Radio AM cu 12J1L

[Untold]

Multumesc Dl. Florin pentru raspuns.

 

Am incropit aseara, cum am mai zis, receptorul din prima schema cu 12J1L. Am pus Ua 12,6V ca in schema.

Rezultatul: pe la ora 21.00 am prins vreo 4 posturi cu o mica antena exterioara de vreo 3 metri aruncata pe geam: un post de rusi, RR Actualitati (cu Cv deschis la jumatate), un post polonez sau ceh, nu stiu sigur si inca unul rusesc cu fading. Am pus o bobina de aprox 60-70 spire gata facuta pe o bara de ferita plata si mica (gen receptorul Cora sau Gamma) si un Cv de radio Albatros, am legat o singura sectiune de 270pF din cele 2 sectiuni.

 

Auditia a fost suficient de puternica, am facut-o pe casti de 32 ohmi, legate pe condensatorul din emitorul BC548.

 

Astazi o sa experimentez varianta propusa de Dl. Mila, cu anodica de 24V si filamentele in serie.

 

Tubul 12J1L merita toata atentia mea din cate am observat!

Editat Decembrie 17, 2014 de Untold

[mila]

Pentru 24V pune un BD135-BD139 (Beta peste 100)pe un mic radiator, rezistenta din emitor 330Ohm/3W.

Filamentul detectoarei prima dinspre masa (un capat al filmentului la masa) si decuplat cu 10-100nF.

Mareste condensatorul de 68pF la 100-150pF

Mareste te rog rezistenta din grila finalei de la 100K macar la 1M (merge chiar si 5MOhm)

Pune castile in serie sa rezulte o sarcina de 64Ohm(32+32)

Editat Decembrie 17, 2014 de mila

[Untold]

Multumesc, asta urmeaza sa fac.

 

Casca folosita in videoclip are 250 ohmi, se aude cel mai tare din toate incercate pana acum: difuzor de 8 ohmi, casti de 32 ohmi si alte casti de 300 ohmi.

 

Am facut un fimulet cu functionarea, il gasiti aici:

 

https://www.youtube.com/watch?v=cya6pHTPTzk&feature=youtu.be

[Untold]

 Rezistorii de 39K si 33K din anozii tuburilor ii schimb cu alta valoare pt 24V?

 

P.S. Am pus o bobina tot pe bara de ferita pt UL, am legat sectiunile cv-ului in paralel si am prins clar si tare antena satelor! 

Parca nici nu-mi mai vine sa-l modific pt 24V!  Super tare tubuletul 12J1L!!

 

Sunt curios cum ar merge pe scurte!

Editat Decembrie 17, 2014 de Untold

[puriu]

Receptorul cu reactie cu tub are un mare potential in ce priveste sensibilitatea. Deoarece are un singur circuit oscilant, acesta trebuie sa aiba un factor de calitate cat mai mare pentru a nu fi (in AM) prea aproape de limita de oscilatie, iar cuplajul cu antena si cu catodul sa fie slab. Bobina in aer cu fir emailat trebuie sa aiba diametrul mare, peste 50 mm, si lungimea bobinajului mai mica decat diametrul. Mult mai bune sunt bobinele fagure cu lita (groasa) de RF si de diametru mare. Acestea pot atinge Q = 1000 si receptioneaza si fara antena exterioara. Bobinele cu miez de ferita sunt bune, dar trebuie folosita lita de RF pentru a atinge Q = 200. Cu reactie, factorul de calitate creste mult.

Tubul suporta bine cel mult 150 V pe anod si 75 V pe ecran. Tubul amplificator audio poate da pe un difuzor (cu un transformator de iesire bun) 100 mW, absolut suficient . Se poate folosi si ca preamplificator reflex in RF, dar se complica mult schema. Receptorul merge bine si cu alimentare sub 100 V, dar volumul in difuzor scade. Nu este necesar un tranzistor final, mai bine se face totul cu tranzistoare. Hibrizii nu sunt bine vazuti.

[Untold]

Va multumesc pentru explicatii.

 

Cele doua bobine de UM si UL pe bara de ferita sunt facute din lita de radiofrecventa, sunt bobine originale recuperate de prin diverse aparate de radio.

 

Nu am avut inca timp sa fac modificarile pt 24V, dar as inclina sa le fac pentru aprox. 65-70V, ca tot am acel mic traf toroidal care scoate in alternativ 50V. Nu am pe el insa si tensiune pt filamente, o sa calculez un divizor rezistiv care sa scada tensiunea de 50V la 12,6V.(24V pt filam serie) sau mai bine pun un LM317 cu un semireglabil, sa vad ce tensiune maxima suport LM-ul pe intrare...

Consumul filamentului acestui tub este de aprox 73mA cand e cald, atat am masurat eu. (in datasheet e trecut 75mA). Daca leg filamentele in serie, consumul ramane acealsi, va trebui doar sa aduc tensiunea la 24V.

 

Ramane de vazut daca secundarul va suporta intregul consum (anodica + filamente), e bobinat cu sarma destul de subtire.

 

Dupa ce rezolv cu alimentarea, m-ar tenta sa-i fac o antena cadru, am deja una facuta dar cred ca are prea putina sarma...

 

Revin cu noi concluzii.

Editat Decembrie 17, 2014 de Untold

[mila]

Consumul la 24 v nu va depasi 120mA poti sa alimentezi si din 2 acumulatori de 12V/ 2,2Ah

Schema cu reactia din grila2

Editat Decembrie 18, 2014 de mila

[puriu]

Secundarul suporta sigur consumul anodic, sub 3 mA. Filamentele este bine sa fie alimentate in curent continuu cu rezistenta in serie si tensiune stabilizata cu un Zener de 24 V.

[mila]

Alimentat la 24V filamentele la 12J1L nu au nevoie de stabilizare si nici de rezistenta serie.Au fost facute sa admita variatii mari ale tensiunii de alimentare.Daca se gandeste lucrul in unde scurte atunci e bine sa stabilizam tensiunea de alimentare de 24V.

Pentoda 12J1L se preteaza bine la receptoare cu reactie datorita pantei mici care duce la o reactie "moale"

[+_Florin_+]

Daca se doreste doar receptie AM pe unde lungi si medii se pot obtine rezultate multumitoare cu o constructie simpla. Pentru AM in unde scurte ar fi indicata stabilizarea tensiunii anodice. Insa pentru CW/SSB, daca doresti o receptie sigura inteligibila si stabila, sunt obligatorii urmatoarele masuri: stabilizarea Ua, montajul sa fie rigid/robust dpdv mecanic (pe sasiu ori cablaj, nu "in aer"), montarea unui condensator variabil de 10 ... 15pF pentru acord fin. Este foarte dificil sa realizezi acordul exact pe statiile SSB doar din condensatorul variabil principal, refacerea frecventei purtatoare pentru aceste semnale trebuie sa fie sufucuent de precisa, la un dezacord foarte mic (zeci de Hz) deja se schimba tonul si naturaletea vorbirii iar la dezacorduri mai mari corespondentul devine total neinteligibil, chiar daca semnalul pare puternic.

Variatiile Ua conduc si ele la mici variatii ale frecventei de acord, care in cazul unei statii AM n-ar avea niciun efect asupra auditiei dar in cazul SSB pot compromite receptia.

Intr-adevar, 12J1L sau orice alt tub cu panta mica usureaza mult realizarea circuitului de reglaj al reactiei, eu am lucrat cu 6BX6 (echivalent direct EF80), e din categoria "lampi nervoase"  are un ecart destul de ingust a valorilor de tensiune pe G2 pentru care intrarea un reactie se face lin.

[Untold]

Sa stii ca un etaj detector cu reglaj de reactie si o singura bobina poate sa-ti scoata par alb in cap pana ajungi la combinatia optima intre modul de realizare a bobinei si a circuitului de reglaj al plajei de tensiuni pe grila 2 pentru care functionarea montajului este intr-adevar buna

 

Mare dreptate aveti aici!

 

Zilele astea am mai chinuit radioul cu 12J1L, varianta cu tranzistor si alimentat la 12V.

 

Cea mai faina functionare este cu o bobina tip fund de cos pe care am facut-o de vreo 80 spire cu prize la sp.15, 30, 65 de la masa.

Cu catodul in spira 15 si antena la spira 30, selectivitatea este exceptionala, in aceasta seara vreo 6-7 posturi dadeau navala cu antena de 2m aruncata pe geam....in grila tubului 1 am pus r-2,2Mohmi si c-100pF...

"Vinovata" pt aceasta selectivitate este bobina fund de cos care are un Q bun? Nici nu se compara cu receptia facuta cu bobina pe bara de ferita...

Am prins cam asa, la ora 20.00: RR actualitati, Radio Iasi, un post unguresc, un post rusesc f tare, un post in limba chineza, radio romania cultural cred, era altceva fata de Iasi si RR Act si inca ceva cu fading, neinteligibil si ceva in morse, dar se auzea ca un fasait, nu piuitul de 1000Hz sau cat e...pesemne ca era o baliza ca se repetau piuiturile si pauza dintre ele..

Oricum, cred ca voi face o bobina fund de cos cu prize mai multe, urmand sa-l bag intr-o carcasa cu bobina si tuburile deasupra.

Si inca ceva: cu aceasta bobina am prins RR Actualitati FARA antena exterioara! 

Sunt f entuziasmat, cred ca si de revelion o sa-i optimizez functionarea... 

Daca as avea niste lita de rf sa fac bobina fund de cos...ar fi super...pe unde se gaseste asa ceva? Sau as putea folosi fir litat izolat cu pvc? Ma gandesc ca avand izolatia buna, ar scade capacitatea dintre spire....

 

Va tin la curent, toate cele bune!

 

P.S. Vreau sa arate ceva de genul de mai jos:

Editat Decembrie 29, 2014 de Untold

[Untold]

Va salut cu respect si va doresc un an nou cu sanatate, bucurii si liniste sufleteasca!Cum inca sunt in concediu, astazi am facut o a doua bobina "spider" sau "fund de cos" din sarma litata izolata cu PVC.Am bobinat aprox 60 spire, adica atat cat a incaput pe suport. Cu cele doua sectiuni ale cv in paralel, am prins tare si clar, RR Atualitati pe unde medii fara antena exterioara sau impamantare in conditii de bloc!Varianta este cea din prima schema, tot la 12V si cu tranzistor ca final, am modificat c-ul din grila tubului la 220pF, resizt. a ramas tot de 2,2Mohmi. Potentiometrul pentru reactie este ca in schema, de 10Kohmi, dar am gasit unul bobinat.Dupa cum merge, acum sunt ferm convins ca-l voi baga intr-o carcasa cu tot cu alimentator, iar bobina si tuburile vor fi deasupra ca in poza anterioara.La bobina am schimbat culorile pentru ca s-a terminat sarma cu izolatie rosie si-am innadit-o prin cositorire cu alta de aceeasi grosime dar de culoare verde. Abia e mai pastelata si mai vesela! :)Am facut un mic videoclip, ramane acum sa caut un alt etaj final, vreau sa se auda ceva mai tare, ca tot merge portabil!!P.S. Videoclipul este in curs de upload pe youtube, cand e gata, pun link.

Editat Ianuarie 5, 2015 de Untold

[Untold]

Videoclipul promis:https://www.youtube.com/watch?v=fcxoIgIlqHA&feature=youtu.be

Editat Ianuarie 5, 2015 de Untold

[+_Florin_+]

Un an nou fericit si felicitari pentru realizare.

Bobinele cadru in general ofera o receptie mai buna decat cele pe ferita, nu obligatoriu datorita factorului de calitate ci captarii mai bune a semnalului radio. De aceea in multe cazuri se aplica solutia adaugarii unei antene cadru la receptoarele de constructie industriala prevazute cu antena de ferita, pentru imbunatatirea receptiei pe unde medii si lungi.

Detectorul cu reactie creste oricum factorul de calitate al oricarui circuit oscilant de la intrare in functie de reglajul reactiei, avand ca efect ingustarea benzii de trecere (marirea selectivitatii) si cresterea tensiunii de radiofrecventa (semnal radio) de Q ori.

 

Semnalele morse se auzeau sub forma unui fasait pentru ca (probabil) reactia era redusa, pentru aparitia "piuiturilor" de cca 1000Hz trebuie marit reglajul reactiei pana la pragul de intrare in oscilatie. De fapt apare o mica oscilatie in etajul detector, care se combina/mixeaza cu semnalul receptionat, rezultand inca doua semnale (suma si diferenta dintre frecventele celor doua). Daca diferenta dintre cele doua frecvente este undeva in spectrul audio semnalele se aud sub forma de "piuit" de tonalitate mai mare sau mai mica, corectabila prin acord.

 

Pentru marirea puterii in audio cea mai economica solutie ar fi un etaj final clasa A la 12V, ar elibera aproximativ 500mW cu un BD 239 pus pe radiator si transformator de iesire, curent de colector 100mA. Traful realizat pe miez de 1 ... 3 cmp, 350 de spire 0.3mm in primar, 100 spire 0.6mm in secundar.

Sau, cu rezultate mai bune, un integrat final audio, sunt o gramada de variante alimentabile la 12V.

 

Si eu am reusit sa pun la punct si sa testez "jumatate" din receptorul hibrid superheterodina la care lucrez, modulele oscilator bfo+separator, demodulator cw/ssb si amplificator audio functioneaza perfect impreuna. Pentru testare am injectat semnal de frecventa intermediara "imprumutat" de la iesirea AFI a unui aparat "Gloria1" . M-am delectat ascultand banda de 40m. Punerea la punct nu a fost usoara, am construit doua variante de oscilator trei de separator si trei de demodulator pana am ajuns in faza de a receptiona clar si curat semnalele ssb, dar acum sunt multumit de ce a iesit pana in aceasta faza.

In varianta finala:

- oscilator bfo cu BC172C, reactie colector-emitor si circuit oscilant in colector, reglaj fin cu condensator variabil cu aer de 25pF, alimentare stabilizata cu zener la 8.2V.

- separator cu BF245B (FET) si posibilitate de reglaj a tensiunii RF de iesire.

- demodulator cu transformator pe tor de ferita, diode cu germaniu si potentiometru de echilibrare.

- amplificator audio clasic, BC413B preamplificator, BC177B driver si etaj final complementar cu BD139/BD140, alimentat la 12V.

Acum ma gandesc la pasul urmator, realizarea amplificatorului de frecventa intermediara cu tuburi care sa-mi asigure o banda de trecere de 3kHz si un reglaj RAA eficient. Studiez scheme, desenez cablaje, inca sunt nehotarat, nu stiu daca sa folosesc subminiaturi rusesti, sau miniaturi gen EF95/6J1P ori tuburi novale clasice ... orice sugestie e binevenita

[puriu]

  Bobinele tip cadru au sarma foarte lunga si trebuie sa fie din lita de RF pentru a avea factor de calitate acceptabil. Cablul litat nu e lita de RF, iar izolatia din PVC are pierderi mari. Lita de RF (Litz Wire) se gaseste, dar e foarte scumpa, 1 - 10 $/m. Se poate face din sarma de bobinaj emailata de 0,06 - 0,07 mm (dintr-o bobina de inductie stricata). Ideal este ca lita sa fie izolata cu matase naturala sau fir sintetic, dar la bobinele tip fagure si fund de cos merge si fara, trebuie doar vopsit bobinajul la sfarsit. Ar trebui cam 50 de fire in paralel. Eu mi-am improvizat un dispozitiv de rasucit cu 7 mosoare cu care am facut lita de 7 x 7 = 49 fire. Rezultatele sunt foarte bune, dar cu lita de fabrica cu 200 de fire de 0,045 sunt exceptionale. La lipirea capetelor litei trebuie mare atentie sa nu ramana fire nelipite. Eu dezizolez si cositoresc firele cu o pastila de hidroxid de sodiu topita cu letconul.

 Un an nou cu multe realizari!