Amplificator 1000W

[addysoftware]

ia uiteee.....a murit topicu' .....Inca nu m-am hotarat sa m'apuc de treaba, dar am planuri mari...2 x 4kW HiFi pe mosfeti in clasa H.De vreo 3 ani le coclesc (planurile).Macar ca mai trec 2-3 ani da' tot o sa'l fac pana la urma.paranteza: 2 x 4kW HiFi = 2 x 16kW RMSNu ma-ntrebati de boxe ca n'am....

[zal]

E o glumă?

[adrian_p68]

ia uiteee.....a murit topicu' .....

 

Inca nu m-am hotarat sa m'apuc de treaba, dar am planuri mari...2 x 4kW HiFi pe mosfeti in clasa H.

De vreo 3 ani le coclesc (planurile).

Macar ca mai trec 2-3 ani da' tot o sa'l fac pana la urma.

 

paranteza: 2 x 4kW HiFi = 2 x 16kW RMS

Nu ma-ntrebati de boxe ca n'am....

realizezi ce inseamna 4KW sau cum spui tu 16Kw RMS in audio?????

uita-te la marii producatori de amplificatoare si vezi ce tehnologii folosesc si ce puteri obtin....

nu te supara dar cred ca aberezi cu 2x16Kw!

[Th3_uN1Qu3]

16kW pentru 33 milisecunde... Eu zic ca e destul de plauzibil. Vezi aici: http://pro-audio.powersoft.it/an_series ... 271&obj=12 18kW in punte cu 2.3kW consumati de la retea. Poate cu restul mai incarcam si niste baterii si ne facem de curent moca.

 

Insa cum specificatiile sunt date la 1/8 din putere, impartind 18000 la 8 obtinem... 2.250W. Acu parca mai are logica. 97.8% eficienta? Nu cred ca e chiar imposibil. Dar oricum ai da'o nu ies cei 18kW nici ca "putere de varf". Poate asta ar fi valoarea teoretica a puterii de varf daca sursa de alimentare ar dispune de curent infinit.

[addysoftware]

Salut.Nu e chiar o gluma, cu toate ca este o chestiune delicata. E o putere enorma, dar in zilele acestea, cand MOSFETuri de putere se gasesc si sunt relativ ieftine (, iar eu am un salariu maricel) cred ca ma voi ambitiona pana la urma sa fac dracia asta.Nu il voi face sa livreze 2x16kW, ci, asa cum am zis mai sus. 2x4kW cu peak-uri de 2x16kW, in clasa H. Avantajul clasei H este ca are un randament de cca 60% chiar la puteri mult mai mici decat puterea RMS (adica la 8kW, cum am mai spus). Alimentarea va fi deci la cca 14kW si va avea in schimb condensatoare suficiente pentru a livra varfurile. Cred ca un peak-time de 2 secunde cu intervale de putere joasa de 4 secunde este acoperitor.Radiatoare..hm..pentru cei 6-8kW disipatie.asta inseamna echivalentul a 60 de radiatoare de procesorcam multtrebuie s-o las mai jos totusi..Mai revin. Probabil ca e totusi prea costisitor pentru o simpla ambitie.

[remus68]

Alimentatorul acestui amplificator de 2x16KW (daca il vei alimenta de la reteaua de 220Vca) va trage din retea in jur de 80A. Cred ca ai suficienta lita!

[remus68]

va trage din retea in jur de 80A

Acest curent este valabil daca il va folosi "lejer" la 2x4...6KW. Daca vrea sa mearga non-stop cu 2x16KW "la blana" , va utiliza o siguranta de 200A. Daca vrea, ii fac rost de citeva - MPR-uri care necesita dispozitiv de extractie.

[zal]

Ce vă mai încurcaţi cu JT, luaţi cu încredere:

[Yo4You]

Frumoase flori @Zal

[ionut_te]

Linie de 400kV, trei circuite? Rarisim Zal... cu siguranţă (de n amperi ca să ţină ) alimentarea asta face faţă !

