Masuratori de THD si IMD

[adrian_pic]

der_doktor "a intrat in hora" (are aparatura), noi intradevar suntem pe margine dar totusi ma gandesc ca nu s-a terminat inca dansul si vom putea sa ajungem la niste concluzii deosebite  bazate pe masuratori reale. Eu sincer astept cu nerabdare raspunsurile la intrebarile mele. 

[Vizitator]

Testul IMD este facut la frecventa mare (10,9kHz si 13,9kHz). Foarte multe trafuri au o atenuare pe inalte. Daca este si cazul acestor trafuri (aici avem totusi Raa mic) si a fost "impins" in masuratori sa lucreze la 50W (cand probabil lampile nu "trageau" toate la fel, ulterior s-a reglat bias-ul) cred ca este normal "comportamentul" din pozele atasate. Oricum triodele rusesti din acelasi balon nu se uzeaza la fel, deci va trebui reglat destul de des bias-ul. 

  Testul de IMD este mult mai concludent in evaluarea distorsiunilor  decat cel de THD. Am mai scris de cateva ori ca pe sinus curat nu potzi aprecia nivelul de distorsiuni si ca pe osciloscop apare aceeasi forma de semnal indiferent de nivelul distorsiunilor.Doar cand intra in clipping se vede altceva.

 E total gresita ideea ca ''este facut la frecventza mare''.In testul asta produsele de intermodulatzie genereaza armonici prin suma si diferentza frecventzelor fundamentale in toata banda audio.Un amplificator care nu distorsioneaza ar trebui practic sa scoata la iesire doar cele doua frecventze fundamentale.Cu cat distorsioneaza mai mult cu atat apar si alte frecventze in spectru.Am sa fac un tabel cu produsele de intermodulatzie pt D2 si D3,cu toate ca fiecare poate face adunari si scaderi .

De exemplu pt f1=6,9KHz si f2=10,9KHz

Produse de intermodulatzie de ordinul 3:

2f1-f2=2,9KHz

2f1+f2=24,7KHz

2f2-f1=14,9KHz

2f2+f1=28,7KHz

Si asa mai departe se calculeaza pana se iese din banda audio.

 Cred ca am pus degeaba pe prima pagina link_ul ala la pagina lui Lloyd Butler  

 

 

http://users.tpg.com.au/users/ldbutler/Intermodulation.htm

 Mai simplu decat este explicat acolo fenomenul de intermodulatie nu cred ca se poate.

 

Nu are nici o legatura aparatura cu intzelegerea fenomenului de distorsiune.Ceea ce folosesc eu in teste e departe de ce mi_as dori,deocamdata merg cu astea.Exista analizoare de spectru de la DC pana la nGHz cu care potzi face teste adevarate.

[adrian_pic]

Nu am spus ca este gresit ca testul a fost facut la frecventa mare ci am afirmat ca testul este facut la frecventa mare. Am facut aceastaa precizare pentru ca  ne aflam la sectiunea de tuburi unde lucrurile sunt diferite fata de tranzistori. La tranzistorii actuali folositi in audio nu este mare diferenta intre 1kHz sau 10Khz, pe cand la tuburi exista o diferenta colosala intre un test la 1kHz si unul la 10kHz. Cel mai simplu exemplu si pe care il stie toata lumea este "celebrul" semnal de test: sqrt de 10kHz (deci nu un sinus ci un semnal complex, chiar mai complex decat semnalul folosit la testul IMD). Daca trafurile de iesire ar performa ca tranzistorii fi sigur ca ar ploua cu oscilograme sqrt la 10kHz si 20kHz. Deci cand ai pomenit de 10kHz deja te aflii intr-o zona DIFICILA pentru trafurile de iesire ale amplificatoarelor cu tuburi si asta este ceea ce am subliniat cand am spus ca testul IMD este facut la frecventa mare pentru tuburi. Daca ai posibilitatea refa testul IMD si la frecvente mult mai mici si ai sa vezi ca (sigur) se schimba treaba in bine pentru amplificatorul in cauza.

