hpavictor Postat Noiembrie 18, 2014 Partajează Postat Noiembrie 18, 2014 Primele modele de amplificatoare Western Electric foloseau o configuratie identica , câștigul in tensiune se bazează pe trafo interstage iar finala era repetor catodic ... Pur si simplu . Doar trafo interstage putea influența linearitatea, caracteristicile de transfer ale lămpii finale nu mai influențează asa grosier ca la SE clasic . Link spre comentariu
THOMAS Postat Noiembrie 19, 2014 Partajează Postat Noiembrie 19, 2014 Da, interesant cuplajul in catod, realizarile comerciale cele mai notabile sint pe topologie circlotron... http://circlotron.tripod.com/ Pai chiar asa Domn' Lazaroiu, ia sa vedem ce raspuns armonic rezulta in scenariul urmator SE: 2Vrms intrare, traf intrare 1:4, repetor catodic pe interstage 1:10 cu 6N6P si final cu 6N13S (in paralel 2 triode), de asemenea repetor catodic, tensiune de alimentare 200-220V. Rapoartele de transformare le-am dat la marea aproximare, din amintiri... chiar sint curios ce iese... Later edit: In scenariul de mai sus rezistenta ohmica a infasurarii din catod chiar ajuta partial in negativare... s-ar putea merge cu negativare mixta pe acest considerent... Dorin,cam asa se intampla intr-o configuratie de genul celei propuse de tine.Parerea mea este ca distributia armonica ar trebui sa fie foarte audiofila (!!),insa montajul devine dificil de realizat practic fara contributia ta la realizarea celor doua trafuri ; de intrare si interstage,de altfel sunt cele mai importante piese,amandoua fiind amplificatoare de tensiune.Pe schema am pus valorile tensiunilor necesare pentru a determina rapoartele de transformare,am lasat aceasta placere colegilor,oricum aceasta configuratie are ceva atipic,asta ca sa fim in topic. Trebuie remarcat faptul ca nu avem NFB total,deci se poate incadra in cerintele unui audiofil cu toate ca,personal cred ca NFB de orice fel insa bine ales si dimensionat inginereste nu poate face decat sa aduca un amplificator intr-o clasa superioara, chestia cu lipsa NFB eu o consider un mit, dar asta-i doar parerea mea ! Link spre comentariu
Vizitator Postat Noiembrie 19, 2014 Partajează Postat Noiembrie 19, 2014 (editat) Aici http://www.elforum.info/uploads/monthly_11_2014/post-175212-0-86488300-1416384892.png fireşte pun întrebarea cum de stă stabil ik_0 în configuraţia dată ?(negativare fixă cu 13W disipaţie anodică) ,fără să introduc în discuţie variaţia Ua(cosider sursa V2= tensiune stabilizată). În situaţia fizică/practică intuiesc că după o jumătate de oră se aprind şi anozii 6H13C(anozii triodelor finale ajung la roşu incandescent chiar "galben" incandescent). În opinia mea nu se poate asocia disipaţia maxim admisă la anod în repaus cu negativarea fixă(nicicum). Editat Noiembrie 19, 2014 de Vizitator Link spre comentariu
THOMAS Postat Noiembrie 19, 2014 Partajează Postat Noiembrie 19, 2014 (editat) Aici http://www.elforum.info/uploads/monthly_11_2014/post-175212-0-86488300-1416384892.png fireşte pun întrebarea cum de stă stabil ik_0 în configuraţia dată ?(negativare fixă cu 13W disipaţie anodică) ,fără să introduc în discuţie variaţia Ua(cosider sursa V2= tensiune stabilizată). În situaţia fizică/practică intuiesc că după o jumătate de oră se aprind şi anozi 6H13C(anozi triodelor finale ajung la roşu incandescent). Este o situatie pur teoretica in care am urmarit in special distributia armonica pentru aceasta configuratie,practic se poate merge mai jos cu Pda chiar pana la 10W...11W deci cam 20W...22W pe balon,avand in vedere clasa A si sarcina in catod si luand in considerare si randamentul OT cred ca se pot obtine pe sarcina ceva de ordinul a 5W...6W sa zicem audiofili. Personal am mers cu 6N13S cu doua triode in paralel intr-o sursa stabilizata cu Pda pe balon de 23W intr-un regim de peste 10 ore si nu prea au avut e suferit tuburile,insa nu va contrazic si s-ar putea la 26W sa se intample fenomenul expus de dv. mai sus,dar repet,este o schema teoretica iar abordarea ei in practica avand in vedere eficienta energetica si faptul ca tuburile din seria celor proiectate pentru regulatoare serie (6C19P,6N13S,6C33C,6080,EC360,6C41C...)nu prea sunt stabile in audio la Pda maxim sau usor peste in regim de negativare fixa nu poate fi luata ca atare sau ca studiu. In schema nr.2 am scazut Pda si se vede ca Ps=5.8W iar distributia armonica ramane cam aceeasi. (@dvb: "Pai chiar asa Domn' Lazaroiu, ia sa vedem ce raspuns armonic rezulta in scenariul urmator SE: 2Vrms intrare, traf intrare 1:4, repetor catodic pe interstage 1:10 cu 6N6P si final cu 6N13S (in paralel 2 triode), de asemenea repetor catodic, tensiune de alimentare 200-220V. Rapoartele de transformare le-am dat la marea aproximare, din amintiri... chiar sint curios ce iese..." ) Editat Noiembrie 19, 2014 de LMOlimpiu Link spre comentariu