[djlove]

Numai bine daca ai avea asa ceva prin zona, niste trafuri de la astia de la enel si gata problema alimentarii

[addysoftware]

Discutand [crazy] de dragul discutiei (pur teoretic deocamdata).Un etaj final BTL avand alimentarea de peak-uri la +-150V si alimentarea normala la +-75V ar scoate sinus la peak de 220Vef deci 24kW pe o sarcina de 2 ohmiasta ar insemna 2 x 12kW peak pe cate 1 ohmHai sa calculam condensatoarele de pe 300V.Dupa cum se stie, un condensator de 100uF sustine o sarcina de 100W cu riplu de vreo 30V deci okAsta inseamna ca ar trebui un !@#$% imens condensator de 36000 uF/300Vscump al dreaqsa ma las pagubas?

[zal]

Realitate bate rău calculele astea.Tot de dragul discuţiei: ce trafo, trz finali, răcire şi schemă se va folosi? Nu e simplu să legi aşa ceva în punte, amplifurile trebuie să fie identice ca reglaje şi parametri. P.S. Există termeni tehnici romăneşti în toate domeniile, de exemplu peak - vîrf... etc. Cum ar suna ''tensiune pic la pic''?

[sk24bpo]

Ie o reklama la ciunga Orbita cu unu de sta pe niste bile de metal, ca de rulmenti, iar bilele astea stau pe un difuzor cu diametrul cam de 4m. Cand incepe muzica salta bilele si pe gagiul ala de sta cu spatele pe ele. Cred ca pentru reclema aia e amplifu asta. Pe post de masaj la spate pe ritmul muzicii

[addysoftware]

Realitate bate rău calculele astea.

Tot de dragul discuţiei: ce trafo, trz finali, răcire şi schemă se va folosi? Nu e simplu să legi aşa ceva în punte, amplifurile trebuie să fie identice ca reglaje şi parametri.

 

P.S. Există termeni tehnici romăneşti în toate domeniile, de exemplu peak - vîrf... etc. Cum ar suna ''tensiune pic la pic''?

Eh, eu le cam englezesc un pic, asa m-am obisnuit...

Pai tocmai scrisesem cu cateva posturi mai sus ca trebe o cantitate prea mare de radiatoare de procesor asa ca iese prea scump...

Hai sa "injumatatim" toata chestia ca sa iasa mai rezonabil.

 

Initial topicul a fost despre un amplificator cu tuburi, asa ca sa va zic ce pornisem sa fac cu ceva vreme in urma.

Prin '93 am pus mana pe vreo 8xGU29 - lampi de RF, dar ar fi fost numa' bune pentru un amplif audio mare.

Am mai cautat nitel si am mai gasit 4 bucati.

Apoi am cautat nitel mai mult si am gasit si un miez cat toate zilele, cu fereastra berechet, numai bun pentru traful de iesire. Am gasit si sarma de 0.7 pentru primar.

Dupa care ...n-am reusit sa gasesc sarma de secundar......................

Si anii au trecut..

Intre timp s-au mai spart si vreo 4 din lampi, la un mutat.. ce m-am ofticat..

 

Dar sa reluam.

In teorie orice e posibil. Si cum practica si teoria se imbina frumos in electronica, dupa cum ati vazut ca am "calculat" mai sus empiric condensatorii de filtraj, se poate face si o statie de n kw.. pe hartie.

Cand e sa scoti insa din buzunar niste bani, mai greu. Depinde insa si cat esti de motivat.

 

Hai sa calculam , tot empiric, un set de etaje finale pentru jumatate din "monstrul" initial.

 

Deja condensatorul de filtraj scade la 18000 micro, adica 18 bucati de cate o mie. Hai sa zicem 20. Mi se pare mai rezonabil acum.

Finalul sa-l facem deci sa debiteze in regim BTL pe 4 ohmi, 12kW la varf si 2x6kW la varf in stereo. Asta ar insemna la muzica cca 2x1.5kW

Varful de unda va avea 150V si va debita pe o sarcina de 2 ohmi, deci 75A. Observati ca deocamdata ignor componentele reactive, pentru simplificare.

 

Un asemenea amplificator trebuie protejat ca sa nu dea "in blana". Pentru aceasta, un limitator automat de amplificare va "simti" densitatea de energie, si daca componentele de putere mare dureaza mai mult de 25% din timp, va reactiona in sensul scaderii automate a volumului cu o valoare exact cat sa mentina volumul la maximul admisibil - la fel ca RAA de la radio, dar folosind un circuit cu doua sau chiar trei constante de timp diferite. (nu e greu, am mai facut asa ceva)

 

Sa reluam despre tranzistori.

Cu ceva vreme in urma am studiat grafic comportarea tranzistoarelor in timpul functionarii in clasa H.

Inca ceva, ceea ce voi incerca sa fac aici nu este exact clasa H asa cum este ea definita de Philips- nu sunt sigur ca ei au inventat-o dar eu am gasit prima oara ideea asta la un integrat Philips alimentat la 12V

 

Ceea ce vreau eu sa fac este in felul urmator:

Sa presupunem ca forma de unda de la iesire are tendinta de a depasi tensiunea de alimentare positiva. Avem +75V acolo si Vout "vrea" sa urce la 110V. In mod normal ar fi un "clipping" de toata frumusetea.

 

Ei, dar in momentul cand iesirea urca peste +65V, drena MOSFETului de "iesire" de sus va fi "trasa" in sus, nu brusc ca la ampliful in clasa H, ci liniar, de catre tranzistorul "ajutator" dintre bara de +150V si cea de +75V. Bara de +75V este alimentata din sursa printr-o dioda, care va intra in blocare, deci bara de +75 dispare efectiv din punctul de vedere al circuitului. Tranzistorul "ajutator" este tot MOSFET, dar poate fi unul de tensiune scazuta (100V) si curent mare (gen 3..4 x IRF540 in paralel). El este comandat in grila de catre portiunea de sinusoida corespunzatoare a semnalului audio, astfel incat tot timpul drena tranzistorului care debiteaza catre iesire va fi alimentata corespunzator, pana la ajungerea eventuala a semnalului de iesire la clipping (150V), moment in care practic ambele tranzistoare vor fi "saturate" (ma exprim ca la bipolare, sorry!)

Bineinteles, clippingul va fi in principiu evitat folosind etajul de RAA despre care am vorbit mai devreme.

 

Tranzistorul de iesire va disipa putere cam echivalent cu un tranzistor lucrand intr-un ampli "standard" clasa B, in "blana". Timpii in care va lucra la "aproape saturat" va disipa cam la fel, curentii vor fi mari, dar tensiunea scazuta (5-7V) si in plus lucreaza doar jumatate din timp (logic, doar e etaj final contratimp clasa B)

Tranzistorul "serie", sau "de supraalimentare", va disipa putere ceva mai mare, dar nu mult, el lucrand intr-un regim echivalent cu clasa C, doar pe varfuri.

Per ansamblu randamentul unui amplificator de acest gen ramane cca 60-70%, chiar si la puteri rezonabile (1/8 din puterea de varf) spre deosebire de ampliful in clasa B clasic la care randamentul este f scazut la puteri mai mici de regimul RMS (regim dat de toti comerciantii (phuu si ce ma enerveaza...), si care NU inseamna muzica)

Aceasta inseamna ca la o Pout de 3kW mediu, puterea disipata va fi undeva la 1.5-2kW

Rezonabil.

 

Si cu asta v-am descris principiul de functionare al "monstrului"

Bineinteles, poate fi aplicat la amplificatoare de orice putere. Avantaj: randament mare, radiatoare mici.