Discutii "Scheme alimentatoare"

[daniels]

https://320volt.com/en/regulator-hesaplama-lm317-l200-tl431-m5237-78xx/

Tl431 sau A431 sau cum se mai cheama gasesti in fiecare sursa PC cate 2. Eu am folosit A431

[zvonacfirst]

@cloudy, discuția asta nu cred că face vreun pic de lumină. Îmi dau seama că nu ai avut răbdare să citești postarea în care am expus tema de studiu.

Editat Mai 18 de zvonacfirst

[Marian]

Poate ca @dumitrumy are macar partial dreptate, poate ca insistam prea mult sa impunem altora ideile/convingerile noastre, pana la urma daca omul vrea o chestie, sa-l lssam sa-si faca placerea, i s-au prezentat destule argumente si solutii, mai departe tine de el sa-si aleaga varianta optima. 

[cloudy]

2 minutes ago, zvonacfirst said:

Îmi dau seama că nu ai avut răbdare să citești postarea în cere am expus tema de studiu.

Am citit.
Dar nu cred ca solutia cu R1 variabil este rezolvarea.
Nu mai ai absolut nici un control asupra principalului scop, stabilizarea tensiunii.
O să tot dai din cele două potentiometre exact ca la un receptor radio cu reacție, adică băbește.

 

[daniels]

Da intereseaza si zgomotul

https://www.diyaudio.com/community/threads/lm317-tl431-really.248335/

[zvonacfirst]

Acum 33 minute, cloudy a spus:

O să tot dai din cele două potentiometre

R2 este potențiometru și variază tensiunea de ieșire. Celălalt este semireglabil multitură și reglează tensiunea de ieșire maximă.

Asta încerc să fac.

Editat Mai 18 de zvonacfirst

[UDAR]

Nu intervin pe fondul problemei, doar pe un mic detaliu. Specificația din datasheet privitoare la curentul minim cerut pentru stabilizare a fost interpretată greșit mai sus . Ea trebuie înțeleasă că acest curent este tipic de 3,5mA dar poate fi de până la 10mA . Cu alte cuvinte există posibilitatea că valorile prezentate mai sus să nu satisfacă. Uzual se recomandă 5mA pentru acest curent rezultând rezistența de 240Ω. Majoritatea exemplarelor, în condiții uzuale, se încadrează în această valoare . Oricum, nu este o nenorocire dacă în gol avem o mică ieșire din specificații iar de la câțiva mA revenim la normal. Voiam doar să subliniez că valoarea garantată prin DS este de 10mA nu de 3,5.

[grosu99]

https://imgur.com/a/O4n8sIE

Salut ! Am luat de la cineva o sursa ,13.8v (bine,e reglabila de la 9-15v 9A) cu schema de mai sus si ma nelamuresc T4,C2 zona aia de redresare monoalternanta ce rol au ?

[UDAR]

Asigură pornirea respectiv ieșirea din protecția la scurt circuit.

La pornire T2 este deschis prin R3 și D6 înainte de apariția tensiunii la ieșire ceea ce ține sursa blocată.  Impulsul generat de D1 - R1 - R2 - C2 deschide scurt T4 punând la masă curentul prin R3 astfel sursa se deblochează. După apariția tensiunii la ieșire T4 este menținut în conducție prin R8 deci T2 nu mai este controlat de curentul injectat prin R3 ci de tensiunea la ieșire prin divizorul D7 - R9 - R10 - R11 care asigură reacția negativă pentru stabilizare. 

La scurt circuit T4 (care era menținut în conducție prin R8 de la ieșire) se blochează, T2 este din nou în conducție datorită lui R3 și sursa este blocată. Impulsurile prin C2 încearcă să deblocheze sursa (ca la pornire) dar scurtul împiedică teniunea la ieșire să crească. Când scurtul dispare se petrece același ciclu ca la pornire. 

Menționez că protecția este activă strict la scurt circuit nu și la suprasarcină - tensiunea la ieșire trebuie să cadă aproape de zero ca să se blocheze T4.

[sesebe]

Fac parte dintr-un circuit de protecție la scurtcircuit pe iesire. 

