Discutii "Scheme alimentatoare"

[Mishu_17]

In ceea ce priveste diodele, care se conecteaza in anti paralel pe iesirea sursei si pe tranzistoarele de putere (colector-emitor), am vazut ca la unele scheme se sugereaza ca aceste diode sa aiba un curent minim egal cu, curentul maxim al sursei, iar la alte scheme, pur si simplu aceste diode sunt 1N400x, chiar daca sursa e de 3A. Din ce am inteles, curentul care strabate aceste diode, la alimentarea unor consumatori inductivi are o durata foarte scurta (cateva milisecunde).

Am atasat, si o schema cu diodele la care ma refer...

Va rog sa ma lamuriti, daca puteti, in ceea ce priveste aceste diode.

[sesebe]

Cu ce anume sa te lămurim? 

Ce-i asa de greu de înțeles? Doar merge și fără. 

Depinde foarte foarte mult de ceea ce vrei sa faci cu sursa. Dacă vrei sa o folosești la încărcat acumulatori cu ea atunci îți trebuie diode de 500A la ieșire, împreună cu siguranță aferenta serie la iesire, ca să reziste și cind pui ca prostul acumulatorul invers.

Dacă vrei sa alimentezi un mic montaj cu operaționali atunci nici nu-i necesara. 

Editat Mai 30, 2019 de sesebe

[Mishu_17]

Am vrut sa intreb:

1. Daca la iesirea sursei, alimentam un motor care consuma 3A, atunci cati A trebuie sa duca dioda conectata in anti paralel pe iesirea sursei pentru a proteja sursa de curentii inversi produsi de motor atunci cand se intrerupe alimentarea cu, curent a motorului ?

2. Atunci cand se alege o dioda pentru scopul prezentat mai sus, trebuie sa luam in considerare curentul mediu al diodei sau curentul de varf ?

 

Multumesc anticipat.

Editat Mai 30, 2019 de Mishu_17

[sesebe]

O dioda de 3A este de 1000 de ori mai scumpa decit una de 1A? Sau planifici producție de serie unde fiecare cent salvat contează? 

Dacă este vorba doar de sursa ta de-acasă atunci nu are rost sa mai continui pt ca răspunsul e clar. 

Editat Mai 30, 2019 de sesebe

[nico_2010]

Acum 8 ore, Mishu_17 a spus:

Am vrut sa intreb:

1. Daca la iesirea sursei, alimentam un motor care consuma 3A, atunci cati A trebuie sa duca dioda conectata in anti paralel pe iesirea sursei pentru a proteja sursa de curentii inversi produsi de motor atunci cand se intrerupe alimentarea cu, curent a motorului ?

2. Atunci cand se alege o dioda pentru scopul prezentat mai sus, trebuie sa luam in considerare curentul mediu al diodei sau curentul de varf ?

 

Multumesc anticipat.

In primul rand, la modul general, trebuie sa tii cont de inductanta infasurarii motorului (care, la intreruperea limentarii, se va comporta ca o noua sursa de energie) care determina valoarea varfului de tensiune dupa formula V = L*dI/dt, de curentul care parcurge dioda cu pricina si de caderea de tensiune pe dioda de protectie (cu cat aceasta cadere de tensiune este mai mica, cu atat puterea disipata de dioda este mai mica, deci se va distruge mai greu).

O posibila recomandare ar fi 1N5822 pentru D2 si MBR10150 pentru D3. insa aceasta recomandare nu este bazata pe caracteristicile motorului pe care il actionezi.

O alta recomandare, cel putin pentru D3, ar fi sa folosesti TVS sau MOV, sau chiar doua diode Zenner montate in serie catod in catod.

Ma asteptam ca "profesionistul" din Iasi sa aiba o alta atitudine in legatura cu intrebarea ta, dar asta este nivelul unora dintre useri.

 

[alcon]

O sursa adevarata si celebra are pe iesire o dioda 1N3495.

 

[sesebe]

Acum 7 ore, nico_2010 a spus:

In primul rand, la modul general, trebuie sa tii cont de inductanta infasurarii motorului (care, la intreruperea limentarii, se va comporta ca o noua sursa de energie) care determina valoarea varfului de tensiune dupa formula V = L*dI/dt, de curentul care parcurge dioda cu pricina si de caderea de tensiune pe dioda de protectie (cu cat aceasta cadere de tensiune este mai mica, cu atat puterea disipata de dioda este mai mica, deci se va distruge mai greu).

O posibila recomandare ar fi 1N5822 pentru D2 si MBR10150 pentru D3. insa aceasta recomandare nu este bazata pe caracteristicile motorului pe care il actionezi.

