Depanare surse ATX ( scheme si documentatie )

[paulus]

Da, sursa este AT, nu are SB.Traf secundar anemic, sarma de 0.6 pe 12 v si 0.7 pe 5 v.Redresare 5 v cu dubla dioda de 10 a si 12 v cu doua diode cilindrice L829-P3002.Interesanta ideea cu rez de limitare curent, dar am ce limita?Sa schimb diodele pe 12 v ? Pai daca nu am de unde curent mai mare, ce sens are?Ma apuc serios de invatat despre surse in comutatie!

[Dr.L]

Slab traful, abia poate da 100W, cu pierderi si racire pe masura!Mai bine cumpara alta mai buna, gasesti cu 10-20 lei...

[The Stressmaker]

Ar merge rocada intre dioda de pe bara de 5V si cele de pe bara de 12V. Oricum e necesar doar 12V. De obicei sursele AT au protectia functionala asa ca e usor sa aflati limita ca sa dimensionati rezistenta de limitare. Mai e o metoda ca sa rezolvati problema si fara rezistenta de limitare dar e mai solicitanta pentru sursa. Identificati cum se face alimentarea la "7500"-le acela si daca are 12V pe alimentare puteti sa faceti o punte cu bara de 12V. Asa, cand se blocheaza sursa, este suficient sa apasati o data pe butonul bormasinii ca sa "resetati "sursa". O sa functioneze mai "in suturi" dar o sa functioneze. O rezistenta o puteti face usor din 3 bucati de nichelina de la o rezistenta de 2000W infasurate impreuna, lungi de aproximativ 20-30cm din care reduceti progresiv lungimea pana se blocheaza. Adaugati cate 1cm pana nu se mai blocheaza si gata. Ca suport puteti folosi un corp de ceramica de la un intrerupator ieftin cu tot cu bornele de bronz (se lipesc firele pe ele) in care prindeti nichelina in suruburi. Puteti combina cu metoda de resetare mentionata anterior.Ca un plus, dublati condensatorii de pe bara de 12V si lipiti pe traseele de 12V, de la diode pana la lipiturile cu cablul bormasinii, conductor de 1mm^2 sau 1,5mm^2 pentru a nu avea surprize cu [email protected]: avantajul este ca bormasina nu functioneaza continuu la curent maxim asa permitand ventilatorului sa raceasca componentele chiar daca traful e slab.

[Dr.L]

Problema e protectia sursei, care nu o sa permita un consum asa de mare.Dioda de pe 5V se va strapunge daca e pusa pe +12V, din cauza tensiunii inverse prea mari.Nu degeaba au toate sursele diode de 40V pe 5V si de 60V pe 12V.

[paulus]

Astazi am avut putin timp si am reluat probele; bohrmasina porneste normal, turatia corecta dar dupa cca 30 sec intra in protectie sursa si trebue s-o restartez. Interesant este ca suporta socul de curent la pornire si mult mai tarziu intra in protectie. Intrebarea este daca si cum as putea ridica cat de putin pragul de protectie.

[Dr.L]

Ai putea.Scheme cu surse ATX cu 494 sunt destule p-aici.De la traful mic (driver) vine infasurarea pe care se masoara curentul. O sa vezi pe schema... Cred ca e indeajus de modificat o rezistenta din divizor Acu sper sa reziste sursa. Sper ca ai schimbat diodele de le 12V.Si ca ai pus o sarcina si pe 5V...

[paulus]

Sursa este AT 200w nu ATX cu 494; controlerul este un 7500. (a se vedea postarile anterioare si imaginile)Se aplica aceleasi principii ca la ATX?Ce sarcina este indicata pe bara de 5v?Diodele sunt schimbate cu P600b.

[Dr.L]

Pai...daca iti zic ca KA7500 e TL494 si ca schema de baza e aceeasi...?

[Marian]

K7500 este intr-adevar totuna cu TL494. Configuratia la traful driver pare putinel diferita, cel p[utin pe partea de monitorizare curent, vad acolo 5 pini dinspre partea de control, am marcat cu rosu ceea ce mi s-a parut mie a fi secundarul trafului de curent ( iesirea monitorizarii de curent ) si cu albastru rezistenta de sarcina, o schema ar putea confirma sau infirma asta, se mai poate testa practic cu diferite sarcini fixe rezistive si se urmareste de fiecare data tensiunea la bornele acelei rezistente, daca aceasta se mareste proportional cu sarcina atunci cam asta ar fi sectorul de interes, urmareste traseul de acolo catre partea de control ( nu am reusit sa urmaresc prea bine din poze datorita unghiului de fitografiere ). Daca este asa cum cred eu atunci modificarea valorii rezistentei de sarcina va modifica si pragul protectiei, atentie insa, indiferent care ar fi modificarea necesara pentru marirea acestui prag, nu trebuie sa se urce prea sus, risti sa distrugi tranzistorii de putere, tre sa determini macar estimativ care ar fi curentul nou cerut de la partea de primar si sa stabilesti o limita maxim admisa.PS: Teoretic pentru o buna functionare a sursei, iesirile trebuie incarcate simetric, adica ai o sarcina de 3A pe +5V, tot 3A tre sa ai si pe +12V ( doar un exemplu ), daca nu se poate incarca simetric atunci macar undeva cat mai aproape, altfel incarcarea asimetrica va cauza diferente mari intre tensiunile dintre ramuri si posibil interventia unei protectii pe tensiune ( daca exista ).

[The Stressmaker]

Seamana sursa cu cea de aici (Ru): http://www.lex-got.narod.ru/Doc/PS-200NS.pdf ? e luata de aici (Ru): http://www.lex-got.narod.ru/PowerPC.htm si seamana cu asezarea de pe placa. Daca, dupa verificare corespunde, puteti folosi schema pentru modificarea protectiei.

In schema, R31, R32 si R44 sunt cele care regleaza tensiunea la iesire si circuitul atasat la pinul 4 se ocupa de protectie.

Descriu pe scurt cum inteleg eu schema aceea. La pornire Q1 si Q2 intra in autooscilatie si incarca toti condensatorii pana la o tensiune minima la care lucreaza 7500. Cand s-a atins acea tensiune, integratul lucreaza si mareste tensiunea aducand-o la valoarea reglata. Tinad cont ca placa de baza pana nu primeste PG (power good) nu activeaza nimic se poate porni sistemul PC astfel. La depasirea puterii maxime, integratul se opreste din functionare si astfel sursa se opreste complet.

Posibilele modificari ar fi ca sa se adauge in carcasa un transformator de 12V/0,2A + o punte (sau orice altceva care poate debita aceste valori, chiar si un alimentator de 12V de pe la telefoane sau switch-uri lan) care sa alimenteze direct pinul 12 al integratului astfel preintampinand blocarea acestuia la scaderea tensiunii. Pentru protectia sistemului as prefera ca sa se elimine supravegherea si reglajul tensiunii pe celelalte linii si sa ramana doar cea pe +12V. Asta inseamna eliminarea R31 si scaderea valorii lui R44 pana se aduce tensiunea la 12V (se poate ridica usor si peste 12V dar nu recomand). Ca modificare la pinul 4 as prefera blocarea cand tensiunea scade la 10V pe bara de +12V si repornirea automata cand tensiunea urca (cand se ia degetul de pe butonul bormasinii), care s-ar putea face cu un zenner de 11V inseriat cu o rezistenta de 10k-50K in locul rezistentei R24. Condensatorii de pe iesiri i-as inlocui cu unii mai buni cu tensiune dubla fata de cea de lucru plus ca as adauga vre-o 3 condensatori de 2200uF/25V pe bara de 12V ca sa faca fata sursa mai usor la consum si pentru un ESR mai mic.

Circuitul de la D11 pana la D23 nu este necesar fiind protectiile pe +5V, -5V si -12V. Asa ca ridic un pin de la D23 ca sa nu ma incurce.

Am o banuiala ca R21, C10, D17 si R22 se ocupa de protectia la supracurent si cat timp acea infasurare debiteaza curent atunci e ok. Daca este asa, atunci cresterea valorii lui R22 mareste curentul la care intra in protectie sursa. Din ce am inteles, simplist, pinul 4 spre GND porneste integratul iar spre Vcc il opreste si pe acest lucru mi-am bazat ideea. O protectie asemanatoare cu cea originala e buna protejand sursa si daca se poate face cu cat mai putine modificari e si mai bine. Eliminarea protectiei sursei se poate face doar daca puteti limita curentul exterior la o valoare maxima folosind o rezistenta inseriata cu bormasina, de exemplu (unele surse pot functiona si fara rezistenta inseriata folosind rezistenta bobinei de filtraj de dupa diode (L2) aceasta incalzindu-se mai mult. Nu m-am folosit de gandirea initiala a creatorului sursei pentru ca acea sursa AT a fost gandita sa regleze tensiunile pe toate barele iar pentru bormasina nu avem nevoie decat de protectie si reglaj pe bara de +12V.

Cam asa vad eu situatia si daca ceva este eronat puteti sa ma corectati.

[Marian]

Abea acuma am observat ca eu in postarea anterioara am omis sa atasez imaginea despre care vorbeam... scuze

 

 

Deci incercuit cu rosu ar fi pinii trafului driver unde am presupus a fi iesirea pentru partea de monitorizare curent, iar cu albastru rezistenta de sarcina, deasemeni am marcat cu galben traseul de interes pana la punctul ala unde nu am mai putut urmari datorita unghiului de fotografiere, urmareste acolo si vezi unde se merge sau daca nu te descurci mai pune o poza cu partea de componente centrata chiar pe zona aia.

 

PS: Pinul 4 la TL494/KA7500 realizeaza controlul activ al timpului mort, o variatie de tensiune intre 0-3V la acel pin asigura o variatie intre 0-100% timp mort ( ce-i drept 0% timp mort nu exista, nici n-ar fi indicat, daca nu ma insel minimul este undeva in jur de 3 sau 4 procente ), in fine, ideea este ca o variatie de tensiune in pragul mentionat la acel pin produce o variatie indirecta a umplerii prin fortarea unui anumit timp mort, cu umplere 0 cand tensiunea este peste 3V in acel pin.

[The Stressmaker]

Mai pe scurt, acel pin 4 este folosit pentru comanda pornit/oprit a integratului, implementare folosita de majoritatea surselor ATX cu aceasta topologie (se combina cu protectia). Tot acest pin este folosit si la implementarea protectiei, ceva de genul "curentii dinspre barele de "+" catre barele de "-" prin rezistentele corespunzatoare produc o tensiune zero in punctul de masura". Orice deviere de la zero este interpretata ca suprasarcina si astfel se mareste tensiunea la pinul 4. Si eu initial am crezut ca acel pin face si altceva decat ceea ce am scris dar uitandu-ma la datasheet, acel pin 4 era pus la masa la schema existenta acolo.Timp mort 0% inseamna integrat oprit. La AT inseamna oprirea completa a sursei iar la ATX inseamna stand-by (asteptare). Ce am scris in postul precedent seamana mai mult a conversie AT in ATX pe partea de alimentare a integratului.Inca o precizare importanta. Sursa secundara care asigura cei +5Vsb la ATX mai are o infasurare care debiteaza intre +12V si +28V in functie de model doar pentru acest integrat si tranzistorii driveri. De aceea sursele AT nu pot reporni singure din cauza lipsei unei tensiuni de alimentare a integratului.Ca idee, la sursele cu "2005" (un model comun la ATX pe langa "2003") alimentarea este duala, +5Vsb pana la pornire (aceasta tensiune da doar un scurt impuls) si apoi +12V dupa pornire (luati din bara de +12V). Acei +5Vsb tin "2005" blocat la declansarea protectiei. Asa am implementat un "reset" (am mai mentionat de el) suntand dioda intre bara de +12V si alimentarea integratului si astfel, cand sursa se bloca, era suficienta o apasare pe butonul bormasinii pentru scaderea tensiunii pe bara de +12V sub cea de resetare a integratului si sursa pornea singura.

[Marian]

..Timp mort 0% inseamna integrat oprit...

Faci o mica confuzie, timp mort 0% inseamna cel mai probabil distrugere spectaculoasa a comutatoarelor de putere fara a fi nevoie de suprasarcina sau scurt pe iesire, de ce? pai simplu, ar insemna posibilitatea foarte ridicata ca ambele ramuri sa conduca simultan, evident ca nu se doreste asta cu nici un chip. De asta nici nu exista timp mort 0%, ( adica nu exista umplere 100% ), desi unele pdf-uri spun ca teoretic integratul poate merge cu umplerea pana la 100%, practic insa nu e posibil datorita timpului mort minim impus de Ct si frecventa oscilatorului, exista un grafic in pdf-uri care prezinta procentajul DT versus frecventa oscilator unde se poate observa si influenta CT. Integratul se opreste atunci cand timpul mort este maxim, si nu 0%, adica atunci cand se ajunge la peste 3V in pinul 4 timpul mort creste la 100% deci umplerea este 0, in acel moment trenul de impulsuri este oprit ( iesirile sunt la masa ). Pinul 4 poate servi multor scopuri, nu doar blocarea completa a sursei, cunoscand comportamentul integratului in relatie cu variatia tensiunii din acel pin. Oricum asta conteaza mai putin.

[paulus]

Din ce am experimentat eu, am constatat ca sunt foarte aproape de de punctul de prag de protectie. Revin la ideea ca tensiunile in gol sunt nefiresti-10,97v pe bara de +12 si 5,87v pe cea de +5v.(postarea mea din 8 sept) Cred ca daca readuc aceste tensiuni in limite de +/-5% cum prevede documentatia, s-ar putea sa nu mai avem nevoie sa umblam la pragul de protectie. In acest sens m-am pregatit sa-i schimb electroliticii din primar (in mod bizar sunt la 200v) si cei din secundar pe bara de +12v pe care ii dublez ca valoare. Am mai cumparat si doua rezistoare de 10 ohmi/10w pe care le voi pune in paralel si le voi conecta la +5v si masa in ideea de a incarca si bara de 5v. Astazi nu pot lucra asa ca ramane pe luni. Tot luni voi posta si imagini cu fata plantata si cu cea placata din zona lui 7500.Schema rusului pare identica cu cea reala, cu mici diferente privind componentele.Problema tensiunilor aiurea ma ingrijoreaza cel mai mult, in sarcina cred ca am sub 10v si de aceea intra in actiune si protectia de tensiune care-si face treaba bine!Multumiri pentru interesul aratat!

[paulus]

Revin asa cum am promis cu imaginile din zona controlerului si cu alte observatii de azi.Dupa cura de electrolitici s-au modificat tensiunile astfel:- pe bara de +12 -> +13,07v;- pe bara de +5 -> + 4,82vDe mentionat ca bara de 5v este incarcata cu un bec de 12v/21w.Diodele de 3a schimbate cu 6a!In aceste conditii, cand cuplez bormasina, sursa intra in protectie instantaneu, fara sa se roteasca nicio tura.Diodele si traful secundar se supraincalzesc, pe una din diode nici nu pot pune degetul! Dupa circa 3 minute de mers in gol sursa s-a blocat fara sa pot s-o restartez. Am constatat ca una din diodele de 6a s-a strapuns si a trebuit sa revin la cele de 3a. Am repornit-o fara probleme, antreneaza bormasina la mers in gol a la long, diodele sunt calde acceptabil, nu pot sa blochez mandrina cu mana, nu intra in protectie sursa dar creste sensibil intensitatea luminoasa a becului depe +5v. In aceste conditii, consider multumitoare functionarea sursei cuplata la bormasina, poate mai trebue incarcata bara de 5v cu inca 20w. Apar cateva intrebari: dece a cazut una din diodele de 6a? dece se supraincalzeau diodele si traful, chiar si la mers in gol? dece intra sursa in protectie instantaneu? poate trebuiau alt tip de diode (rapide sau chiar o dubla dioda Schotky)D-vs. ce parere aveti?