Schema nu este optimizata pt curenți mari de ieșire. Pe ansamblul de repetare pe emitor ce asigura gainul necesar de curent se pierde o tensiune foarte mare raportata la curentul de ieșire și implicit și fisipatie mare inutila pe tranzistoarele de putere si/săi imposibilitatea de a asigura tensiunea dorita la ieșire mai ales în cazul tensiunii mici de rețea. 

Schema a mai fost discutata acum citeva luni de zile pe forum și acea varianta era mai bine conceputa. 

 

Ps între timp a răspuns cineva mai repede (în timp ce scriam). 

Editat Iunie 27 de sesebe

[grosu99]

Multumesc ,am gasit si pe la rusi aceeasi explicatie . 

[Marian]

Ce am scris mai sus adreseaza un fenomen, nu o persoana ( ca cercetarea in REM, se investigheaza fapta, nu persoana ).

 

PFC-ul la modul elementar este chiar ceea ce se intelege din sintagma de la care provine prescurtarea, anume "Power Factor Correction".

Corectarea factorului de putere presupune doua chestii principale: 

 

1-Aducerea curentului in faza cu tensiunea pentru atenuarea ( daca nu eliminarea ) puterii reactive, adica majoritatea energiei consumate din retea sa fie constituita de putere activa, ca aia se plateste la factura.

O comparatie simpla pentru a intelege diferenta dintre putere activa si putere reactiva ar fi cam asa. 
Pui pe retea o rezistenta pe post de sarcina ( un resou sa zicem ), este tipul absolut ideal de sarcina, factorul sau de putere este intotdeauna 1, tensiunea este intotdeauna in faza cu curentul ( pe modul simplist ar fi ca atunci cand ai tensiune sa ai si curent ).

 

Pui pe retea un condensator X2 ca sarcina ( ca X2 este clasa de conzi conceputi sa fie pusi direct pe retea ), la el factorul de putere este... foarte nasol, pentru ca ai o defazare de 90 grade intre tensiune si curent, cand ai tensiune nu ai si curent, cand ai curent nu ai si tensiune. 
De aia desi condul poate trage un curent semnificativ din retea, totusi nu se incalzeste, pentru ca puterea disipata este produsul dintre curent si tensiune, ori devreme ce pe cond nu ai niciodata si tensiune si curent, nu ai disipatie ( ceva disipatie este totusi data de ESR, ESL, etc ). 

Defazarea asta privita altfel este o diferenta in timp intre momentul in timp in care ai tensiunea pe o anumita sarcina, si cel cand ai si curentul. 

 

2-Consumul simetric de curent pe intregul parcurs al sinusoidei ( semisinusoidelor de fapt ) pentru combaterea fenomenului de turtire a sinusoidei, si pentru reducerea stresului pe reteaua de distributie. 

 

PFC-urile pasive trateaza doar prima parte, se inseriaza un inductor de putere pe retea, si impreuna cu un condensator X2 se realiniaza defazarea dintre curent si tensiune, reducandu-se semnificativ din puterea reactiva.

 

PFC-ul activ ( ca asta ai acolo ) este un circuit complex bazat pe un regulator de tip boost ( step up ), care indeplineste foarte performant ambele criterii, reduce foarte mult defazarea dintre tensiune si curent, si consuma curent pe intreaga curba a sinusoidelor. Factorul de putere astfel obtinut fiind de peste 0,9. 

Fiind un boost logica lui elementara este simpla, ai un mosfet, o dioda si o inductanta. 

Functia de pfc este asigurata de modul complex in care poarta mosfetului este controlata. 

Nu te intereseaza sa stii acum doate desuurile astea ( e mult de studiat, si imposibil de tratat intr-o postare pe forum ), dar important este sa stii chestiunile elementare, ai un boost cu un mosfet cu un control in poarta modulat de sinusoida retelei si curentul de sarcina, boost-ul da la iesire o tensiune fixa ( stabilizata ) de 380-385-390, etc... cat e setata ea de proiectant.

Foarte putin probabil ca PFC sa functioneze si in stand-by, n-ar avea sens, consumul din retea acolo e mult prea mic sa fie nevoie de pfc ( in fapt functionarea pfc la stand-by ar creste consumul din retea si-ar reduce inutil randamentul sursei ). 

Poti verifica simplu dupa ce toate cele sunt inlocuite, cand pfc este activ ( pornit ) pe condul mare din primar ( de 450V ) masori 380-390V sau ceva de genul. 

Cand pfc este inactiv masori pe condul ala doar 330-340Vcc sau cam pe acolo.

 

PS: PFC-ul activ ajuta mult convertorul principal pentru ca dispare cu desavarsire riplul de tensiune, dispar deasemeni variatiile alimentarii cu reteaua, si in plus se reduce semnificativ curentul prin primar pentru ca se ridica semnificativ tensiunea. Toate astea reduc stresul pe partea de forta a primarului convertorului principal, si fac mai usoara dimensionarea si calcularea sa. 

 

 

 

[dumitrumy]

Hotarasem sa nu mai activez pe forum dupa ce mi s-a spus ca nu sunt in stare sa dau un raspuns fara sa il caut intai pe net. Nu am salvat postarea pt. ca nu stiam ca o sa dispara Bodega.

Dar cand vad asemenea afirmatii ca cele din acest topic nu pot sa stau deoparte, este ca si cum mi-as bate joc singur de 15 ani de munca pt. forum (asa, cu limitele mele, dar cu multa deschidere si chiar efort uneori).

Sunt 2 afirmatii scoase nu stiu de unde care nu au nicio legatura cu ce s-a predat vreodata la scoala:

1) Pui pe retea un condensator X2 ca sarcina ( ca X2 este clasa de conzi conceputi sa fie pusi direct pe retea ), la el factorul de putere este... foarte nasol, pentru ca ai o defazare de 90 grade intre tensiune si curent, cand ai tensiune nu ai si curent, cand ai curent nu ai si tensiune. 
De aia desi condul poate trage un curent semnificativ din retea, totusi nu se incalzeste, pentru ca puterea disipata este produsul dintre curent si tensiune, ori devreme ce pe cond nu ai niciodata si tensiune si curent, nu ai disipatie ( ceva disipatie este totusi data de ESR, ESL, etc ). 

Defazarea asta privita altfel este o diferenta in timp intre momentul in timp in care ai tensiunea pe o anumita sarcina, si cel cand ai si curentul. 

2) PFC-urile pasive trateaza doar prima parte, se inseriaza un inductor de putere pe retea, si impreuna cu un condensator X2 se realiniaza defazarea dintre curent si tensiune, reducandu-se semnificativ din puterea reactiva.

****************************************

Hai sa nu il dezamagesc pe colegul care a sesizat slaba mea pregatire si o sa dau citat tot de pe net (probabil asa vor fi interventiile mele viitoare):

***********************************

Conceptele de putere reactiva si de putere deformanta au o importanta deosebita in teoria curentilor periodici sinusoidali sau nesinusoidali. Se stie ca in practica aceste marimi antreneaza o crestere a efectelor Joule si a caderilor de tensiune in sarcina si in consecinta apar necesare investitii suplimentare pentru supra dimensionarea conductoarelor. Aceste efecte sunt destul de importante pentru a justifica si o tarifare corespunzatoare.

Inca din anul 1888, pentru prima oara, s-au facut referiri la faptul ca oscilatiile de putere intre o sursa alternativa si o sarcina sunt cauzate de decalajul de faza dintre tensiuni si curenti.

In sistemele regimului sinusoidal, specialistii accepta definitiile puterii aparente (S), a puterii active (P), si a puterii reactive (Q), fara obiectii deosebite. Industria si Institutiile de Metrologie au cooperat cu succes pentru dezvoltarea instrumentelor necesare masurarii acestor marimi.