O alta recomandare, cel putin pentru D3, ar fi sa folosesti TVS sau MOV, sau chiar doua diode Zenner montate in serie catod in catod.

Ma asteptam ca "profesionistul" din Iasi sa aiba o alta atitudine in legatura cu intrebarea ta, dar asta este nivelul unora dintre useri.

 

 

Avind in vedere aerele de mare cunoscator intr-ale elctronicii pe care le afisezi m-as fi asteptat sa intelegi dar se pare ca m-am inselat.

 

@Mishu_17:

Nu exista o regula universal valabila pt alegerea acelei diode pt ca:

• Daca sursa va alimenta numai mici montaje fara componenta inductiva semnificativa acele diode pot sa nu fie folosite, nu sint necesare.
• Daca la iesire se utilizeaza o filtrare de capacitate mare (este suficient si numai cea desenata) sau exista o baterie/acumulator conectat, atunci dioda D2 este necesara pt a evita polarizarea inversa a componentelor (unele dintre ele) din sursa atunci cind sursa este decuplata de la retea dar condesatorii de la iesire inca au tensiune pe ei. Pt aceasta dioda este suficienta una de numai 1A pt ca va circula prin ea numai curentul necesar alimentarii electronicii sursei. 
• Daca exista posibilitatea sa se conecteze un acumulator mai serios (auto de exemplu) la iesire atunci cind sursa nu este alimentata atunci prin D2 va circula un curent mare dar scurt ca durata cit timp se incarca condesatorii de intrare la tensiunea acumulatorului. In acest caz ar fi necesara o dioda de 2-3A.
• Daca se alimenteaza sarcini puternic inductive (de exemplu bobina unui releu sau un electromagnet) atunci cind se opreste (se doreste defapt) curentul prin ea, acesta (curentul) va continua sa circule prin dioda D3 scazind la ZERO pornind de la valoarea lui nominala. In acest caz dioda trebuie sa poata suporta curentul nominal (max) al iesirii sursei.
• Daca exista riscul (cit de mic dar exista) ca sa se conecteze la iesire un acumulator invers atunci TREBUIE O DIODA CIT MAI MARE CU PUTINT ca sa supravietuiasca curentului acumulatorului pina cind se va arde seguranta serie (obligatorie in acest caz) de pe iesire. Este exemplul lui @alcon.

[Mishu_17]

Multumesc pentru raspunsuri, @sesebe si @nico_2010 ...

 

Daca, sa zicem ca un exemplu, am o schema de sursa, proiectata cu diodele D2 si D3, sa zicem, 1N4007, iar eu vreau sa le inlocuiesc cu diode P600K sau 6A6, atunci se poate ca din cauza ca am inlocuit diodele sa functioneze anormal sursa ? Adica sa inceapa sa oscileze, sau sa faca alte "figuri" ? 

[paulb]

La 24.11.2014 la 23:31, Marian a spus:

Ma bucura reactiile pozitive, inseamna ca scopul topicului va fi atins. Va multumesc pentru votul de incredere.

 

Asa cum am zis se vor putea posta aici fie alimentatoare in comutatie, fie liniare, am postat deja ceva variante liniare, atasez acum o sursa in comutatie coboratoare de la 220, o semipunte dezvoltata de mine cu asistenta din partea lui Smilex si destinata alimentarii de amplificator audio, din pacate beneficiarul a renuntat la ideie astfel incat inca nu am apucat sa o pun si in practica, am de gand daca si resursele financiare ma vor ajuta, ca la anul sa imi construiesc un amplificator ceva mai dichisit, si care va folosi chiar sursa asta pentru alimentare. Dar sa nu mai lungim vorba, iata schema:

 

Asa cum se poate observa controlul il realizeaza TL494, ajutat de driver-ul IR2110. Prea multe nu cred ca se cer a se spune, o semipunte asa cum am zis, realizata cu cate 2 condensatori electrolitici de 200-250V si 470uF, rezultand un total de 940uF pe ramura, cond inseriat cu primarul, adica exact configuratia de la sursele ATX,  2 mosfeti suficient de solizi pentru sarcina la care sunt pusi, protectia lor se face cu un traf de curent care poate fi facut pe un inel micut de ferita recuperat din alimentatoarele becurilor economice, si un tiristor simulat care aduce ceva mai mult de 3V la pinul 4, blocand astfel ambele iesiri si oprind astfel sursa. Alimentarea partii de control se face dintr-un traf micut de retea, si un stabilizator de 12V dupa el. Iesirile sunt bine filtrate cu practic 2 LC-uri, tocmai pentru a anula cat mai mult zgomotul de comutatie, avand in vedere ceea ce se doreste a se alimenta, totodata primul set de inductante serveste si un alt scop poate si mai important, ofera o oarecare intarziere in cresterea curentului la un nivel mare, inlaturand astfel declansarea prematura a protectiei si totodata oferindu-i timp suficient pentru a interveni eficace.

