Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Anodica 6P14P


bmsorin

Postări Recomandate

Am in lucru un amplificator cu 6P14P (de mai mult timp, dar de curand am reusit sa mai avansez), schema este bazata pe defazorul prezentat de Dl. Lazaroiu in alt topic, catodina cu ecc88/6n1p, ccs in anodul etajului de intrare, iar in final 6P14P negativare fixa.

Acum, am comandat la petra un traf de alimentare, cu 230V primar si 265V@400ma secundar pentru anodica.

Problema este ca nu am fost inspirat sa-l comand cu prize in primar (220,230,240) iar de curand electrica baga pe prize 246-250V, secundar ~300V.

In conditiile astea dupa rederesare si filtrare am Ua ~400V (fara finale, doar defazor, n-am riscat sa le bag in socluri).

Din datasheet-ul de aici http://www.mif.pg.gda.pl/homepages/frank/sheets/113/6/6P14P.pdf 400V este maxim pentru Ua cu conditia Pda<8W.

Intrebarea mea este, a mai folosit cineva varianta 'simpla' 6P14P la Ua asa mare?

O varianta ar fi 6P14P-EV care Ua 500V, dar am mai multe bucati 6P14P si as vrea sa le folosesc pe astea.

Pe alte forumuri parerile sunt impartite, unii spun ca au avut decarcari la tensiuni asa mari altii n-au avut nicio problema...

 

Link spre comentariu

Type 6P14P 6P14P-V 6P14P-EV Filament voltage, V 5,7-7 5,7-7 5,7-7 Anode voltage, V 300-400 300-500 300-500 2nd grid voltage, V 300 300-500 300-500 Cathode - heater voltage, V 100 200 200 Cathode current, mA 65 65 65 Anode dissipation, W 14 14 14 2nd grid dissipation, W 2.2 2 2 Resistance in 1st grid circuit, MOhm 1 1 1

 Astea sunt limitele lui 6p14 p , ev ....generatia anilor 60 `70 ,cele mai noi nu se comporta bine la tensiuni mai mari de 300v !

Editat de romicap
Link spre comentariu

Eu zic sa rezolvati problema cu electrica...240V la retea mai merge, dar peste 240V nu e deloc ok nici pt. alti consumatori.

Daca nu aveti alta solutie, eu as mai bobina vreo 20V pe acel toroidal si i-as lega in serie, dupa ce am verificat fazarea, cu primarul. Din cate stiu toroidalele de Petra au densitate de curent relativ mare, asa ca nu vor fi chiar asa multe spire de bobinat pt. 10-20V. In felul asta veti rezolva si tensiunea de filamente, care e sigur si ea marita...

Link spre comentariu
Vizitator viobio

Am in lucru un amplificator cu 6P14P (de mai mult timp, dar de curand am reusit sa mai avansez), schema este bazata pe defazorul prezentat de Dl. Lazaroiu in alt topic, catodina cu ecc88/6n1p, ccs in anodul etajului de intrare, iar in final 6P14P negativare fixa.Acum, am comandat la petra un traf de alimentare, cu 230V primar si 265V@400ma secundar pentru anodica.Problema este ca nu am fost inspirat sa-l comand cu prize in primar (220,230,240) iar de curand electrica baga pe prize 246-250V, secundar ~300V.In conditiile astea dupa rederesare si filtrare am Ua ~400V (fara finale, doar defazor, n-am riscat sa le bag in socluri).Din datasheet-ul de aici http://www.mif.pg.gda.pl/homepages/frank/sheets/113/6/6P14P.pdf 400V este maxim pentru Ua cu conditia Pda<8W.Intrebarea mea este, a mai folosit cineva varianta 'simpla' 6P14P la Ua asa mare?O varianta ar fi 6P14P-EV care Ua 500V, dar am mai multe bucati 6P14P si as vrea sa le folosesc pe astea.Pe alte forumuri parerile sunt impartite, unii spun ca au avut decarcari la tensiuni asa mari altii n-au avut nicio problema...

Defazorul consuma putin curent,citiva mA,cind o sa pui si finalele o sa scada tensiunea anodica,pentru protectie monteaza o rezistenta de 100..200ohmi in serie cu anodica,o modifici pina ai tensiunea ceruta de schema,tatonarea se face cu volumul amplificatorului la 0.
Link spre comentariu

Din pacate, nu am posibilitatea de bobinare :84 . O sa incerc sa vb la electrica, dar de cand au externalizat la alta firma partea de servicii, e greu....

  Incercati acest regulator serie (nu-i stabilizator!),simplu,un mic PCB, tranzistorul regulator MOSFET il montati pe sasiu,din R1 va reglati tensiunea anodica dorita.Dispozitivul are si un control al curentului prin sarcina foarte eficient si este reglabil prin modificarea valori rezistentei R4,cu valoarea de acolo protectia intra in functiune la curenti de peste 192mA,dv. trebuie sa o calibrati (valoarea lui R4) practic pentru consumul dorit sau puteti renunta la aceasta protectie,montajul devenind si mai simplu.Tranzistorul MOS poate de fi orice tip cu conditia sa respecte cerintele de tensiune si curent din schema.Montajul este util numai pentru modificarea tensiuni anodice,presupunand ca sunteti multumit de tensiunea pentru filamente,eu asa am inteles !?

post-175212-0-65547800-1418408012_thumb.png

Editat de LMOlimpiu
Link spre comentariu

Multumesc pentru raspunsuri/sugestii.

