ESR metru

[Ovidanie]

AD5934

 

http://www.analog.com/en/rfif-component ... oduct.html

 

Foarte interesant, poate fi folosit pentru un ESR-metru.

[nume_inexistent]

AD5934

 

http://www.analog.com/en/rfif-component ... oduct.html

 

Foarte interesant, poate fi folosit pentru un ESR-metru.

Nu am citit foaia de catalog, dar din prima pagina am constatat urmatorul :Impedance range: 100 Ohms to 10 MOhms.

[Ovidanie]

Cu un operational extern se rezolva. Am postat asa ca idee, poate fi o lucrare interesanta. Oricum un ESR-metru analogic, portabil, chiar daca are 10% precizie este in cele mai multe cazuri mai util decat un aparat conectat la computer.

[nelutu]

eu l-am facut cu aceasta modificare am inlocuit 2N2222 cu BC337 si R14 de 10kohmi cu un rezistor semireglabil de 10kohmisi-l folosesc cu un multimetru pe scala de 50 microamperi si pot masura si 0,2 ohmi,este simplude construit,ala dupa schema italianului nu mi-a functionat

[blazeu]

Avand de "luptat" la depanarea unor surse in comutatie, m-am decis si eu sa ma autoutilez cu un tester de ESR (nu intamplator am evitat termenul "ESR-metru"). Sunt de acord cu Ovidanie: un 10% e suficient pentru a separa electroliticii buni de sursa de cei buni pentru altele.Am ales schema italianului (cea cu quad-op-amp-ul 084). Am facut montajul pe o placuta de teste (retea de gauri cu insulite pe caroiaj de zecime de inch). In prima faza am alimentat dintr-un trafo de receptor Cosmos (secundar de 7,5 volti), redresat cu punte, filtru 1000uF (ideea e ca AO au o buna rejectie a variatiei pe alimentari, si montajul era oricum conceput sa functioneze la baterie, deci la orice tensiune intre10 si 7 volti). Primul rezultat a fost ca VUmetrul de 150uA pus pentru primele teste nu devia decat pana la jumatate (reglabilul la zero, rezistenta serie 6,8k ca nu gasisem de 7,5k, cum era pe schema), la scurtcircuitarea testerelor. Cum la aprinderea LED-ului de scurtcircuit tensiunea de alimentare varia neplacut de mult, si cum mi se parea ca iesirea aia a operationalului care face masa virtuala e cam solicitata, am procedat la urmatoarele modificari:Am inlocuit trafo retea cu unul cu 2 x 7,5 volti; redresor dublu, filtru cu 1000uF pe ramura negativa si 2200uF pe cea pozitiva (mai incarcata), stabilizatoare integrate 7805/7905. Am renuntat la op-amp-ul care forma masa virtuala (am separat iesirea lui de linia de masa). Oscilatorul functioneaza la cam 100khz (perioada cam 10uS pe osciloscop), iar la iesirea amplificatorului, in colectorul celui de-al 2-lea trazistor amplitudinea e cam 3,5 volti. La scurtcircuitarea testerelor se aprinde Ledul "scurtcircuit". Pentru a obtine deviatia maxima a acometrului, am redus rezistenta serie la cam 2-2,2kohm. La conectarea unui condensator, acul deviaza si ledul nu se aprinde.Ce nu merge: La incercarea de etalonare, acul deviaza aproape la fel de puternic si pentru o rezistenta de 27 de ohmi (iar ledul se aprinde, ceea ce e bine)Osciloscopul meu nu mi-a permis sa apreciez daca amplificarea etajului de la iesirea puntii e de 50, cat iese din calcul, dar exista amplificare, iar scurtcircuitarea testerelor sau o rezistenta sub kohmi, produce saturarea acestui amplificator si aprinderea ledului. Ceea ce mi se pare dubios e etajul ultim (redresorul): Pe iesirea operationalului citesc minus 2,7 volti, iar pe intrarea inversoare (dupa dioda aia, unde e legat acometrul) sunt vreo 0,4 volti.In momen5tul asta mi-e lene, asa ca intreb, ce sugestie imi puteti da? Cum pot "sensibiliza" indicatia si "produce" pe scala o deviatie semnificativa pentru rezistente echivalente de sub 10 (eventual chiar sub 1 ) ohm?Parca vad ca trebuie sa gasesc tot eu solutia....Distractie placuta de "1Mai muncitoresc" si evitati excesele!

[blue]

Daca i-ti este de folos, am postat in acest topic un ESR -metru analogic cu doua scale : 0-10 ohm si 0-1 ohm

[blazeu]

Multumesc pentru atentionare, blue!Am parcurs toate cel 19 pagini de post-uri si am apreciat amandoua realizarile Dv.! Chestia e ca am construit aparatul dupa schema "italianului" INAINTE; inca nu sunt descurajat de a o depana (un "mentor" de-al meu, spunea asa: "dupa ce l-ai construit si nu merge, aparatul trebuie doar depanat; daca nu reusesti, inseamna ca fie nu ai inteles cum (ar trebui sa) functioneaza(e), fie ca ai facut atat de multe greseli incat nu le poti remedia, si e mai simplu sa reiei constructia de la zero". Eu inca mai cred ca se poate remedia)La fel cu aparatul propus de chilian, atragator prin simplitate "cere" piese bobinate, de care cei mai multi ne (cam) ferim...Toate cele bune!

[blazeu]

Vad ca fie faceti parte din categoria care cred ca ESR-tester-ul e un moft, fie sunteti ocupati, fie, cei care ar fi disponibili nu au cunostintele, experienta sau dispozitia sa faca baremi presupuneri. Asa ca ma vad oarecum obligat sa pun deoparte mioritica lene si sa incerc un exercitiu de logica: Din modestele mele cunostinte de electronica, op-amp-urile integrate au, intre alti parametri, o limita de "viteza", exprimata prin castigul unitar (la frecvente inalte, amplificarea scade din motive tehnologice) si/sau "slew rate" (acesti parametri nu sunt chiar identici, desi amandoi descriu comportamentul cu frecventa)Interesant e ca un op-amp de generatia 1 (709) are un slewrate mai bun (mare) decat unul de generatia 2. TL084 are limita de frecventa mai sus decat aceste "antichitati" (care mai sunt caracterizate si prin preturi miiici!). Totusi, la 50-100-200khz, nici un amplificator operational nu se "misca" prea bine; practic, amplificarea nu poate fi oricat (amplificatorul de la iesirea puntii ar trebui sa amplifice de 50 de ori x 100khz = un produs castig-frecventa necesar de minim 5MHz (amplificarea nu are dimensiune, fiind data de un raport de tensiuni (sau puteri, mai realist!)Si mai problematica e functionarea etajului redresor (ultimul). Dioda din circuitul de reactie negativa e un dispozitiv neliniar. Chiar daca oricum, semnalul nu e o sinusoida perfecta (fundamentala) ci, fiind deformata e compusa cu armonici. Or un dispozitiv functional neliniar (cum e dioda, pe functia de redresare) produce armonici din insasi modul in care e asteptat sa functioneze. Acestea se aplica pe intrarea inversoare, insa e un fapt binecunoscut oricui ca redresoarele de acest tip (active), pe linga avantajul de a reduce pragul (tensiunea) de deschidere a diodei pana aproape de zero, reduc (drastic!) limita superioara de frecventa. Pentru a imbunatati comportarea op-amp-ului, voi incerca o "solutie" aplicata cu ani in urma: decuplarea alimentarii cat mai aproape de capsula, cu condensatoare cu raspuns bun in frecventa (cat mai putin inductive)Daca nu obtin nimic, incep sa ma gandesc (serios!) la schimbarea schemei (nu e o critica, Blue, insa un A301 nu cred ca poate realiza o amplificare atat de mare la 100khz, cum rezulta din raportul rezistoarelor de pe intrarea inversoare)(220k/0,56k=cam 400 ori?)Curios e ca daca pun un condensator, acometrul deviaza mai mult decat daca pun testerele in scurtcircuit??Mai revin dupa oarece incercari. Toate cele bune!

[Depanatoru]

Pune schema daca vrei sa te ajute cineva , pe cuvantul meu ca m-am uitat prin topic dupa "schema italianului" pana m-a luat somnul ...

[Stefan]

daca e vorba despre aceasta schema --> http://www.qsl.net/iz7ath/web/02_brew/1 ... /fig03.gif eu am renuntat la ea, mai mult ma incurca.

[blazeu]

Da, aia e schema. E prima pe care am gasit-o, si mi s-a parut ok. Nu m-as baga la microcontrolere (nu cred ca voi mai depune efortul necesar asimilarii unui limbaj de programare, iar ca sa fac ceva in mod mecanic - aka sa copii fisiere de program - mai bine nu); nici varianta cu afisare digitala pe 7107 nu mi se pare mai atractiva - prea complicata pentru necesitatile mele.Raman solutiile analogice, cu acometru. Varianta cu 2xLM324 mi s-a parut pretentioasa cu cele 3 amplificatoare cu rezistoare cu 1% (abia la alte comentarii am gasit necesitatea unei precizii cat mai bune la puntea de masura (1k/22R)Daca ma enervez (in general ma enervez foarte greu) ma apuc sa bobinez si fac una din schemele lui Blue!! (dar inca nu m-am enervat!)Mai ales ca unii colegi de forum au realizat acest montaj si le-a functionat. Iar schema, luata la puricat, nu prezinta particularitati (sunt 3 unitati foarte clasice, oscilator - plus amplificatorul cu 2 tranzistoare -, amplificator si redresor cu prag zero (am renuntat la etajul de formare a masei virtuale)Acum iau la verificat imperecherea rezistoarelor din puntea de masura.Inca astept mesaje de la colegi care au realizat acest montaj (stiu ca eventual neavand probleme, au castigat mai putina experienta de depanare, dar mai sunt si alte informatii interesante: au facut cablaj, au lucrat pe placuta de probe, (apropo, eu nu agreez soclurile pentru integrate si nu mi s-a defectat nici un CI, si nu inteleg cum se poate "realiza" asa ceva?!)Toate cele bune!

[florincccc]

Salut, acum vreun an am realizat si eu ESR-metrul cu schema asta.La final m-am lovit cam de acelasi lucru de care zici tu. A trecut ceva timp si n-am notat exact ce am facut asa ca iti raspund din amintiri. Pe langa asta nici nu sunt prea meserias, e doar o incercare de a-mi da cu parerea decat un sfat profesionist.In plus ESR-metrul meu asteapta si acum un finisaj la carcasa, dar macar am priceput cu ce se mananca ESR-ul.Simptomele la aparatul meu:-masa flotanta: OK => IC1-A OK-semnal dreptunghiular de vreo 100KHz in varful de sus al puntii cu vreo 5Vvv => IC1-B, Tr1, Tr2 OK-mai departe nestiinta mea isi spune cuvantul, nu inteleg perfect functionarea in CC si CA a puntii aleia dar IC1-C, dupa mintea mea, indica un dezechilibru in CC (C masurat in scurt) deci cand pui testerela in scurt trebuie sa se aprinda ledul si probabil se duce dracu si functionarea in CA a operationalului aluia de face redresarea fara prag IC1-D. Cu testerele in scurt aparatul meu nu indica zero niciodata ci doar led rosu aprins= scurt.Am observat ca si tine ca indicatia acometrului e mai mare cu un C oarecare decat cu testerele in scurt. Am realizat un condensator cu ESR foarte mic punand in paralel vreo 5-10 condensatori electrolitici mari (de vreo 1000-2000micro) pe care ii aveam noi prin casa si l-am considerat ESR zero. Cu asta masurat si eliminand R20 am dus acometrul lejer la zero, nu mai tin minte daca am mai facut altceva in plus atunci.Dupa ce am reglat zero am incercat sa verific daca e cat de cat un instrument cu care se poate masura.Am inseriat cu C zero ESR pe rand cate o rezistenta de 0,1, o,3, 0,5, 1, 2, 3, 5,10, 20, 30 ohmi. Surpriza placuta a fost ca atunci cand zero e bine reglat, indicatia pe scara logaritmica a acometrului meu corespundea cu rezistenta pusa de mine ca ESR, n-a trebuit sa desenez nici o scala. La final am observat ca pot observa ESR min de vreo 0,1 ohmi si de vreo 15-30 ohmi maxim si ca pot diferentia bine condensatorii defecti (cu ESR marit)de unii buni si de un scurt pe traseu sau in condensator.Instrumentul nu e un aparat de masura, e etalonat empiric dar si asa e un aparat al dracului de folositor.

[nichishoru]

Inca astept mesaje de la colegi care au realizat acest montaj (stiu ca eventual neavand probleme, au castigat mai putina experienta de depanare, dar mai sunt si alte informatii interesante: au facut cablaj, au lucrat pe placuta de probe, (apropo, eu nu agreez soclurile pentru integrate si nu mi s-a defectat nici un CI, si nu inteleg cum se poate "realiza" asa ceva?!)Toate cele bune!

Asta e schema pe care am facut-o eu si a mers din prima. Am folosit un trafo-driver de la un monitor taiwanez (parca "Delta").Aparatul este simplu dar extrem de util la depanari rapide.Atasat aveti articolul original (nu mai stiu originea din pacate).

[blazeu]

In sfarsit un raspuns "valabil"!!!Multumesc, Florine!Amplificatorul ar trebui ca in gol (testerele in aer) sa aibe cam aceeasi tensiune pe ambele intrari, rezultand aprox zero la iesire (atat in cc cat si ca), rezultatul fiind led stins si acometru la zero. La scurtcircuitare, dezechilibrul puntii e atat in cc cat si in ca; dezechilibrul in cc da o deplasare a iesirii spre V+ si deschide tranzistorul care aprinde ledul. Probabil ca nu se produce insa saturatia iesirii, si mai ramane un semnal de ca la iesire, care produce redresare si deviatia indicatorului. (Normal ar trebui sa nu devieze).La conectarea condensatorului, puntea se dezechilibreaza numai in ca, valoarea medie a tensiunii pe iesirea op-amp-ului ramanand zero, tranzistorul nu se deschide, ledul ramane stins (condensatorul din baza sunteaza curentul alternativ impiedicand redresarea pe jonctiunea baza-emitor). Semnalul trece spre redresor, producand deflexia indicatorului. (si asta explica si de ce aceasta e mai mare decat la scurtcircuitarea testerelor!)Foarte valabila sugestia cu etalonarea zeroului, si apoi inserierea rezistoarelor de etalonare cu condensatorul (Dupa ce am citit ce ai scris, am facut legatura cu ce am vazut intr-o fotografie a unui coleg, care verifica functionarea unui ESR-tester digital...)Ma apuc si eu de etalonare (probabil ca maine scriu si ce rezultate am obtinut)Mi-ai facut o bucurie enorma, mi-a cazut si mie o fisa cat capacul de canal!!!Va doresc tuturor numai cele bune! Alt Florin.PS: edit: Multumesc si lui Nichishoru, eu scriam cand a ajuns mesajul dvs. Montajul provine de la un coleg (si radioamator) din Chile; dati o cautare pe Google cu "homo ludens electronicus".

[blazeu]

Revin cu cateva experimente:Dupa metoda descrisa am reglat zeroul (din rezistenta aditionala)(de fapt e deflexia maxima a acului)Cu 1,1 ohm, diferenta e foarte mica. Crescand rezistenta pana pe la vreo 70 ohm, se reduce deflexia acului sub 20% (tensiunea masurata pe iesirea spre instrument + rezistor aditional e cam 1,25 volti la "zero", si ajunge pe la 0,2 volti pentru 70 ohmi)Cum unii colegi si-au manifestat interesul pentru o scara neliniara, am facut unele "sapaturi" si am gasit o schemutza + articolul cu modalitatea de calcul pentru a realiza un "transformator functional". Pentru o caracteristica cu panta monoton variabila e suficient un singur op-amp. Caracteristica presupus liniara a iesirii redresorului am deformat-o spre una exponentiala. (Articolul se afla la pagina 157 a volumului "Proiectarea unor circuite electronice", autor Mircea Ciugudean, publicat la editura Facla-Timisoara in 1983 (D-l Ciugudean era cadru didactic la universitatea Tehnica din Timisoara).Din pacate nu am (inca) posibilitatea de a va trimite imagini (poate rezolv cu un scaner). Pentru cei care au ceva cunostinte: Ideea e de a instala mai multe rezistente intre iesirea op-amp-ului si intrarea inversoare, "comutate" de niste diode, prepolarizate in cc, astfel incat, la cresterea tensiunii la iesire se modifica amplificarea. In cazul meu, imi ajung 2 pante (efect de "lupa" pentru ESR sub, sa zicem 1 sau 2 ohmi). Practic, instrumentul deviaza neliniar, asigurand pozitia acului la mijlocul scalei pentru 1 sau 2 ohmi, iar spre deviatia minima, corespunzatoare unui ESR mare se produce o comprimare, nefiind atat de important de spus ca ESR-ul e 60 sau 70 de ohmi (oricum e un condensator bulit!)Promit sa va comunic rezultate obtinute in urma calculelor si a experimentarii (eu voi folosi op-amp-ul ramas de la masa virtuala)Toate cele bune!