Intensificarea folosirii convertizoarelor statice, proliferarea actionarilor cu viteza variabila, utilizarea condensatoarelor shunt, etc., in general introducerea electronicii de putere in sistemele electroenergetice, au creat conditii pentru o distorsionare excesiva a undelor de tensiune si de curent. Ca urmare, au aparut o serie de cercetari suplimentare si analize, care in urma discutiilor au repus in discutie chiar si definitiile de baza. Din pacate, pana in prezent, nu s-a ajuns la un consens in comunitatea electroenergeticienilor pentru explicarea si definirea fenomenelor care apar in regimul nesinusoidal.

In prezent se poate spune ca exista trei curente principale in randul specialistilor, care incearca sa prezinte fenomenele si sa dea definitii cat se poate mai apropiate de realitatea fizica, si anume:

Curentul principal se bazeaza pe teoria scolii Budeanu. Conceptele acestei teorii au fost adoptate si reacceptate recent de standardizarea americana (The New IEEE Standard Dictionary of Electrical and Electronic Terms - fifth edition - ANSI/IEEE Std 100-1992);

Scoala Fryze ale carei definitii au fost preluate de standardul german DIN 40110 (DIN 40110, Entwurf - September 1964 - Wechel stromgrossen);

Modul de interpretare a lui Kuster si Moore, specialisti din Canada, care a fost acceptat in 1980 de catre CEI, cu toate ca initial aceasta organizatie preluase definitiile scolii Budeanu. (Noile definitii au fost adoptate prin actul: International Electrotechnical Commission - Technical Commitee No.25 - Working Group 7. Report: Reactive Power and Distorsion Power - Document 25 (Secr.) 113 Dec.1979).

1.1.1. Conceptele teoriei Constantin Budeanu

Este meritul savantului roman Constantin BUDEANU, care in anul 1927 a pus bazele unei teorii coerente si cuprinzatoare pentru conceptele de puteri, care a inclus si notiunea de putere deformanta. Definitiile lui Budeanu se bazeaza pe un principiu formulat de el, care se refera la descompunerea puterii aparente in trei componente ortogonale, astfel incat:

*************************

REIAU ce se intampla la sursele ATX:

Intensificarea folosirii convertizoarelor statice, proliferarea actionarilor cu viteza variabila, utilizarea condensatoarelor shunt, etc., in general introducerea electronicii de putere in sistemele electroenergetice, au creat conditii pentru o distorsionare excesiva a undelor de tensiune si de curent. Ca urmare, au aparut o serie de cercetari suplimentare si analize, care in urma discutiilor au repus in discutie chiar si definitiile de baza. Din pacate, pana in prezent, nu s-a ajuns la un consens in comunitatea electroenergeticienilor pentru explicarea si definirea fenomenelor care apar in regimul nesinusoidal.

[Marian]

Dintre citatul dvs si ce am scris eu, pe care credeti ca autorul solicitarii curente are mai multe sanse sa o inteleaga ( sau macar sa o citeasca integral )?

Vedeti dvs, eu asta incerc sa fac ( in tot ce scriu pe forum ), sa aduc informatia la un nivel usor de digerat, chiar cu riscul unor inexactitati.

Asta pentru ca nu o sa vedeti un tocilar pur sange si absolvent cu note mari de studii superioare in electronica, venind aici dupa informatii.

Elforum nu tine loc de scoala, cel mult este ceva complementar, sau un initiator. 

 

PS: Ok, putere aparenta, nu reactiva, imi asum eroarea. 

[dumitrumy]

Citatul nu este pt. &moshu, ci pt. tine, poate intelegi enormitatile pe care le-ai scris. Cond. X2 este pt. EMI, pt. frecventele de comutatie din sursa. La frecventa retelei unul de 220nF este parcurs de 20-40mA, ce defazaj sa introduca in retea? Ba chiar ajuta cand porneste frigiderul sau masina de spalat. Iar explicatia cu lipsa de incalzire a condensatorului in alternativ este cel mult hazlie. Nu se transforma in energie activa pentru ca este doar "plimbata", este inmagazinata in condensator pe jumatate de perioada si apoi returnata generatorului in cealalta jumatate. 

*****************************

Si cum nu exista tensiune si curent in acelasi timp? Unde am selectat eu avem cam 170V pe condensator si cam 1,7A prin el.