 

I-am dezvoltat si un cablaj:

 

Adaug si 2 arhive, una continand toate fisierele necesare realizarii cablajului cat si fisierul in eagle in caz ca doriti sa efectuati propriile modificari, si cealalta arhiva contine footprint-urile Trafor forta, trafo auxiliar, trafo curent si filtru EMI, toate creeate si editate de mine:

Semipunte 494+2110-eagle.rar 305 kB · 333 downloads

Componente libr.rar 27 kB · 264 downloads

Salutare, ma poti ajuta cu datele pentru realizarea L1,L2 si TR1,TR2,TR3 ? nr de spire, diametru sarma, etc.. Multumesc mult!

[cristi7521]

Acum 21 ore, paulb a spus:

Salutare, ma poti ajuta cu datele pentru realizarea L1,L2 si TR1,TR2,TR3 ? nr de spire, diametru sarma, etc.. Multumesc mult!

Datele solicitate le gasesti in linkul de mai jos, unde Marian a descris etapele realizarii proiectului. Trebuie sa citesti 10-20 de pagini, dar o sa gasesti multe informatii utile.

 

[Marian]

TR1 este traful de putere, miezul pentru el este EE65.

In primar dai 13 spire cu 3 sarme in paralel de 0,8 sau 0,9mm diametru.

In secundar dai 2x5 spire cu 4 sarme in paralel de 0,8 sau 0,9mm diametru.

 

TR2 este un banal traf de retea de 12Vca, in cazul de fata unul cu fixare pe pcb, se gasesc la TME, cauta unul de minim 2-3VA care sa se potriveasca pe desenul placii.

 

TR3 este traf de curent necesar protectiei.

Se poate realiza pe cam orice inel de ferita micut, spre exemplu:

https://www.tme.eu/ro/details/tn10_6-3e25/inel-de-ferita/ferroxcube/tn10-6-4-3e25/

 

Raportul este 1/100, deci bobinezi 100 de spire pentru "secundar" ( adica "iesirea" trafului de curent ) cu sarma de 0,2-0,3mm diametru, si bobina asta o legi la bornele R18.

Apoi treci o singura spira ( o sarma de 1,2-1,5mm diametru ) prin inel si o inseriezi cu traful de putere ( se lipeste pe placa in gaurile de sus pe traseul de forta ).

 

L1 este filtrul EMI ( de retea ), il poti recupera din diverse surse, este bobina aia care este pusa pe traseul de retea dinaintea puntii redresoare.

Vezi doar ca sursa de unde il recuperezi sa fie de putere suficienta ( minim cateva sute de W reali ).

Eventual il poti cumpara, sa aiba preferabil ( dar nu obligatoriu ) macar 1mH ( 1000uH ) si la minim 4-5A.

 

L2 este parte a unui banal filtru LC suplimentar pe iesire, pentru a curata mai bine zgomotul de comutatie.

Se poate face pe un tor recuperat din surse ATX defecte, preferabil unul T106 sau chiar mai mare daca se poate.

Dai 2 infasurari de cate 15-20 de spire ( sa fie acelasi numar de spire la fiecare ) cu sarma de 1,2-1,5mm.

Sigur, eventual L2 poate si lipsi...

 

[sesebe]

Cablajul de mai sus nu se potrivește cu schema.

Redresarea din secundar este greșit desenata. Nu este o redresare dubla alternanță ci monoalternanta cu diodele puse în paralel. 

Avind în vedere acest lucru eu as verifica cu atenție tot layout-ul pt ca asta este o greșeală simpla și totuși s-a intimplat sa fie și deci se poate sa mai fie și alte greșeli, poate chiar mai subtile. 

[Marian]

Asa este si abea acum am observat si eu, e desenata cu ani in urma pentru un proiect abandonat din fasa, motiv pentru care nu i-am mai acordat atentie.

Mersi pentru observatie, o sa reverific totul cand oi avea timp, refac si repostez.

[Tarabostes]

Am mai găsit și aceasta sursa.E tentanta și aș realiza-o .Ce ziceți se merita?

 

Editat Octombrie 21, 2019 de raciuletea

[Nostalgic]

Am vazut ca la o sarcina de 3 A a scazut tensiunea Uout cu 0,5V.

protectia la scurt la iesire se face prin limitare de curent

Nu prea are stabilitate.