Discutii "Scheme alimentatoare"

[Marian]

Da se poate, insa reduci R5 la 1 Ohm si inlocuiesti D1 si D2 cu niste diode mai solide, ceva la minim 6-7A.

[Marian]

Corecta observatia @Nostalgic, am mutat postarea sa la topicul cu sursa coboratoare de putere mica.

[radu_bc]

Multumesc, Marian! Oare ar merge alimentat dintr-un incarcator de laptop (19V, 4.7A)? Oricum pe iesire am nevoie de 1.2 - 15V, 2-3A max.

[radu_bc]

Am reusit sa desenez schema si PCB pentru alimentatorul LM317+PNP - 8A (cel cu 3 x TIP36C)

Am atasat si fisierele. In proteus functioneaza bine, dar va rog sa ma anuntati daca exista greseli.

 

 

Dimensiunile placii  8.5 x 7.0 cm

 

R1 = 10R / 3W;

R2 = 430 R / 0.5W;

R3,4,5 = 0.33R / 5W;

R4,5,6 = 1R / 3W;

Alimentator_8A_PNP.rar

Editat Ianuarie 12, 2015 de radu_bc

[Marian]

 

Acest topic va avea ca singur scop prezentarea de diverse scheme de alimentatoare de tot felul, fie ele liniare sau in comutatie, oricine poate posta aici, dar o va putea face doar sa prezinte o anumita schema care obligatoriu va trebui sa fie una functionala si preferabil deja testata de autor sau de terte persoane, nu se vor discuta sau dezbate schemele prezentate, ci doar veti posta o oarecare schema prezentandu-o cat mai detaliat puteti

Este un citat din prima postare de aici:

http://www.elforum.info/topic/97183-scheme-alimentatoare/

 

Pe cale de consecinta am mutat discutiile aici, si rog ca pe viitor sa-mi fie respectata aceasta dorinta, doar asa ne asiguram de un topic curat cu scheme de calitate si usor de parcurs, orice discutie despre eventuale adaptari sau modificari va trebui facuta aici, si eventual schema la care s-ar ajunge in final postata si acolo.

[Raresh Alexa]

In 2011 parca, am realizat sursa in comutatie cu LM 2576 T - ADJ, functionala de la prima testare. Cablaj nu am, deoarece a fost desenat pe hartie, punctat si desenat cu marker. Schema este aceea din datasheet:

LM2576T-ADJ.jpg

 

I-mi cer scuze, sper sa nu se supere Briobit ca postez eu, schema realizata de el cat si de mai multi useri printre care si eu, functionala la unii din prima, la mine dupa oarece bibiliri. Sursa o am si acum, fiind functionala si de mare ajutor. Cablajul ii apartine lui Briobit, fiind postat pe forum la vremea respectiva.

ff1q9g.jpg

cablaj.pdf

cablaj cu piese.pdf

 

Cablaj la sursa Briobit realizat de @GeoMar:

Cablaj___Silk_Sursa_briobit.pdf

A realizat cineva acest montaj ? 

[GeoMar]

A realizat cineva acest montaj ? 

 

Care montaj?

 

Sursa cu LM2576T-Adj ?

Sau sursa realizata de @briobit?

[albasete]

Doar am spus ca am realizat ambele surse, fiind functionale. Sursa Briobit am apucat sa o realizez pe cablajul postat de acesta, ulterior GeoMar a proiectat cablajul care se vede in citatul tau. 

Editat Ianuarie 15, 2015 de albasete

[MifTy]

pentru cine vrea reglaj de la 0 la sursa cu 317:- fie foloseşte metoda cu preluarea unei tensiuni negative de pe o ramură a punţii. pe forum sunt mai multe variante de surse cu 317 care includ deja treaba asta.- dacă avem deja o sursă cu 317, se pot adăuga la ieşire (după condensatori!) două diode pe care să cadă cei 1,2 volţi. evident, va scade şi tensiunea maximă tot cu 1,2 volţi.evident, soluţia cu două diode nu-şi are rostul dacă vrem mai mult curent decât poate oferi 317-le singur!

[alcon]

Buna ziua!
Am gasit pe un site german urmatoarea schema de sursa de laborator pe care o supun discutiilor si analizei:

Din cate am inteles, pare sa fie vorba de reconditionarea unei surse de laborator produsa industrial.
Google translate nu ma ajutat prea mult, nu am aflat despre ce shunt este vorba si ce valoare ar avea, dar mai ales de ce
a fost desenat asa, ca o borna + banana sau conector.
Link-ul catre site este acesta:
http://web.archive.org/web/20120919023000/http://frickelpower.bplaced.net/index.php?page=160v_psu

[Marian]

Pai vad acolo o schema destul de complexa ( poate prea complexa pentru parametrii specificati ) si cu unele facilitati tipice, cum ar fi comparatoarele IC4A si IC4B ( de fapt AO folosit ca si comparator cu histeresis/schmith trigger ), care comparatoare citesc iesirea si comuta niste prize intermediare la traf pentru ca disipatia sa ramana cat de cat menajabila, IC4C citeste temperatura radiatorului prin intermediul D8 care trebuie fixata pe radiator si la un anumit prag comuta ventilatorul indicat in schema cu "M". Nu sunt sigur ca inteleg rostul IC4D, iesirea putea fi citita printr-un simplu divizor...dar poate nu vad eu ce trebuie... Curentul se monitorizeaza prin rezistentele din emitoare R1 si R2 si caderea de tensiune de pe ele este prelucrata de catre IC3C la IN-. Ca si o observatie, tranzistoarele alea sunt duse la limita maxim absoluta a suportabilitatii cat priveste tensiunea, mi se pare foarte neinspirata chestia asta, sunt alti tranzistori care au VCE mai mare de atat...

 

LE: Schema ar fi putut fi desenata mult mai ordonat, astfel ar fi fost mult mai usor de inteles...

[alcon]

Intr-adevar, schema este destul de complexa, si tranzistorii finali sunt chiar la limita.Ma gandesc ca acel shunt dintre nodul rezistentelor R5, R6 si intrarea inversoare a lui IC3c ar putea fi chiar shuntul ampermetrului,din moment ce nu este desenat ca o rezistenta si nici nu se specifica valoarea lui, nu stiu ce sa zic...

[Marian]

N-ai inteles... deci intre R5 si R6 exista un punct comun, o legatura care merge la IN- a IC3C, la care exista de la IN- o sageata si scrie tot "shunt", adica inversoarea IC3C vine conectata intre R5 si R6 si se citesc astfel ambele shunturi, care sunt R1 si R2, adica rezistentele de 0,22 din emitoarele celor 2 tranzistori, se citesc astfel ambele shunturi ( repet, shunturile sunt R1 si R2 ) si tensiunea de pe ele comanda comparatorul IC3C care actioneaza in consecinta, adica atunci cand tensiunea de pe shunturi depaseste referinta setata la IN+, comparatorul trage iesirea spre -Vcc de la alimentarea sa, ( in cazul de fata -15Vcc ) si prin intermediul ledului LED2 trage si baza prefinalului T2 care astfel se blocheaza, ledul se aprinde si semnalizeaza astfel interventia limitarii, undeva la un punct ales se creeaza un echilibru, la fel ca la generatorul de curent constant. Pare o schema complexa, dar principiile sunt peste tot cat se poate de simple, problema principala este la felul dezordonat in care este desenata, face greu de sesizat anumite detalii. Daca o sa am timp spre seara o sa o redesenz eu si o sa vezi.

 

PS: Daca tranzistorii aia ar fi intr-adevar folositi la 160Vcc am convingerea ca ar pocni, Vce maxim de 160V care se poate observa la ei in pdf-uri este permis in niste conditii stricte, conditii imposibile aici, si deci se recomanda cu siguranta alti tranzistori mai buni.

[franzm]

IC4D realizeaza functia OVP (over voltage protection).

Dupa cum se specifica pe site-ul respectiv, alimentatorul nu functioneaza cu 2N3773 no-name ("ISC"). Producatorii de renume altfel interpreteaza datele specificate în definitia modelului de tranzistor depusa la JEDEC: valorile specificate în catalog sunt valorile minime garantate la care trebuie sa reziste tranzistorul. Am întâlnit niste vechituri 2N3773 care aveau UCE0 peste 180V (masurat pe caracterograf Tektronix) desi în catalog se specifica 140V.

În cazul de fata, tranzistoarele nu sunt solicitate la peste 160V decât pentru scurt timp, atunci când sursa e setata pe tensiune de iesire mare si intra în regim de limitare de curent. Totusi alegera tipului 2N3773 e incorecta, chiar daca unele exemplare rezista.

[Marian]

Functia de OVP o asigura IC3B, asa dupa cum puteti observa IC4D citeste iesirea atat pentru IC3A ( control tensiune ) cat si pentru IC3B ( control OVP ), asadar IC4D are o functie comuna, dar schema lui ar fi in esenta asta:

 

Si e pana la urma un repetor, dar al tensiunii de iesire asa cum vad eu acolo, si nu pricep pentru ce a fost nevoie de asta. Apoi cum ramane cu tensiunea maxim permisa pe intrari la AO? permite el 160V pe neinversoare? Eu cred ca schema este usor eronata, fie intentionat fie din neatentie.

 

PS: Eu intotdeauna am recomandat ( si o voi face mereu ) sa se pastreze o diferenta cat mai generoasa intre parametrii la care tranzistorul trebuie sa lucreze si valorile exprimate in tabelul "Maximum ratings", si atunci cand Vce maxim recomandat este de 140V, nu pui tranzistorul sa lucre la 160 decat daca vrei sa testezi ceva, un principiu, o limita de suportabilitate, nu insa si in regim normal de functionare. In schema cei 160V pe tranzistor sunt atinsi doar atunci cand iesirea tinde catre 0V, daca iesirea este reglata spre maxim atunci este normal ca tranzistorul sa vada o tensiune mica si deci sa nu il intereseze, el vede diferenta dintre alimentare si iesire, cu cat iesirea e mai mica, cu atat tensiunea care pica pe tranzistor e mai mare, este normal sa fie asa, tocmai asa stabilizeaza tensiunea, preluand diferenta dintre alimentare si iesirea dorita.