@vera

n-as vrea sa puns un droser, din cauza gabaritului

@viobio si patefon

cred ca asta evarianta cea mai simpla pe care o voi testa

@Lazaroiu

ceva semanator ma ganeam si eu aseara cand faceam testele, doar ca as mai pune un 10-47uF dupa R1 (sau marit C1) pentru soft start.

 

am testat consumul pe filamente, am in jur de 6.5V, aici voi limita simplu cu o rezistenta.

Editat de bmsorin
Link spre comentariu

Multumesc pentru raspunsuri/sugestii.

@vera

n-as vrea sa puns un droser, din cauza gabaritului

@viobio si patefon

cred ca asta evarianta cea mai simpla pe care o voi testa

@Lazaroiu

ceva semanator ma ganeam si eu aseara cand faceam testele, doar ca as mai pune un 10-47uF dupa R1 (sau marit C1) pentru soft start.

 

am testat consumul pe filamente, am in jur de 6.5V, aici voi limita simplu cu o rezistenta.

  Sigur se pot schimba acele valori si calculate pentru o rampa de pornire a tensiuni anodice la momentul cand sunt  bine incalziti catozi.

La droselul din schema puteti renunta prin utilizarea unei rezistente de 47 ohmi,eu am schema realizata si cu drosel intrucat o utilizez pentru diverse montaje cu tuburi unde trebuie sa fiu sigur ca nu am riplu pe tensiunea anodica,mai ales pentru configuratii SE.

Editat de LMOlimpiu
Link spre comentariu

Din pacate, nu am posibilitatea de bobinare :84 . O sa incerc sa vb la electrica, dar de cand au externalizat la alta firma partea de servicii, e greu....

Nici eu nu am scule de bobinat (inca...) dar asta se face simplu:

O fasie de carton tare, mucava, de latimea cat sa intre lejer prin miezul toroidal si cat mai lunga - 30-40 cm minim - eventual 2-3 bucati suprapuse prin lipire.

La capete se face cate o decupare - rezulta un fel de suveica. Pentru inceput puneti un pic de sarma si bobinati 20-30 de spire, ca sa deprindeti "mestesugul", masurati cat rezulta - eventual si cu o rezistenta calculata sa aveti un consum cat de cat, macar 50mA, impartiti la rezultat si aveti nr. de spire pe volt care trebuie adaugat.

Solutia d-lui Lazaroiu e faina si eleganta, asigura si un filtraj mai bun, dar nu rezolva problema filamentelor...daca si acolo e tensiunea marita. Merita folosita chiar daca rezolvati problema prin marirea spirelor din primar.

In ultimul rand intreb: cat de sigur sunteti pe acuratetea instrumentului de masura? Multimetrele digitale o mai si iau razna cand masoara direct la retea...al meu, care e nepretentios, avea o diferenta de aproape 10V intre tensiunea masurata la retea direct si printr-un filtru EMI dintr-o sursa veche...Cand vreau sa masor reteaua, eu folosesc o antichitate sovietica, cu ac, dar pe care sunt 100% sigur ca masoara ce trebuie...Avantajul la mine e ca nu stiu ce au facut cei de la Electrica, dar am 220V tot timpul, stabil. Acum ceva vreme - cativa ani - aveam 230 de V cu fluctuatii relativ mari, insa stiu ca s-au facut ceva lucrari si s-au schimbat transformatoarele din cartier. Dintr-o casuta de vreo 30 metri cub a rezultat ceva mult mai mic...habar n-am ce au facut, si nici de ce sunt 220 in loc de 230V, dar momentan sunt multumit...toate aparatele vechi pe care le detin merg ca la carte!

***

Nu stiu cata experienta aveti, imi cer anticipat scuze daca pare deplasat comentariul meu...dar matematica nu ne minte:

Daca ar fi tensiunea spre 250V, atunci ati avea aproape 7V pe filamente, nu doar un surplus de 0,2 V...tensiunea era masurata doar cu triodele de la intrare? Daca da, atunci cu finalele vor fi 6,3 si nu e nimic in neregula cu reteaua...

Link spre comentariu

Atentie la aparatele digitale ieftine, gresesc de foarte multe ori la masurarerea tensiunii retelei. Si mie mi s-a intamplat de multe ori sa masor si peste 245V, cand l-am masurat cu un aparat cu ac, erau numai 227V...

Link spre comentariu

Sunt si foarte sensibile, cu o mica sarcina la borne masoara mai precis...altfel arata tensiuni ciudate chiar masurand cu un capat pe infasurarea de filament si celalalt pe anodica...cum am pus o data din greseala pe un traf proaspat construit...initial m-am speriat ca am facut ceva aiurea...

Link spre comentariu

Pentru măsura am folosit 2 instrumente digitale, cu diferențe de 2-3V intre ele, de asta am zis ~400V, cei drept nu de "firma". Pe filamente am pus un consum de 3A, ~4x6P14P. O sa refac măsurătorile cu un alt aparat si revin cu concluzii, va multumesc pentru sugestii.

Link spre comentariu

Incercati sa masurati in aceleasi conditii si cu o rezistenta de 470k la bornele transformatorului...sau chiar 100K, dar sa aiba ceva putere, 2-3 W. De regula filamentele se masoara mai bine tocmai pt. ca e rezistenta de sarcina acolo. Pentru secundare, cu al meu masor foarte bine si asa, doar masurarea directa a retelei e problema. Nici eu nu am aparat super, tot ceva digital ieftin pt. lucru de zi cu zi. Aparatul cu ac, un Ţ4353, era destul de titrat la vremea lui...folosit in mod curent de multi depanatori. Il putem numi cred "semiprofesional"...

Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări