bineinteles ca nu-i batuta in cuie, iei si tu un tor din ala de sursa ATX ( ala galben cu alb ), cate unul pentru fiecare iesire si dai 15-20 de spire pe el cu sarma suficient de groasa sa iti tina curentul dorit, in principiu cu ce faci secundarul poti face si inductanta. Link spre comentariu
Freddy19 Postat Aprilie 10, 2014 Partajează Postat Aprilie 10, 2014 Va multumesc foarte mult, pt sprijinul acordat!!In sfarsit am inteles si eu cum se calculeaza un traf pt SMPS, si asta multumita dumneavoasta! Am sa ma apuc sa-l bobinez zilele astea,am sa separ primarul in 3, si am sa-l montez inapoi in sursa, dupa ce am sa mi cumpar un IR2153 nou, pt ca acela s-a ars.Si inca o intrebare: Cam ce putere utilizabila credeti ca as obtine, din acea sarma de 0,7mm din primar?...Si pe viitor, daca as vrea putere mai mare, mai pot adauga, cate un mosfet, in paralel cu acei 2? Link spre comentariu
Marian Postat Aprilie 10, 2014 Partajează Postat Aprilie 10, 2014 Daca aducem vorba despre putere atunci trebuie sa-ti reamintesc ca schema nu are nici un fel de protectie deci mare atentie la teste, orice accident poate insemna esecul spectaculos ( fum, artificii, etc...). Puterea propriu zisa nu va fi limitata in principal de sarma folosita ci mai degraba de mosfeti. As zice ca mai mult de 2-300W sa nu mergi, acuma depinde si ce mosfeti pui, daca ii ai deja spune-mi ce ai, daca nu atunci iti por face eu ceva sugestii care pot fi cumparati. Schema asta nu permite folosirea de 2 sau mai multi mosfeti in paralel, sau oricum probabil maxim 2 si alesi "pe spranceana" datorita capacitatilor si curentului mic de la IR, si asa am vazut de multe ori fiind folosit la limita din acest punct de vedere, asta inseamna pierderi de comutatie mari si un regim de stres pronuntat pentru mosfeti. Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum