Depanare surse ATX ( scheme si documentatie )

[Stefan]

De cateva zile tot incerc sa repar o sursa ATX nJoy 600W PFC pasiv, initial am crezut ca are o constructie mai rasarita insa in realitate e o chineazarie ordinara. Trecand peste acest aspect vreau sa o repara, cu timpul pierdut si costurile de rigoare, deoarece in ultima perioada am stat cam departe de depanare si nu stiu sa lipesc nici 2 fire (gluma).

Schema la asa ceva nu se gaseste (probabail) dar e destul de aseamantoare cu asta https://i.stack.imgur.com/X6HKE.png . Bine, sunt anumite diferente dar orientativ merge foarte bine si pentru explicatii pe forum ajuta.

 

Descriu succint ce probleme a avut:

-  CI KA7500B cu capsula explodata in dreptul pinilor 11-12 (colector iesirea 2 - VCC) si cablajul foarte ars in zona respectiva;

- cele doua rezistoare dintre pinii 8-VCC (colector 1) si 11-VCC (colectorul 2) de la KA7500B avea culorile total denaturate (ne se mai distingeau din cauza incalzirii) si valorile de ~668 ohmi (R18, R19 in schema de mai sus, nu stiu ce valori aveau originalele);

- condensator din sursa auxiliara tensiune pentru CI PWM (secundar ramura VCC 17V) umflat (C12); 

- o parte din condesatorii de pe ramurile secundare 12V, 5V, 3.3V umflati;

- o rezistenta din primar sursa secundara (paralel cu 10nF/1KV ceramic albastru) cu culori denaturate si valoarea masurata de 66 Kohmi (R8);

- rezistenta paralel pe unul din conzii de 200V din primar intrerupta (R2 sau R3);

 

Am curatat cablajul si reparat cu solder mask cu polimerizare la UV, schimbat CI PWM cu TL494 si LM393 preventiv (astea au fost luate de la polonezi dar pinii la TL494 erau usor rosiatici) si toti condensatorii electrolitici cu exceptia celor de 200V, schimbate R18, R19 cu 1K5 (nu stiu ce valori au fost), R8 cu 100K 1W (nu stiu ce a fost), schimbate R2 si R3 de 100K 1W.

 

Acum sursa porneste insa scoate un "ticait" destul de puternic (stiu ca ATX-urile sunt cu protectie de tip stop, deci nu are de ce sa "ticaie" daca era in regim de protectie) si tensiunile pe iesiri (in gol) sunt oricum numai stabilizate nu. De exemplu pe iesirea de 3.3V este dintre de fierastrau cu varfuri pana la 5.12V, pe 5V dinti de bomfier cu varf de  5.81V.

 

O sa revin cu cateva oscilograme cat de repede reusesc sa le fac, acum cateva seri cand am incercat sa o repar si am renuntat eram cam obosit si nu am mai continuat masuratorile.

 

Probabail dupa acest "pomelnic" multi o sa zica ca nu am ce face sau ca sunt chitra daca mai repar asa ceva, va asigur ca am ce face si ca imi poti cumpara fara probleme alta sursa (nic imacar nu am nevoie de sursa). In plus cat am cheltui cu piesele + timpul pierdut eram la cel putin jumatate dintr-o sursa noua. 

Editat Octombrie 7, 2020 de Stefan

[validae]

Sincer să fiu, dacă găseam toate alea arse în ea, la fier vechi ajungea din prima, nici nu mă oboseam să mai caut piese.Astfel de defectare gravă denotă ceva erori de proiectare în realizarea ei, am avut chinezării mult mai ieftine care aveau maxim unul doi condensatori devalorizaţi după ani buni de tras pe ele.

[Marian]

Am pierdut demult numarul surselor ATX reparate, au fost si din cele care nu meritau efortul insa am privit fiecare caz in parte ca pe o provocare, o relaxare de la munca mult mai minutioasa ( si uneori obositoare ) de dezvoltare si optimizare de diverse proiecte. Deci nu vad nimic in neregula la dorinta de a o repara.

 

Ce ai tu acolo este poate cel mai comun tip de sursa ATX si cel mai usor de reparat, semipuntea in sine difera foarte putin de la caz la caz, iar flyback-ul poate veni cu mici variatii pe o tema data...

 

Inainte de procedura de depanare in sine, este utila o oarecare investigare a defectului, a modului cum a aparut, a efectelor ce le-ar fi putut avea asupra zonelor adiacente defectelor gasite initial, a eventualelor presupuse motive pentru care fiecare componenta s-ar fi defectat, etc...ajuta in anticiparea eventualelor probleme, si totodata in intelegerea sursei in sine.

 

CI-ul de control rareori pica, si cand se intampla o face fiind provocat de alte probleme, pocnirea tranzistorilor de pe iesirea 494 ( ca e tutuna cu 7500 ) poate avea loc fie din cauza sarcinii lor prea solicitante ( valori prea mici la R18 si R19 din schema pusa ), fie mult mai probabil din cauza tranzistorilor driver ( Q5 si Q6 in schema ) in sine sau a diodelor antiparalel cu ei ( D11 si D12 ).

 

De regula atunci cand se gaseste CI-ul defect, se inlocuiesc de facto ambii tranzistori driver ( Q5 si Q6 ) cu altii fie noi fie recuperati dar atent verificati, si diodele antiparalel cu ei ( 4148 ) cu altele noi. Rezistentele de sarcina in colector de regula au intre 1k si 2k7 ( R18 si R19 din schema ). R17 din schema are valoarea notata gresit, nu-i de 150 ohm, ci e de 1k5.

Se verifica si dioda dinspre +12V, D42 in schema postata ( dioda care aduce +12V in alimentarea 494, tranzistorii de pe iesirea CI au facut scurt pe alimentarea 494, deci si pe dioda aia.

Electroliticii de 10u din primar ( in bazele bipolarilor de la semipunte ) trebuiesc scosi de pe placa si verificati cu esr-capacimetru, deseori se devalorizeaza si cauzeaza probleme acolo ( trebui sa asigure energia de off a bipolarilor ).

Electroliticii mari din primar este bine sa fie si ei verificati, se scot de pe placa, se descarca ( pentru siguranta ) si se masoara cu esr-capacimetrul. O problema la ei ar putea explica intreruperea uneia dintre rezistentele in paralel cu ei ( alea n-au nici un motiv sa se defecteze, disipa foarte putin, si au valori de pe la 150k in sus, 100k e inutil de putin ).

La sursa flyback daca dupa inlocuirea componentelor gasite defecte ai tensiunile ok ( 5Vsb si auxiliarul pentru alimentare 494 cu sursa principala oprita, sub 20V ) si fara riplu si fara zgomot perceptibil cu urechea atunci e ok.

Verifici deasemeni si rezistentele de sarcina minima de pe iesiri, sa nu ai probleme acolo.

Inductantele de pe iesiri sunt ok? ( torul mai mare comun pentru 12 si 5 si negativa, si cel mai mic de pe 3V3 ) Adica nu arata ca ar fi fost supraincalzite?

 

M-ar interesa ceva oscilograme pe oricare secundar ( doar sa zici care e ), in pinul 3 si in pinul 4, atat in gol cat si ceva sarcina modesta, or sa indice daca sursa e stabila ori daca oscileaza, si daca oscileaza, atunci se identifica buclele de reactie si potentialele lor probleme. Si o oscilograma cu mediana trafo driver ( partea dinspre 494, NU din primar ).

 

PS: Niste poze de ansamblu cu interiorul, fata spate, eventual din mai multe unghiuri, se poate?

 

  

1 hour ago, validae said:

Astfel de defectare gravă denotă ceva erori de proiectare în realizarea ei

Nu denota nimic.

Nici un defect nu seamana cu altul desi multe au cam aceeasi cauza, respectiv praful excesiv acumulat care afecteaza suficient de mult ventilatia, sau o blocheaza complet blocand ventilatorul, situatie in care sursa e deja condamnata.

Fiecare sursa reactioneaza altfel, poti avea norocul cum ai avut tu sa gasesti doar ceva electrolitici defecti, sau poti gasi placa decolorata ori direct carbonizata, sau poti gasi inductantele serie coapte, etc...

Nu-i nimic grav din fabricatie la sursa asta, din contra este o sursa comuna cu 494 la care s-a intamplat ca trazistorii de pe iesire sa se strapunga ( fie un dorel a umblat pe acolo fara sa stie ce face, fie s-a intamplat ceva in primar sau cu traful driver si s-au defectat tranzistorii driver si acestia au tras dupa ei si tranzistorii de pe iesirea 494. Cand acestia s-au strapuns au facut scurt pe alimentarea CI, si daca aia 17V ( sau ceva de genul ) de la flyback-ul auxiliar nu au prea mult sange in veioza, in schimb prin D42 din schema postata se aduce acolo tensiunea principala de 12V, si aia are curent cat cuprinde, este normal ca CI-ul sa explodeze si pcb-ul din zona sa ia foc...

Se intampla, nu-i nimic grav din fabricatie, doar buget redus, schema simpla, etc...

Editat Octombrie 1, 2020 de Marian

[dutu590]

Marian,  

[dorian 70]

Marian, şi de la mine

Mulţumesc !

[Stefan]

@validaestiu ca in mod normal poate ca nu merita reparata dar nu o fac cu un scop pecuniar ci doar din pura curiozitate si pentru a mentine cat de cat legatura cu acesta frumoasa pasiune. La munca am aruncat surse ATX si nu numai, unele din ele aveau defecte banale de electrolitici.

Asa cum a spus si Marian zic si eu, nu cred ca a fost neaparat o problema de proiectare. Saraca sursa chinezeasca a functionat mai bine de 2 ani in niste conditii greu de imaginat, adica un "destept" a bagat sursa intr-o carcasa de PC cu montare in rack. Carcasa aia era gandita doar pentru sursa cu ventilator lateral de 80mm,  asta are ventilator de 120mm deci practic ventilatorul a fost tot timpul complet acoperit de capacul carcasei.

 

@Marianrăspunsul tău este așteptat (nu neașteptat ) de complet și complex, încerc să revin vin cu toate informațiile și lămuririle dar in pași mici (mai multe mesaje / răspunsuri) pentru că altfel mă rătăcesc în cumulul de informații și le fac varză.

Am facut cateva poze dar nu sunt excelente, lumina destul de proasta. https://drive.google.com/drive/folders/1AdIqs2fJZI8uCYBVa_xfvCMVa-LbdlfY?usp=sharing

 

- tranzistorii Q5, Q6 (comnada trafo driver) si diodele D11, D12 le-am verificat direct pe placa si pareau OK dar o sa fac asa cu mi-ai recomandat, ii inlocuiesc in zilele urmatoare. Am mai patit cu tranzistori care la "rece" pe placa sa "para" buni si prezentau rezistenta CE;

- D42 masurata pe placa (foarte greu accesibila, e pitita intre radiator si bobina pentru 3.3V) are caderea de tensiune 0.5V in conductie directa si 1.8V inversa (stiuca nu e neparat relevant);

- electroliticii de 10uF (C7, C8) din baza tranzistorilor din primar (semipuntea) au fost schimbati din start, aia vechi nu praf si la capacitate si la ESR (miron63 nici macar nu ii mai masura). Impreuna cu ei am mai inlocuit un 10uF / 50V de pe langa KA7500 dar sincer nu stiu acum care e pe schema (posibil C16 dar inca nu sunt sigur), si ala era praf;

- electroliticii mari de 200V (primar) au scrisi pe ei 1200uF 200V insa masurati au 666-667uF 0 si ESR .068-0.069ohmi. Am niste nichicon noi 1200uF 200V (masurati 1020uF 0.036ohmi) dar sunt zero sanse si-i pot monta pe cablaj, au un gabarit mai mare;

- rezistentele de 100K R2, R3 (montate in paralel cu condensatorii mari) sunt puse provizoriu pe spatele placii (bottom) fix pentru ca nu am gasit valori mai mari dar le schimb cu prima ocazie. Pe aia intrerupta am descoperit-o cand am masurat tensiunile destul de dezechilibrate intre cei doi condensatori de 200V.

- sursa auxiliara (flayback) eu zic ca e stabila dar o sa vin si cu "dovezi" de pe oscilograme. 

- o portiune din sarma de pe torul mare de 5V si 12V este de o culoare mai inchisa dar asta se datoreaza unui lipici aplicat din fabrica. Lipiciul si-a schimbat culoare de la caldura si cred ca avea rolul de a fixa un izolator intre radiator si bobina mare (ating intre ele daca scot folia izolatoare), nu cred ca era pentru  a rigidiza spirele bobinei;

- bobina de 3.3V arata foarte bine, torul si emailul de pe sarma nu si-a schimbat culoarea;

- acum observ o mica greseala in primul mesaj (scuze, fara intentie). Nu am pus R8 de 100K ci de 68K 1W.

- toti condensatorii verzi LOW ESR sunt de o calitate usor indoielnica (china). Sunt singurii cu tehnologie "clingona" care au incaput acolo (gabarit fix ca aia originali), am luat ceva LOW ESR de la TME insa se intampla fix ca la aia de 200V.

 

Nu am masurat toate componentele cu semiconductori de pe placa, unele sunt destul de graeu de identificat / masurat dar fac tot posibilul si le verific.

 

Iesire 3.3V (sarcina doar rezisnte de 9.9 ohmi de pe placa - e buna)

Iesire 5v (sarcina 34 ohmi - doua rez. de 68 ohmi in paralel)

Iesire 12V (nu am identificat daca exista sarcina  placa dar avea ventilatorul conectat si se invartea)

(pozele nu au fost micsorate insa le puteti mari, la rezolutia asta le salveaza bunul prieten al electronistului)

 

Revin cu cateva capturi de pe pinii IC-ului, daca tinem cont de baza de timp o sa vedem ceva "amuzant".

 

p.s: pfoia de cand scriu la mesajul asta, acum observ ca au mai aparut si doua mesaje de apreciere binemeritata pentru Marian.

Editat Octombrie 1, 2020 de Stefan

[Stefan]

Pinii 8 si 11 de la TL494 (C1 si C2)

 

Pin 12 (VCC) TL494

[Stefan]

Am identificat ce condensator de 10uF/50V din secundar am schimbat si este vorba de C16, astfel am descoperit si D13 sarma.

De dimineata am apucat sa verific tranzistorii de la trafo driver (Q5, Q6 = 2SC 1384), masurand caderea de tensiune pe fiecare jonctiune tranzistorii pareau ok. Totusi unul din ei prezenta rezistenta CE de 30-40 Mohmi si i-am inlocuit cu BC639-150).

Dupa aceste remedieri sursa se comporta mult mai bine (numai tacane, pacane, trancane) dar in continuare avea undulatii (dinti) pe 5V si pe 3.3V. Nu stiu daca am facut bine insa am suplimentat condensatorii existenti cu unii lipiti pe partea cu traseele (ori aia noi sunt praf ori ceva inca nu merge cum trebuie).

Cu o mica sarcina pe 5V tiuitul dispare complet si tensiunile sunt stabile 12,4V / 5.2V, 3.4V. Totusi nu sunt convins ca sursa e ok asa ca o sa revin cu alte masuratori insa mai spre seara.

 

Multumesc @Marian!

Editat Octombrie 2, 2020 de Stefan

[Marian]

A mai banala chinezarie de electrolitic este totusi electrolitic si daca la masuratoarea cu esr-capacimetru da in regula atunci e in regula si macar in gol ar trebui sa se comporte ok. Sigur ceva inca nu e ok pentru ca pana si cateva zeci de uF ar trebui sa fie deajuns pentru a obtine in gol o tensiune fara pic de riplu. 

 

La ce frecventa este riplul ala rampa pe iesiri? 

Pune oscilograme din secundarul trafului, adica masa sondei la masa de iesire ( care este mediana trafului principal ) si plusul sondei pe oricare secundar ( inainte de redresare, pentru a vedea dreptunghiulara AC ).

Si mai pune o oscilograma cu masa sondei tot la masa de iesire iar plusul ei la mediana trafo driver.

[Stefan]

Am ramas dator cu oscilogramele de dinaintea inlocuirii pieselor defecte (Q5,Q6,D13).

- in pinul 3 (fbk) https://i.ibb.co/KszZbPs/pin-3.png si in pinul 4 (dtc) https://i.ibb.co/1LJfDbR/pin-4-pon.png. Pe trafo driver si secundar trafo nu am apucat sa masor seara trecuta.

 

Acum, dupa inlocuirea pieselor, formele de unda sunt urmatoarele:

 

- In pinul 3 TL494 fara sarcina suplimentara pe iesiri (doar rezistentele de 10ohmi pe 3.3V si 34 ohmi pe 5V de pe cablaj)

 

- in pinul 4 am măsurat cu multimetrul tensiunea de 0.048V. Nu am atasat poza deoarece mai mult inducea in eroare datorita offsetului de pe canalul osciloscopului (~125mV cu sonda x10 sau x1 in scurt)

 

- mediana trafo driver cu baza de timp la 5us/div (se vede scris in poza din stanga) / 10 ms/div (poza din dreapta)

 

- secundar trafo ramura de 5Vca (fara sarcina suplimentara la iesire). Baza de timp: 10us/div (se vede din poza stanga) / 1ms/div (poza dreapta)

 

- secundar trafo ramura 5Vca (sarcina 1.16a pe iesirea de 5Vcc (poza stanga) /  si adaugare sarcina 7.3A pe iesirea de 12Vcc (poza dreapta) + ce era deja pe 5V

 

- iesire 5Vcc fara sarcina (cuplaj AC la osciloscop) Perioada intre "varfuri" este de ~120ms (8.3Hz). Daca pun o sarcina pe 5Vcc varfurile dispar si chiar daca deconectez sarcina varfurile nu mai apar pana cand nu las sursa oprita mai mult timp (10-15min)

 

EDITARE ULTERIOARA!

- iesire 5Vcc fara sarcina (dupa 7 ore de repaos) / cu sarcina la 1.16A pe iesirea respectiva

Editat Octombrie 3, 2020 de Stefan
Am adaugat doua oscilograme si am facut cateva corecturi.

[dan_b11]

Va salut,

Am probleme cu o sursa Fujitsu dintr-un calculator mai vechi. Calculatorul porneste dar nu afiseaza nimic pe monitor. nici ledul de activitate HDD nu arata vreo activitate.

Am demontat sursa. Sursa porneste si scoate tensiunile din poza atasata. Mufa asta are un pinout mai diferit decat alte surse.

Prima chestie pe care am observat-o e tensiunea pe pinul de power good este 0 desi tensiunile sunt prezente si in limite ok, zic eu. Am desfacut sursa si am masurat tensiunile pe pinii IC ului DWA 103n. Aici va rog sa aruncati o privire daca dupa valorile masurate ar trebui sa am pe pinul 14(PGO), 5 volti sau nu. Cel putin la prima lecturare a datasheet-lui eu nu m-am dumirit. O chestie interesanta e ca dupa o perioada am repornit sursa si aveam tensiune si pe PG(si valorile tensiunilor pe pinii lui DWA103 nu difereau cu mare lucru, de genul de la 11,89 V a scazut la 11,7V). Dupa o oprire si o repornire a disparut din nou tensiunea pe PG.

Am verificat cu ESR-metru toti condensatorii de pe iesire. Tensiunea pe tl431 existent pe placa verticala pe care este si dwa103, 2,48V pe pinul ref.

https://postimg.cc/gallery/m1RbGVj

Va rog un sfat. DWA103 defect sau sa mai caut vreo lipitura rece sau....

Multumesc

 

Editat Octombrie 29, 2020 de dan_b11
modificat link poze

[Den]

Unitatea semnalizeaza defect sursa? Sursa ta are mufa miniatura sau cum,eu nu vad conexiuni diferite.se poate testa cu sursa normala. Poate singura diferenta e ca in loc de 5v permanent sa necesite 12v permanent.

Editat Octombrie 29, 2020 de Den

[Marian]

7 hours ago, Den said:

Sursa ta are mufa miniatura sau cum

Nu-i miniatura, e tot cu 24 pini.

 

7 hours ago, Den said:

eu nu vad conexiuni diferite

Nu te-ai uitat bine atunci.
Dispunerea la pini la sursele clasice ATX:

 

Din poza cu fujitsu se vad clar diferentele la dispunerea pinilor.

 

@dan_b11 daca diferenta este doar in dispunere ( nu si in culori ) atunci in tensiunile masurate de tine sunt 2 probleme pe langa lipsa PG de la firul gri. 
La firul alb ar trebui sa ai -5V, iar la ultimul fir rosu ( cel de langa alb ) ar trebui sa ai tot 5V dar ai 0,5V.
Daca supervizorul monitorizeaza toate tensiunile atunci lipsa -5V poate fi motivul pentru care nu da semnalul PG catre calculator. Verifica si de ce pe acel fir rosu nu ai cei 5V, urmareste-l pana la placa sursei si identifica ce ar trebui sa fie.

 

[dan_b11]

Buna,

revin cu noutati(scuze pentru intarziere dar..)

Ambele fire(rosu si alb) vin de pe placuta cea montata vertical:

Am incercat(sper ca nu am gresit prea mult) sa scot o parte din schema ce cuprinde cele doua fire si un IC cu 8 pini despre care nu am gasit nimic pe net(poate ma lamuriti ce rol are pe langa cel de a comanda ventilatorul):

Partea mai ciudata incepe acum.

Are momente in care am 5V pe PG(5v cu sursa in gol, sau 4,7 cu sursa pusa in PC). In imaginea de mai jos sunt tensiunile pe pini CI DWA103 cand am 5 V pe PG si cand nu am 5V pe PG:

PC ul porneste dar nu afiseaza nimic pe ecran(monitorul este ok, testat, la fel si memoria ram), si nici led ul de la HDD nu palpaie. Inca o chestie care un prieten mi-a zis ca seamana a placa de baza defecta, este ca in momentul in care in bag in priza calculatorul porneste(bineinteles fara a afisa nimic).

Ce parere aveti de sursa si de PC?

PS: niciunul(pc sau sursa) nu merita oboseala decat ca hobby, stiu.

Editat Noiembrie 12, 2020 de dan_b11

[spirica]

Acum 12 ore, dan_b11 a spus:

PS: niciunul(pc sau sursa) nu merita oboseala decat ca hobby, stiu.

Editat 12 ore în urmă de dan_b11

Tocmai, n-ai ce pierde, doar de invatat, mai ales ca sunt aici oameni care te pot indruma.

 

La 29.10.2020 la 23:50, dan_b11 a spus:

Am verificat cu ESR-metru toti condensatorii de pe iesire.

Si la sursa auxiliara, primar si secundar, e bine sa-i verifici condensatorii.