Vad ca ocolesti raspunsul legat de valoarea bias-ului initial si valoarea bias-ului actual si nu intele de ce? Este ceva de ascuns?

[adigh]

Daca trafurile de iesire ar performa ca tranzistorii fi sigur ca ar ploua cu oscilograme sqrt la 10kHz si 20kHz. Deci cand ai pomenit de 10kHz deja te aflii intr-o zona DIFICILA pentru trafurile de iesire ale amplificatoarelor cu tuburi si asta este ceea ce am subliniat cand am spus ca testul IMD este facut la frecventa mare pentru tuburi.

 

Tocmai. In zonele dificile se vad limitele amplificatorului. Acolo unde cam sti ca o sa fie totul bine (1kHz) nu vezi prea multe.

De fapt sunt necesare mai multe masuratori nu doar una, "cea mai". Testele astea nu sunt concepute pentru amplificatoare de duzina ce au probleme la 10kHz.

[adrian_pic]

Pai cam putine amplificatoare cu tuburi nu au probleme la 10kHz. (dovada: lipsa oscilogramelor cu sqrt la 10kHz)

 

Am o intrebare der_doktor in primul post, a 17 poza ( sau prima de sub textul:

Masurare THD K2,1KHz,15Vef output pe dummy load

K2= -46dB ~0,5% 1KHz 15Vef_out)

 

adica la asta ma refer:

http://postimg.org/image/smgyxtxp1/

 

Ce afiseaza tektronix-ul si ce afiseaza hitachi? (daca se poate confirma ce se vede la tektronix CH1 = 50.19V sau 60.19V?)

[Vizitator]

 

Pai cam putine amplificatoare cu tuburi nu au probleme la 10kHz. (dovada: lipsa oscilogramelor cu sqrt la 10kHz)

 

Am o intrebare der_doktor in primul post, a 17 poza ( sau prima de sub textul:

Masurare THD K2,1KHz,15Vef output pe dummy load

K2= -46dB ~0,5% 1KHz 15Vef_out)

 

adica la asta ma refer:

http://postimg.org/image/smgyxtxp1/

 

Ce afiseaza tektronix-ul si ce afiseaza hitachi? (daca se poate confirma ce se vede la tektronix CH1 = 50.19V sau 60.19V?)

 

 

@adrian_pic,daca o sa citesti mai multe manuale service nu prea o sa vezi teste de square wave,astea se fac in cazul in care nu dispui de aparate de masura si vrei sa verifici cat de cat raspunsul in  frecventza  utilizand un osciloscop.In majoritatea manualelor service,la sectziunea caracteristici tehnice sunt prezentate rezultatele testelor de THD,IMD,S/N ratio,crosstalk,raspunsul in frecventza...etc.

Uite un exemplu concret,McIntosh MC75

 

 

Exact cum a zis @adigh,amplificatoarele facute pe genunchi au probleme la 10KHz.

 

Referitor la oscilograme,ma gandeam ca nu mai e nevoie sa detaliez ce fel de semnale sunt alea dar...o fac acum:

Hitachi,ala analog de deasupra ,canalul 1(CH1) ,trasa de sus ,amplitudine verticala 1V/div,sonda pe x10 e semnalul la iesirea amplificatorului pe o sarcina rezistiva de 8 ohmi/400W.Pe osciloscop arata 14,1Vef la 1KHz.

CH2 e semnalul la intrarea amplificatorului,1V/div sonda pe x1,arata cam 2,3Vpp ,cca 815mVef la intrare.

Pe Tek,sunt semnalele la iesirea din defazor in grilele triodelor finale,vreo 60Vef,

[adrian_pic]

Am pus intrebarea pentru ca deasupra pozei scrie :

 

Masurare THD K2,1KHz,15Vef output pe dummy load

K2= -46dB ~0,5% 1KHz 15Vef_out

 

si pe ecranul osciloscopului scrie doar 14,1V (diferenta ar fi in jur de 3W dar la ce vreau eu sa folosesc poza este ok).

 

In poza urmatoare in partea din stanga este bias-ul dupa reglare si in partea dreapta este biasul inainte de reglare (daca ar fi fost 15Vef poate ca era si mai usor de comparat).

 

 

Intrebarea mea este: unde sinusul arata mai bine? 

 

Daca vad ca nu raspunzi la intrebarea mea legata de cum ai reglat bias-ul, am sa raspund eu cum ai facut :

Ai dereglat driver-ul  49,7 si 53,46V fata de 60,19 si 60,19V cat era initial  si ai marit bias-ul (adica ai marit curentul prin tuburi) ducand amplificatorul spre clasa A.

 

 

Pozele tale au un caracter didactic extraordinar! Se vede clar ca deregland driver-ul (tuburi finale uzate neuniform, care nu mai amplifica egal) ai reusit in final sa reglezi sinusul pe iesire. Marirea bias-ului insa s-ar putea sa iti "omoare" tuburile mult mai repede pentru ca astea sunt lampi pacatoase cum spunea popa marius si s-ar putea sa depasesti puterea maxima admisa pe ele. 

Editat Octombrie 5, 2014 de adrian_pic

[Vizitator]

@adrian_pic,cu toate ca nu am chef de polemici,astea fiind un specific tipic romanesc care mie personal imi lipseste si nu din cauza ca nu traiesc in Romania ci pt ca tzine de educatzie,am sa_tzi raspund in ''limbaj tehnic'' la nedumeririle tale si sper ca pe viitor sa tzii cont de asta.In mod sigur are sa_tzi fie de folos in viatza,pt ca felul in care gandesti si insinuarile fara temei pe care le faci pe langa faptul ca o sa_tzi aduca mari neplaceri e posibil sa aiba si alte urmari mai grave.In primul rand in germania sau in oricare tzara din Europa daca vii cu idei de genul asta pe langa faptul ca nu o sa gasesti nicaieri de munca e posibil si sa te ''sifoneze'' vreo unul inainte sa_tzi arate usa de la intrare.Daca in Romania inca mai merge cu dume din astea copilaresti sa stii ca in occident nu.Daca o sa te uitzi pe alte forumuri straine nu o sa vezi afirmatzii de genul asta cum ca as fi manarit amplificatorul ca sa demonstrez nu stiu ce... Numai un om bolnav la minte poate face asta. Tu ai impresia ca am muncit sa fac poze ,sa le pun pe net si apoi pe forum ca sa_mi bat joc de cineva? Sau crezi ca n_am ce face si pierd timpul aiurea pe forum ? Daca crezi asta te inseli,oriunde in occident,mai putzin in Romania,timpul inseamna bani.Daca pe vremuri timpul se masura in secunde,acum se masoara in €.

 

  Acum am sa_tzi raspund la fiecare intrebare/nedumerire pe rand.

#10:

''Pun si eu o intrebare (fundamentala) al carui raspuns cred ca intereseaza pe toata lumea: cat era biasul initial si la cat este reglat acum? Nu am vazut specificat daca biasul se regleaza individual pentru fiecare trioda sau nu. Sunt si eu curios cum arata oscilogramele in cazul propus de valderama (5-6W la iesire). ''

 

Initzial,adica asa cum a intrat in service,pt ca din cauza asta a venit avand un nivel de distorsiuni ridicat ,biasul era prea mic. Putere maxima in jur de 30W.Inainte de toate am luat la masurat tuburile.Din 16 bucatzi abia am sortat 4 cu emisie de 80% si uzate uniform pe sectziuni.Prima greseala a celui care a proiectat placa a fost de a pune in paralel doua triode conectand in paralel terminalele soclului si folosind o singura rezistentza de catod.Daca una din cele doua triode nu mai face contact bine in soclu la anoda sau catod din cauza caldurii  cea ramasa in functziune va intra in overload.Nu am umblat in nici un reglaj deoarece nu aveam schema si trebuia sa stiu exact cum a lucrat PP_ul asta pana sa vina la mine. Atunci l_am luat la teste si pozele sunt cele din prima parte cand la IMD D3 era in 14% distorsiuni.Si toate astea cu tuburile alea de 80% emisie.

In munca de service trebuie sa stii exact pe ce te bazezi si pe ce nu,nu te apuci sa umbli aiurea prin totzi semireglabili ca poate,poate il rezolvi.Este exact ca la doktor,daca itzi pune unul un diagnostic gresit ai immbulitooo.Exact ca in bancul ala in care se duce unul la doctor pt ca_l durea piciorul,cazuse de pe casa si doctorul ii da retzeta de ..limbrici....data viitoare sa nu_l mai manance in fund si sa se urce pe ..casa.

Concluzie clara: tuburi uzate,bias prea mic si sigur umblat in reglaje de vreun ''meserias''.Pus mana pe telefon si aflat povestea amplificatorului.In final s_au confirmat cele presupuse.Scoasa placa ,ridicata schema ,dezamagire totala,15 mii de cafele si 10 pakete de tzigari.

  6H13C asta nu e ea pt audio,rusii au facut_o cu alta destinatzie,dar na,arata  frumos ca 300B.Lampa asta suporta max 130mA si 13W in anoda pe trioda. Montata placa de cablaj inapoi in cutie,infipte lampile din defazor si driver ,fara finale,cu osciloscopul pus pe iesirile din driver am reglat simetria ,semnale aproximativ egale pe 0° si 180°.Adusi in bias minim totzi cei 4 semireglabili atarnate 4 voltmetre pe rezistentzele din catodul 

finalelor si crescand usor bias_ul pe fiecare pereche de lampi am reusit sa obtzin 50W (20Vef pe 8 ohmi) fara sa inrosesc anodele sau sa depasesc valorile maxim admisibile.Apoi am inceput testele de distorsiuni la acela nivel de iesire cu situatzia initziala,adica pe la 28W si diferentza s_a vazut.Daca initzial pe 4 lampi am avut 4 valori de bias,in varianta finala am ramas la 110mA pe trioda inainte de clipp si distorsiuni minime pt lampile care sunt acum.Cand vor veni cele noi am sa verific daca la acelasi curent de bias se mentzine nivelul de distorsiuni.

 

#14

''Testul IMD este facut la frecventa mare (10,9kHz si 13,9kHz). Foarte multe trafuri au o atenuare pe inalte. Daca este si cazul acestor trafuri (aici avem totusi Raa mic) si a fost "impins" in masuratori sa lucreze la 50W (cand probabil lampile nu "trageau" toate la fel, ulterior s-a reglat bias-ul) cred ca este normal "comportamentul" din pozele atasate. Oricum triodele rusesti din acelasi balon nu se uzeaza la fel, deci va trebui reglat destul de des bias-ul. ''

 

La asta am mai raspuns dar completez.Testele astea de IMD implica un aparat dedicat si nu se fac cu generatorul de semnal audio.Analizorul de IMD are intern doua oscilatoare LOW_DISTORSION adica pe la -90dB distorsiuni minim, adica vreo 0,003% distorsiuni.Nu stiu daca tu ai idee ce implica asta sau stii cam ce procent de distorsiuni are un generator de audiofrecventza ordinar.In plus cele doua frecventze fundamentale sunt mixate intern si apoi merg la iesirea din generator.Semnalul asta se aplica la intrarea amplificatorului de test  iar de pe sarcina pur rezistiva se intoarce in analizorul de distorsiuni si se aplica unor filtre interne  acordate pe frecventzele fundamentale . Ceea ce trece de filtre (noch) reprezinta distorsiune si valoarea RMS a acesteia e afisata pe instrumentul indicator de pe panoul frontal.

Daca vrei sa afli ce inseamna filtre noch active intreaba_l pe @Popa Marius si o sa_tzi treaca repede.

In cartea aia a lui Bob Metzler sunt prezentate cateva tipuri de teste IMD si anume SMPTE(60Hz si 7KHz) si CCIF(19KHz si 20KHz) utilizate frecvent in testele audio.DIN 45403 (250Hz si 8KHz)

 Daca o sa cautzi pe net analizoare de intermodulatzie o sa vezi cate modele sunt si cam cat costa unul. Nu mai intreb de cele destinate laboratoarelor audio sau studiourilor care sunt  deja alta mancare de peste.Chiar sunt curios cate sunt prin Romania...

In legatura cu uzura inegala a triodelor rusesti sa stii ca orice dubla trioda se uzeaza diferentzial daca lucreaza in conditzii diferite.Daca sunt conectate in paralel ambele sectziuni trebuie sa se uzeze in mod egal chiar daca sunt chinezesti.

 

#18

''

Nu am spus ca este gresit ca testul a fost facut la frecventa mare ci am afirmat ca testul este facut la frecventa mare. Am facut aceastaa precizare pentru ca ne aflam la sectiunea de tuburi unde lucrurile sunt diferite fata de tranzistori. La tranzistorii actuali folositi in audio nu este mare diferenta intre 1kHz sau 10Khz, pe cand la tuburi exista o diferenta colosala intre un test la 1kHz si unul la 10kHz. Cel mai simplu exemplu si pe care il stie toata lumea este "celebrul" semnal de test: sqrt de 10kHz (deci nu un sinus ci un semnal complex, chiar mai complex decat semnalul folosit la testul IMD). Daca trafurile de iesire ar performa ca tranzistorii fi sigur ca ar ploua cu oscilograme sqrt la 10kHz si 20kHz. Deci cand ai pomenit de 10kHz deja te aflii intr-o zona DIFICILA pentru trafurile de iesire ale amplificatoarelor cu tuburi si asta este ceea ce am subliniat cand am spus ca testul IMD este facut la frecventa mare pentru tuburi. Daca ai posibilitatea refa testul IMD si la frecvente mult mai mici si ai sa vezi ca (sigur) se schimba treaba in bine pentru amplificatorul in cauza.

Vad ca ocolesti raspunsul legat de valoarea bias-ului initial si valoarea bias-ului actual si nu intele de ce? Este ceva de ascuns?''

 

Asta m_a dat pe spate.. (ce e scris cu rosu)....Daca imi traduce si mie cineva asta pe bune dau de baut cat cuprinde.

Man,intre 1KHz si 10KHz e o diferentza de exact  9KHz nici mai mult nici mai putzin.Sau nu o fi asa???

Si ce sa cred ca baietzii aia de la McIntosh care faceau amplificatoare cu lampi acum o mie de ani sau oprit la 1KHz?

Asta cu verde e tare rau...deja sunt convins ca am pierdut timpul degeaba. Uite ca eu nu stiam ca square wave e mai complex decat un semnal de IMD,cu toate ca pe primul il vad pe orice osciloscop iar pe asta de IMD doar pe digital.Habar nu aveam cat de complex  e square wave asta ,si mai am vreo doua generatoare de semnal (sinus/triangle/sq_wave) pe care vroiam sa le fac cadou,dar nu ,acum le pastrez nu le mai dau.

App de trafuri de iesire si tranzistori...Trafurile de iesire facute de McIntosh,egal ca sunt atacate cu lampi sau tranzistori merg intre 15Hz si 100KHz 

trafo asta e in MA_7000,mai am inca pozele in calculator si pe bune nu e vrajeala ,americanii sunt ok.

 

La ultima postare #22 itzi raspund maine,te las sa te gandesti (intrebi) in ce clasa functzioneaza PP_ul asta,sper sa te ajute cineva drag tie.

 

Sa nu o iei ca o ofensa...

 

[adrian_pic]

Eu nu vad unde in posturile mele am afirmat ca ai " fi manarit amplificatorul ca sa demonstrezi nu stiu ce... Numai un om bolnav la minte poate face asta." Deci cum nu am facut aceasta afirmatie si cum sunt de acord ca numai un bolnav este obsedat de acuze inexistente prefer sa ma opresc aici. Eu am spus: ca ai dereglat driver-ul astfel incat nu mai ai pe ambele ramburi 60.19V ci au 49,7V si 53.46V. Daca stiam ca esti asa sensibil la cuvantul dereglat as fi scris .... reglat amplitudinea la valori diferite pe fiecare ramura, respectiv 49,7V si 53,46V. Important este ca ramurile initial erau echilibrate (60,19V) si dupa reglaj  nu mai sunt echilibrate. 

 

Leat de afirmatia ta: "Tu ai impresia ca am muncit sa fac poze ,sa le pun pe net si apoi pe forum ca sa_mi bat joc de cineva? Sau crezi ca n_am ce face si pierd timpul aiurea pe forum ?" nu ma face decat sa cred ca ai senzatia ca am ceva cu tine de impartit tot timpul. Nu stiu daca ai vazut ca in ultimul mesaj am scris: Pozele tale au un caracter didactic extraordinar! Se vede clar ca deregland driver-ul (tuburi finale uzate neuniform, care nu mai amplifica egal) ai reusit in final sa reglezi sinusul pe iesire. Sau asta tu o consideri un lucru negativ sau o acuza? Marea majoritate a tuburilor finale in configuratie SE au nevoie de atac asimetric (amplitudinea semialternantei pozitive sa fie diferita de amplitudinea semialternantei negative).

 

Referitor la semnalul dreptunghiular:

A square wave is a non-sinusoidal periodic waveform (which can be represented as an infinite summation of sinusoidal waves), in which the amplitude alternates at a steady frequency between fixed minimum and maximum values, with the same duration at minimum and maximum.

 

Animation of the additive synthesis of a square wave with an increasing number of harmonics:

 

sau fara animatie:

 

 

sau cum arata semnalul dreptunghiular pe analizorul de spectru:

 

 

De aceea se si tot cere oscilograma cu sqrt la 10kHz (cine este mai curajos prezinta si la 20kHz). 

[Vizitator]

@adrian_pic....tu ori nu vrei sa intzelegi ori ai o problema.

 

''Important este ca ramurile initial erau echilibrate (60,19V) si dupa reglaj nu mai sunt echilibrate. ''

Este exact invers,am mai scris asta.Daca e sa gandesti logic,nu intra niciodata in service un amplificator perfect reglat si care nu are nici o problema.Sa intzeleg ca tu te duci aiurea la doktor cand te simtzi ok si nu te doare nimic? La fel e si cu aparatele astea,cat timp functzioneaza nu au nevoie de reparatzii.

''Pozele tale au un caracter didactic extraordinar! Se vede clar ca deregland driver-ul (tuburi finale uzate neuniform, care nu mai amplifica egal) ai reusit in final sa reglezi sinusul pe iesire. Sau asta tu o consideri un lucru negativ sau o acuza? Marea majoritate a tuburilor finale in configuratie SE au nevoie de atac asimetric (amplitudinea semialternantei pozitive sa fie diferita de amplitudinea semialternantei negative).''

 

Clar,ai zis ''Pozele tale au un caracter didactic extraordinar!''  exact cum ai spune ''hai vino sa te pup....scarba draqu''...nu cred ca mai merita comentarii.

Omule,asta e un PP,deci clar are nevoie de simetrie pt atacul etajului final.Nu e SE.Intzeleg ca sunt multe poze si le_ai facut varza,dar am mai scris o data povestea PP_ului asta.A venit dereglat de la simetrie pana la bias.Si ca sa_tzi mai spun ceva,cu un osciloscop chior fara a afisa valoarea RMS sau AVERAGE pe CRT e greu sau imposibil de a regla doua semnale exact avand ca referintza doar ochiul.Chiar daca faci o suprapunere de trase nu stii exact daca cele doua semnale au aceeasi valoare.Gandeste_te ca la 60Vef ai in jur de 170Vpp si va trebui sa  mergi cu 20V/div  adica 2V pe mm.Daca ai fi avut si ceva cunostiintze de metrologie nu mai postai aiurea.Daca in regim diy nu conteaza prea mult cum e reglat un amplificator sa stii ca in service se lasa cu pierdere de clientzi,reclamatzii,avocat eventual inchiderea firmei.

Dar probabil itzi explic degeaba,tu nu ai experientza asta si nu o sa intzelegi ce implica sa tzii un service si mai ales relatziile client-service.

 

In legatura cu square wave,ce ai pus tu acolo de pe net nu e ceva nou.Multzi dintre noi au vazut real cum arata pe osciloscop si analizorul de spectru.Iar chestia cu 10KHz si 20KHz e frectzie,un amplificator bun se comporta exemplar pana in 100KHz.Uita_te la @Leco pana unde merge cu testele,eventual citeste_i postarile pe forum.Daca vrei sa invetzi cu adevarat cum se testeaza un amplificator,egal ca e siliciu sau lampi,da_i un mesaj pe pm.Itzi garantez ca ai mult mai mult ce invatza de la @Leco decat de la google.Conceptzia asta ca amplificatoarele cu lampi sunt ''limitate'' la teste e total gresita.Normal daca OT nu raspunde bine in frecventza nici nu va trece testele.In regim diy sa stii ca multe probleme apar nu din cauza OT ci din reglajele aiurea facute fara aparate de masura.In sensul asta cauta pe forum ce a postat @Popa Marius.Si despre trafuri cauta postarile domnului Lazaroiu si @dvb.Lasa_l pe google ca nu o sa invetzi nimic concret de acolo.

[Vizitator]

nu ai nevoie de a doua trasă pentru a vizualiza diferenţe de amplitudine (sau fază) din defazor/atac. Poti sa faci un mixer simplu din trei rezistente(R1-R2-R3 470k) egale ca valoare ,o stea cu trei braţe pe două braţe(R1-R2 ,R1 srict  egal R2) introduci semnalul din defazor sau din grilele de comandă  cuplezi al treilea braţ la masă (R3) şi vizualizezi centrul stelei pe Ya  afli dacă ai atacul sensibil egal(ca amplitudine) sau cu diferenţe ,ajustezi atacul astfel încât în centrul stelei să "dispară" semnalul(rezultanta de amplitudine "nulă").

 

Dar în foarte multe situaţii  cele două braţe din etajul final push-pull nu sunt perfect echilibrate(dezechilibre de pantă... sau OT)astfel necesită echilibrare prin uşoară asimetrie de amplitudine în atac ,să vedem cine ştie cum se procedează(când am la dispoziţie doar instrumentaţie simplă).

 

De obicei thd_minim şi imd_minim nu corespunde unui echilibru perfect ia_0  şi unui echilibru perfect de amplitudine în atac.

 

100khz la ieşire cu atenuare mică mai rar/greu (adică necesita OT de înaltă clasă eventual Raa de valoare mică sau nu ne interesează răspunsul la joase) .Aici mişa a făcut/prezentat un astfel de transformator care funcţiona foarte bine la 50khz-sqw(conform oscilogramelor prezentate la acel timp).

Editat Octombrie 7, 2014 de Vizitator

[adrian_pic]

Cand am vazut ca ocolesti sa spui daca ai marit sau ai micsorat bias-ul in urma reglajului facut de tine, am inceput sa ma uit la pozele postate de tine. Am decupat din doua poze exact partea care mi-a dat RASPUNSUL si l-am prezentat in postul meu anterior. 

 

Deci pozele din care am decupat sunt:

 a doua poza de subt textul:

THD K3= -42dB ~0,8% 1KHz 15Vef_out

 

http://postimg.org/image/smgyxtxp1/full/

 

si te-am intrebat: este 50 sau 60 Vrms si ai precizat ca este 60V. Se observa simetria perfecta 60.19V si 60.19V inainte de reglaj.

 

 

 

 

a doua poza este folosita este cea de sub textul:  

 

Acum urmeaza poze dupa ce l_am reglat cat a fost posibil pt a obtzine maximul de calitate.

 

THD -K2= -60dB ~0,1% 1KHz 15Vef_out 

 

http://postimg.org/image/s4v09gmvp/full/

 

Se vede pe ecranul de la Tektronix : Ch1 RMS 49.72 si CH2 RMS 53.46? Mai exista simetrie??? Deci tu vii si faci un reglaj apoi declari:

 

 

 

Omule,asta e un PP,deci clar are nevoie de simetrie pt atacul etajului final.

 

Pai si atunci de ce nu ai lasat cum era initial 60.19V pe ambele ramuri si ai dezechilibrat ramurile la 49.72V si 53.46V?

 

Intre timp ti-a raspuns valderama de ce ai facut asta ..... noroc ca iti mai explica altii cum stau lucrurile dar nu-i rau daca in final intelegi cum sta treaba (mai bine mai tarziu decat niciodata).

 

Iti mai repet odata ca pentru a se vedea mai bine am pus decupajele impreuna:

deci in stanga am oscilograma de dupa reglare bias cu valorile: 49.72V si 53.46V iar in dreapta este oscilograma inaintea reglarilor facute de tine si se observa simetria perfecta: 60.19V si 60.19V.

 

poti sa te duci in cele doua link-uri si sa te convingi de unde provin decupajele. 

 

Intelegi acum de ce am scris: ''Pozele tale au un caracter didactic extraordinar!''

Editat Octombrie 7, 2014 de adrian_pic

[Vizitator]

nu ai nevoie de a doua trasă pentru a vizualiza diferenţe de amplitudine (sau fază) din defazor/atac. Poti sa faci un mixer simplu din trei rezistente(R1-R2-R3 470k) egale ca valoare ,o stea cu trei braţe pe două braţe(R1-R2 ,R1 srict  egal R2) introduci semnalul din defazor sau din grilele de comandă  cuplezi al treilea braţ la masă (R3) şi vizualizezi centrul stelei pe Ya  afli dacă ai atacul sensibil egal(ca amplitudine) sau cu diferenţe ,ajustezi atacul astfel încât în centrul stelei să "dispară" semnalul(rezultanta de amplitudine "nulă").

 

 

 Metoda asta cu citirea pe o retea T sau Y nu e corecta in cazul de fatza ,aici avem AB class .Merge in schimb la clasa A unde ambele alternantze sunt egale ca amplitudine.

Mult mai simpla decat reteaua in T e conectarea unui voltmetru electronic de AF cu impendantza de intrare de 10MOhm la iesirea din driver si citirea valorii minime.Cu ocazia asta se verifica si erorile de faza.

[Vizitator]

Nu are treabă AB_ul că tu ai caricaturile alea în grila de comandă tuburi finale ,este prost gândit/proiectat etajul de atac sau defazorul (nu ştiu cum ataci acolo gc direct din defazor sau prin intermediu unui etaj de atac).Mai precis Ua_0 prea mic în etajul de atac ,unde să mai coboare dinamic potenţialul Ua "sub masă" eventual.

 

Văd că ai trecut la explicaţii vărzoase...cum că AB_ul poartă vina ,reţine cu tot AB_ul invocat te afli pe grila de comandă tuburi finale (aşa ai precizat dumneata)  şi ai ciuntită semialternanţa negativă din atac .Sau proiectantul ăla da şi atacul gc în AB.

 

Gata ,nu mai scriu în acest subiect(decât provocat).

Editat Octombrie 7, 2014 de Vizitator

[mișa]

Indiferent daca lampile finale PP functioneaza in B, AB sau A, semnalele de atac in grile sunt sinusoidale (chiar daca in unele situatii nu ar fi necesar) Toate defazoarele de atac pe care le-am vazut eu au la ambele iesiri semnale identice ca forma cu cel de intrare. (cel mai simplu exemplu ar fi catodina) Doar faza difera.

 

Evident, asta cu iesirile defazorului in gol. Daca defazorul la un moment dat tinde sa atace lampa finala in A2 (cu curent de grila), e normal sa apara limitari. In mod normal, asta nu trebuie sa se intimple.