simson Postat Noiembrie 19, 2014 Partajează Postat Noiembrie 19, 2014 O alta varianta fara trnsfomator de cuplaj este un etaj miu folover utilizand doua pentode EF80 experimentat de Popa Marius.Acest etaj de atac poate comanda fluierand doua 6H13C cu sarcina in catod mai ales ca acest etaj final are impedanta de intrare foarte mare.Oare care este diferenta de sunet intre o finala cu sarcina in catod comparat cu sarcina in anod ? Link spre comentariu
Vizitator Postat Noiembrie 19, 2014 Partajează Postat Noiembrie 19, 2014 Daca transformatorul este dispus in catod excursia de tensiune din primar depinde de tensiunea de negativare a tubului de acea tuburile BO sint mai avantajate din acest punct de vedere la fel si cele de tip regulator de tensiune 6H13C comparativ cu tuburile construite special ca amplificatoare de putere AF cum ar fi EL84, acestea au in general factor mai mare de amplificare dar tensiunea de negativare este destul de mica , evident excursionarea semnalului alternativ este redusa deci si puterea rezultata este mai mica Amplificatoarele cu sarcina in catod beneficiaza de avantajul construirii transformatorului de inalta performanta din urmatoarele considerente : -impendanta scazuta -Capacitati distribuite si de cuplaj reduse din cauza numarului mic de spire -Tensiunea de strapungere extrem de mica deci posibilitatea cuplajului magnetic strins -rezistenta infasurarii in c.c. mica deci creste randamentul OT -confectionarea transformatorului este mai simpla -raspunsul in banda de frecventa extins la frecvente mari Nu stiu daca reactia negativa la acest tip de amplificator este agreata de audiofili dar stabilitatea si usurinta construirii acestia este un atu important iar legat de diferenta de sunet a amplificatoarelor cu sarcina in anod sau catod poate fi o discutie lunga, ar fi bine de inceput intre cei care au testat ambele tipuri , personal am experienta incercarii a doua circolotroane insa nu este deloc simplu de analizat sunetul lor, poate solutia cu sarcina distribuita este compromisul bun ,cine stie... Link spre comentariu
simson Postat Noiembrie 19, 2014 Partajează Postat Noiembrie 19, 2014 Eu banuiesc ,ca diferenta de sunet se datoreaza rezistentei de iesire extrem de redus , realizandu-se astfel un factor de amortizare de ordin superior.In sunet se traduce in zona frecventelor joase printr-un bas mai sec,mai altfel, oricum aici cred ca se observa diferenta. Link spre comentariu
Vizitator Postat Noiembrie 19, 2014 Partajează Postat Noiembrie 19, 2014 Eu banuiesc ,ca diferenta de sunet se datoreaza rezistentei de iesire extrem de redus , realizandu-se astfel un factor de amortizare de ordin superior.In sunet se traduce in zona frecventelor joase printr-un bas mai sec,mai altfel, oricum aici cred ca se observa diferenta. Chestia cu bas-ul mai sec este destul de complicata, nu stiu daca se poate asocia prin factorul de amortizare cu toate ca logic exista o explicatie in favoarea acestei afirmatii, dar daca ma gindesc la multitudinea de variabile ce ar trebui sa sustina o anumita teorie legata de sunet cred ca acestea se multiplica cu gradul de cultura audiofila, nu prea suna bine stiu... Link spre comentariu
Patefon Postat Noiembrie 22, 2014 Partajează Postat Noiembrie 22, 2014 Ca tot vorbim de situatii atipice. Am vazut in datasheet-ul pentodei 6AU6 de la Mazda, in caracteristica pentru conectare in regim trioda, ca producatorul a conectat Grila 2 si Grila 3 la Anod. Care sunt avantajele/dezavantajele unei astfel de configurari versus clasica conexiune Grila 2 la Anod, Grila 3 la Catod? Apoi am vazut intr-un document prezentat de un nene Tom Schlangen despre folosirea pentodelor si tetrodelor ca triode o gaselnita cum ca daca legi toate grilele la un loc formezi o super-trioda in care toate grilele sunt legate impreuna la Grila 1. Asa zisul ”Current trickler”. Cica se foloseste in aplicatii speciale. Care ar fi acelea? Link spre comentariu
Untold Postat Noiembrie 28, 2014 Partajează Postat Noiembrie 28, 2014 Ca idee generala, ma pasioneaza de mult ideea de a construi amplificatoare cu o sursa unica de alimentare, sau cel putin una simplificata...nu 3 tensiuni diferite sau chiar mai multe, cum gasim intr-un amplificator conventional pe lampi. Cred ca cea de mai jos ar fi o varianta buna: http://www.zerobeat.net/g3ycc/acpsu.htm Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum