nume_inexistent Postat Iunie 9, 2010 Partajează Postat Iunie 9, 2010 Cred ca idea lui Flor era cu PDF-ul. In PDF schema ramane tot in format vectorial si nu pierzi din detalii......si dimensiunea fisierului ramane foarte mica. Daca tot ne am pomenit de CAD si de Freeware. Va recomad KiCAD-ul. Este 100% free (si in scopuri comerciale) si este multiplatform (merge pe Winlooser, Linux, Mac) Link spre comentariu
Flor Postat Iunie 9, 2010 Partajează Postat Iunie 9, 2010 em2006Eu am pomenit bullzip-ul doar pt ca permite postarea usora a proiectelor realizate in OrCad.Un .jpg, , pdf, etc sunt vazute de toata lumea, nu numai de cei care au instalat OrCad-ul. Ar fi contrar tuturor principiilor ingineresti sa fac permutari intre formate si altfel sa pierd rezolutie si calitate.Dar, daca stam stramb si incercam sa judecam drept, in esenta o schema electrica este in principiu o mare sucesiune de linii drepte, asa ca ...Faptul ca e free ii mareste portabilitea. La jobul meu admini de retea sunt extrem de atenti la chestiunea drepturile de autor. Dar cum acolo se precizeaza clar ca e "pa gratis", orice ORDA nu poate sa le/imi faca nimica...De aia am precizat amanuntele astea. Ma gandeam ca poate vor fi utile si pt altii.Daca cineva credea ca iau un ban de la bullzip pt ca le faceam reclama, poate sa creada ce vrea... Inclusiv ca am fost capitan de submarin in al doilea razboi mondial, hi, hi.. Link spre comentariu
em2006 Postat Iunie 9, 2010 Partajează Postat Iunie 9, 2010 ...http://bullzip.com/download.phpDupa instalare... ii spui sa iti imprime folosind bullzipul. Acolo alegi in ce vrei sa fie salvat, adica .pdf, .jpg, .bmp, etc...Pt pdf-uri eu folosesc PDF995 de mai mult timp.Am instalat totusi si PDF printer de unde mi-ai zis, si l-am probat.Ce am remarcat, ca fata de PDF995, face fisierul o idee mai mic, ceea ce e o treaba buna. Dar n-am probat decat pe un fisier dsn, fisierul pdf rezultat l-a scos la 38K, fata de 45K scos cu PDF995.Daca va fi asa cu toate fisierele, probabil voi renunta la PDF995 in favoarea astuia. Multam! Link spre comentariu
em2006 Postat Iunie 13, 2010 Partajează Postat Iunie 13, 2010 In schema postata in weekend-ul trecut nu am specificat datele de bobinaj ale celor 2 transformatoare (nr. spire), pentru ca nu le cunosc. Trafurile provin din dezmembrari si le-am selectat rapid pe baza masurarii inductantelor infasurarilor. Criteriul de alegere a urmarit precizarile din posturile lui Blue.Tr1 provine dintr-un monitor de 14 inch Daewooo CMC1424S (trafo driver). Inductanta vazuta spre primar e 22.2 milihenry iar spre secundar 61 microhenry, rezistenta ohmica a primarului fiind de 2.4 ohmi (valori masurate). Oscilatorul si repetorul le-am proiectat avand in vedere acest traf.Tr2 provine dintr-o smps veche.Doar astea doua le-am gasit ca se incadreaza aproximativ in plaja de impedante dorita, si cu astea am defilat.In week-end-ul asta (azi), am proiectat si testat un traf cu miez de acelsi tip ca si cel din oscilator (Kaschke), in locul trafului Tr1, urmarind sa pastrez aceeasi scala a instrumentului si fara sa mai modific circuitele existente. Rezultatele sunt in schema atasata.Noul trafo are in primar 100 spire CuEm0.20, iar in secundar 5 spire din acelasi material, dar cu 2 sarme paralel. Intentionam sa pun paralel 3 sau 4 sarme dar n-au intrat, pentru ca am bobinat primarul mai dezordonat, la repezeala, fara sa folosesc lupa... La masuratori, dinspre primar se vad 18.9 milihenry (scapari-22microhenry), iar dinspre secundar 48 microhenry (scapari 4microhenry). Rezistenta ohmica a primarului, masurata, e 0.3 Ohmi.Pus in montaj, nu mai trebuie modificat nimic la sch postata anterior, scala ramane la fel, cu instrument de 1mA. Tensiunea secundara in gol a trafului este 340mVpp (in primar am 7Vpp/20us). In sarcina constituita de rezistenta 1.1 ohmi si primar Tr2, tensiunea scade la 300mVpp. Forma semnalului e sinus curat atat in gol cat si in sarcina.Probabil ca in week-end-ul urmator o sa inlocuiesc si Tr2 cu unul pe tor de acelasi tip, astfel ca tot aparatul va avea acelasi tip de miez pt toate bobinele si vor fi disponibile datele complete de bobinaj.Schema si datele masuratorilor:[attachment=1]esrtest2.rar[/attachment][attachment=0]esrtest2 resize.png[/attachment] Link spre comentariu
MifTy Postat Iunie 14, 2010 Partajează Postat Iunie 14, 2010 o întrebare care mă frământă de ceva vreme, legată de ESR-metre...majoritatea ne facem sau ne cumpărăm un ESR ca să putem măsura condensatorii din sursele în comutaţie... iar sursele respective nu lucrează peste tot cu aceeaşi frecvenţă de lucru.de pildă condensatorii de filtrare din primare, care sunt de obicei de 100-200 de micro la 400 de volţi lucrează pe 50 de hz, sau multipli (75, 100), iar cei din restul schemei lucrează la frecvenţa oscilatorului din sursă, frecvenţă care variază între 50 khz şi 200 de khz...din suportul teoretic ştim că valoarea ESR este dependentă de frecvenţă... aşa că mă întreb dacă utilizarea unui ESR cu frecvenţă unică este atât de util precum pare...n-ar trebui să le măsurăm la frecvenţele lor de lucru "din circuit"???ştiu, s-ar complica schema, însă aş zice că merită...păreri??? Link spre comentariu
Spitfire Postat Iunie 14, 2010 Partajează Postat Iunie 14, 2010 Parerea mea e ca un ESR-metru care lucreaza la o frecventa cat mai mare(de ex.150KHz)e "acoperitor"-cu siguranta daca ESR-ul unui condensator e bun la aceasta frecventa, va fi cu siguranta si la 50Hz. Link spre comentariu
em2006 Postat Iunie 14, 2010 Partajează Postat Iunie 14, 2010 Uita-te in foi de catalog la firme mai serioase care produc condensatoare electrolitice. De regula e precizat ESR tipic la 100Hz si impedanta maxima la 10KHz.Uite si un exemplu de comportare cu frecventa:[attachment=0]elco 450V epcos.png[/attachment] Link spre comentariu
bogdan546 Postat Iunie 15, 2010 Partajează Postat Iunie 15, 2010 deci la 10Khz este mai mica impedanta ? daca este asa atunci nu ar trebui sa fie nicio problema in sursele ,in comutatie Link spre comentariu
blue Postat Iunie 15, 2010 Partajează Postat Iunie 15, 2010 frecventa de masurare este relativa, ceva intre 20-100 Khz ofera o informatie rezonabila despre ESR-ul condensatoarelor electrolitice in cazul aplicatilor normale . Link spre comentariu
blazeu Postat Iunie 18, 2010 Partajează Postat Iunie 18, 2010 Impedanta (mai precis reactanta ) depinde la condensatoare invers proportional cu frecventa (Xc=1/2 x pi x f x C).Chestia e ca ESR e ALTCEVA decat impedanta (semantic: Equivalent Series Resistance inglobeaza atat rezistivitatea terminalelor, a foliei armaturilor si a interconectarilor intre acestea, cat si alte fenomene "parazite" care se opun circulatiei curentului. ESR-ul creste, partial ca urmare a curgerii prin condensator a unui curent in impulsuri - tensiunea redresata se descompune in serie Fourrier, o componenta continua, o componenta pe frecventa fundamentala si armonici; cu exceptia componentei continue, celelalte trec prin condensator, si au pondere cu atat mai mare cu cat redresarea e mai neliniara, oricum, mai mare la redresarea unei tensiuni dreptunghiulare decat a uneia sinusoidale)Cresterea ESR inseamna aparitia unui rezistor inseriat cu condensatorul, care inrautateste filtrajul si permite aplicarea spre iesire a unei tensiuni alternative care perturba functionarea "sarcinii" alimentate.Multi confunda cresterea ESR cu "uscarea", scaderea capacitatii pe care o manifestau electroliticii pana acum 20-30 de ani (si care mai apare probabil pe la unele productii din categoria "pocnitori chinezesti"), desi sunt parametri diferiti. Multi condensatori se deterioreaza la ambii parametri, dar unii nu: capacitatea ramane OK, desi ESR poate creste la valori care compromit functionarea. Chiar daca testarea se face la 50kHz iar sursa lucreaza la 20 sau 100kHz, informatia e suficient de semnificativa privitor la functionarea condensatorului la frecventele curente in sursele in comutatie (sa nu uitam ca pe el se aplica mai multe armonici, trebuie sa-l verificam la toate armonicele?)Spor! Link spre comentariu
em2006 Postat Iunie 19, 2010 Partajează Postat Iunie 19, 2010 ...Chestia e ca ESR e ALTCEVA decat impedanta...Da, ESR e ALTCEVA decat impedanta, dar ponderea lui in valoarea impedantei este cat se poate de evidenta in formula impedantei condensatorului:[attachment=0]z.png[/attachment] La frecvente joase, impedanta e dominata de reactanta capacitiva (Xc), iar la frecvente inalte, de reactanta inductiva (XL). La rezonanta serie, Z=ESR. Deci, in acest punct, impedanta e chiar ESR, nu altceva. Link spre comentariu
blazeu Postat Iunie 25, 2010 Partajează Postat Iunie 25, 2010 Perfect adevarat, D-le Emi. Dar frecventa de rezonanta e UNA (unii folosesc termenul "discreta" pentru a descrie efectul de singularitate). Chiar daca adesea apar armonice, eu cred ca destul de rar cadem exact pe acele frecvente.Din acele grafice eu vad clar ca impedanta scade cu frecventa, atata timp cat ponderea reactantei e majoritara; la o anumita frecventa graficul isi reduce panta, deoarece ponderea trece pe ESR si, probabil, ESL (armaturile spiralate sigur au inductanta mai mare decat un conductor drept).Efectul unu ESR mic va fi mutarea "cotului" caracteristicii impedanta functie de frecventa spre valori mai mari ale frecventei.Aplicatia critica e filtrarea dupa redresoarele rapide din SMPS-uri, unde trebuie sa suporte si sa preia curenti semnificativi pe frecvente ridicate, alte aplicatii (de exemplu filtrarea alimentarii unui etaj de preamplificare, sensibil la zgomot, dar cu consum modest) fiind ceva mai tolerante.Voi devia putin de la subiectul in discutie:Unii dintre colegii electronisti (si nu numai!) sustin ca "stationarea", nefunctionarea unui aparat sau echipament, are efecte negative asupra functionalitatii lui, in cazul in care se doreste si incearca repunerea in functiune (cred ca toti am avut surpriza - neplacuta - sa constatam ca un aparat "tras pe dreapta" in stare de functionare, refuza sa "presteze" la incercarea de a-l "pune la treaba"....). In aceasta linie, s-a emis ipoteza, constatarea si convingerea ca in special electroliticii, fiind mai "activi" electrochimic, in absenta tensiunii aplicate in functionare pe ei, sufera o degradare adesea mai severa decat "uzura" ce insoteste functionarea normala.Din experienta si/sau cunostintele colegilor, s-a confirmat aceasta ipoteza?Personal, nu am avut prea multe aparate care sa revina din "parcul rece", cum se denumeau chestiile trase pe linie moarta dar care nu ajung (inca) la dezmembrari... Link spre comentariu
Nonny149 Postat Iunie 26, 2010 Partajează Postat Iunie 26, 2010 Cu multi ani in urma am tras pe dreapta un tv cu lampi care functiona defectuos ,si dupa aproximativ 6 luni de odihna numai functiona deloc.Probabil condensatorii care erau partial uscati au cedat definitiv. Link spre comentariu
blazeu Postat Iunie 29, 2010 Partajează Postat Iunie 29, 2010 Prin 1990-91, odata cu alti colegi am construit si eu un compatibil Spectrum (Cobra). Ani prea multi, nu a mai fost pus in functie. La o tentativa recenta, am constatat ca "ingheata" la incarcarea softului rezident in Ram; el mai probabil o intrerupere pe bus-urile de date sau adrese...Uite ca nu are electrolitici (decat cativa).Dupa "lupte seculare" si "opinteli penibile" am reusit sa bobinez toate cele 3 oale necesare ESR-metrului prezentat de Blue, ba chiar am reglat la 50kHz oscilatorul....Cu ajutorul fortelor divine, poate reusesc sa asamblez amplificatorul si detectorul....Am un sistem care tot asa, dupa "pauza", nu mai vrea sa lucre (alt calculator a revenit la sentimente mai bune dupa inlocuirea sursei; pe asta as vrea sa o repar!)Spor! Link spre comentariu
Spitfire Postat Iunie 29, 2010 Partajează Postat Iunie 29, 2010 Voi devia putin de la subiectul in discutie:Unii dintre colegii electronisti (si nu numai!) sustin ca "stationarea", nefunctionarea unui aparat sau echipament, are efecte negative asupra functionalitatii lui, in cazul in care se doreste si incearca repunerea in functiune (cred ca toti am avut surpriza - neplacuta - sa constatam ca un aparat "tras pe dreapta" in stare de functionare, refuza sa "presteze" la incercarea de a-l "pune la treaba"....). In aceasta linie, s-a emis ipoteza, constatarea si convingerea ca in special electroliticii, fiind mai "activi" electrochimic, in absenta tensiunii aplicate in functionare pe ei, sufera o degradare adesea mai severa decat "uzura" ce insoteste functionarea normala.Din experienta si/sau cunostintele colegilor, s-a confirmat aceasta ipoteza?Personal, nu am avut prea multe aparate care sa revina din "parcul rece", cum se denumeau chestiile trase pe linie moarta dar care nu ajung (inca) la dezmembrari...Categoric, un radio cu ceas marca..."vaporware" functioneaza perfect la mine, evident non-stop, din...1993(!) ba mai e si precis, bagabontul, condensatorii sunt marci "nemaiauzite", in schimb, aparate serioase, gen TV-uri Sony, bubuie si scot fum la introducerea in priza dupa 4-5 ani de "stationare", si aberatie(pentru cine nu crede, pun poza)condensatorul pocnit e marca "Elna"(brand "audiofil")... e clar ca lenea omoara...Am vazut vineri seara(pisica neagra, trei ceasuri...) printr-o carticica de incepatori, urm, schema:http://i45.tinypic.com/eflxy9.jpg...asa ca sambata am avut ce face...foarte bun aparatul, nimic de zis, dar e mai "intransigent" de 100 de ori decat CM7115A cu condensatorii-singurii care nu se sperie absolut deloc de capacimetrul asta, sunt cei mica-silver. Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum