turcu_dan Postat Septembrie 19, 2014 Autor Partajează Postat Septembrie 19, 2014 Cum alegem un curent de incarcare? Din cate stiu acesta trebuie sa fie 10% din capacitatea acumulatorului. Daca alegem un curent de 2 A spre ex., este in regula? Daca ne luam dupa formula de calcul a colegului @udar: Imax=2A, T1-Tip3055 ß1 = 20 , T2- BD135 ß2 = 40 => ß=800; Imax=2000/800= 2.5mA la care mai adaugam valoarea minimă a curentului prin dioda 1mA => 3.5mA. Tensiunea la bornele redresorulu in gol este 13.5V ... mai departe nu mai stiu ....... ce valoare trebuie sa aiba RZ, Rsunt si ce tip trebuie sa fie tranzistorul T3. Link spre comentariu
miron1947 Postat Septembrie 19, 2014 Partajează Postat Septembrie 19, 2014 (editat) Cum alegem un curent de incarcare? Simplu, nu-l alegem, D-l care a deschis discutia doreste sa incarce acumulatorul ca pe automobil, la tensiune constanta. Editat Septembrie 19, 2014 de miron1947 Link spre comentariu
remus68 Postat Septembrie 20, 2014 Partajează Postat Septembrie 20, 2014 Este un redresor neautomatizat, format din traf si punte redresoare Ce tensiune ai la bornele infasurarii secundare a transformatorului (in gol)? Link spre comentariu
turcu_dan Postat Septembrie 21, 2014 Autor Partajează Postat Septembrie 21, 2014 Tensiunea in gol este de 15.5V, daca strang clestii intr-o mana fara sa-i ating, aparatul arata 14V. Cu un bec de 0.5W conectat am 13.2V. Link spre comentariu
remus68 Postat Septembrie 21, 2014 Partajează Postat Septembrie 21, 2014 Nu merita sa te complici cu regulator de curent tinind cont de cele postate de tine (acumulator vechi de 7 ani si functionare temporara pina sapi in gradina...). Nu ai pentru ce sa cheltuiesti bani asa ca incarca acumulatorul cu un bec inseriat si monitorizeaza tensiunea in timpul incarcarii sa nu depasesti 2,75V/element. Link spre comentariu
turcu_dan Postat Septembrie 22, 2014 Autor Partajează Postat Septembrie 22, 2014 Sa inteleg ca 16.5V nu este o tensiune periculoasa pt acumulator, este limita maxima? Credeam ca optim este 14.2 V cat este si la auto. Piesele le-am achizitionat si cred ca era si un bun exercitiu pt un incepator ca mine mai ales daca as folosi schema propusa de @marian, insa nu am valorile pieselor pentru a pune in aplicare schema. Link spre comentariu
Marian Postat Septembrie 22, 2014 Partajează Postat Septembrie 22, 2014 Ok ma bucura interesul tau, atunci alege tu un curent maxim de incarcare si de acolo pornim. Deasemeni trebuie sa testezi care este tensiunea minima de alimentare, tensiune valabila la curentul de interes, adica daca spre exemplu alegi 3A atunci trebuie sa pui o sarcina de 3A pe sursa de alimentare a acestui stabilizator si sa observi la cat scade tensiunea. Link spre comentariu
turcu_dan Postat Septembrie 22, 2014 Autor Partajează Postat Septembrie 22, 2014 Ok @marian, o sa revin dupa ora 17 cu detalii pentru ca acum sunt la serv. O sa simulez un curent de 3A ca si sarcina pe redresor, cu 2 becuri auto serie de 55w care la randul lor sunt puse in paralel cu 1 de 10W). Multumesc anticipat. Link spre comentariu
turcu_dan Postat Septembrie 22, 2014 Autor Partajează Postat Septembrie 22, 2014 Pe o sarcina de 3.25 A, U scade la 11.5V. In gol U= 14.2V. Ce urmeaza si care e strategia? Link spre comentariu
Marian Postat Septembrie 22, 2014 Partajează Postat Septembrie 22, 2014 Atunci reducem sarcina la 2A si testezi din nou, vezi la acest curent cat scade tensiunea? Link spre comentariu
turcu_dan Postat Septembrie 22, 2014 Autor Partajează Postat Septembrie 22, 2014 La 1.70A tensiunea este 12.4V, am mai facut un test la 2,2A tensiunea fiind in acest caz 12V. Link spre comentariu
Marian Postat Septembrie 22, 2014 Partajează Postat Septembrie 22, 2014 Atunci nu prea ai resurse ca sa faci stabilizatorul... ar fi trebuit sa ai o minima a alimentarii cu cel putin 1,5-2V mai mare decat iesirea aleasa, si asta la curentul maxim dorit. Asa cum este acum nu sunt resurse, deci cred si eu ca daca alt redresor cu resurse ceva mai mari nu ai atunci lasa-l pe asta asa. Daca vrei se poate face un exemplu de calcul pentru schema pusa de mine, cu scop didactic, adica pe viitor sa stii ce ai de facut, crede-ma e simplu, mare parte deja a fost explicat de @UDAR. Link spre comentariu
turcu_dan Postat Septembrie 22, 2014 Autor Partajează Postat Septembrie 22, 2014 Ok @marian, am inteles. Chestia era ca asa cum e, trebuie sa-l supraveghez sa nu creasca tensiunea prea mult....... am observat ca trece de 15v daca uit de el, insa o sa fiu mai atent. Traful mai are o iesire de 24V, insa cred ca e prea mare, nu se preteaza ... nu? Se va disipa prea multa caldura pe tranzistori...... Daca esti dispus sa sacrifici din timp si sa faci o demonstratie de calcul pentru schema atasata o sa-l urmaresc cu interes, o parte am inteles-o de la colegul @UDAR. As mai avea 2 intrebari: 1. Care este pragul max al tensiunii pe un acumulator pb-acid, 16.5V? 2. Am realizat o lampa de gradina cu 4 siruri a cate 3 led-uri serie alimentate la 12.5V (tensiunea acumulatorului), fiecare sir are 150mA ,limitarea in curent am facut-o dupa schema clasica postata de @ticu (un mosfet comantat de un BC). Curentul l-am reglat la 590mA , este normal sa gasesc acest consum si inainte de scc si dupa? Intreb pentru ca aparatul meu asa arata. Logic, diferenta de aprox 2.5V cade pe scc x curentul prin circuit 0.590 = 1.47W se pierd pe scc. Deci inainte de scc nu trebuia sa am un curent mai mare decat cel reglat, respectiv 590mA? Link spre comentariu
turcu_dan Postat Septembrie 24, 2014 Autor Partajează Postat Septembrie 24, 2014 (editat) Deci pana la urma cum se face un calcul pentru o asemenea schema? Sa zicem ca avem urmatorii parametrii de intrare: Uin=16V, Imax=400mA parametrii necesari pentru incarcarea unui acumulator pb-acid capacitate 4Ah: T2 si T3 pot fi de tip BC 337 cu Ic max= A: 0.8; (hFE), min: 100? T1 - TIP3055 cu Ic max= A: 15; (hFE), min: 20 DZ va fi alcatuit din 2 buc 10V+5.6V = 15.6V din care scadem pierderea pe T1+T2= 0.7+0.7 = 1.4V; [*]Deci tensiunea stabilizata va fi undeva la 16.6-1.4= 14.2V [*]Trebuie calculat Rz = Imax/ ß1 x ß2 = 400/100*20 = 400/ 2000 = 0.2mA la care se mai adauga 1mA prin diode => 1.2 mA [*]Sa zicem ca avem la intrare 16 – 20 , Calculam la 16V =>( 16-15.6)/2=0.4/2= 0.2kohm = 200ohm [*]R1 ce valoare trebuie sa aiba? Ma gandesc ca o valoare mica 0.5R; 5W? Cum se calculeaza aceasta? Rog corectie daca am gresit undeva…. Editat Septembrie 24, 2014 de turcu_dan Link spre comentariu
Marian Postat Septembrie 24, 2014 Partajează Postat Septembrie 24, 2014 Toate bune si frumoase mai putin alimentarea aleasa si tensiunea zennerelor, ai zis Uin de 16Vdin care sa faci 16,6V pentru zennere plus curentul aferent, adica ceri mai mult decat Uin poate da ceea ce este fizic imposibil. Pentru un exercitiu didactic ramai la datele mentionate si redu zennerele la unul singur de 12V, si ai asa: -Hfe cumulat T1*T2=2000; -Ib necesar 0,4/2000=200uA, sau 0,0002A; -Idz alegem sa zicem 3mA; -Irz este deci Ib+Idz=3,2mA sau 0,0032A; -RZ=(16-12)/0,0032=4/0,0032=1250 Ohm, sau 1k25, poti alege varianta standard 1k2; -RS=VbeT3/Iout, adica tensiunea baza-emitor necesara deschiderii T3 impartita la curentul de iesire dorit, deci 0,65/0,4=1,623 Ohm, alegi fie cea mai apropiata valoare standard fie o combinatie serie/paralel de rezistente care sa iti dea o valoare cumulata cat mai apropiata. Si cam astea ar fi calculele implicate, este destul de simplu, dar simplitatea are un cost, nici Uout si nici Iout nu vor fi foarte precise, tensiunea va varia sensibil in functie de curentul de sarcina, dar si de temperatura capsulelor T1 si T2, si asta deoarece ambii parametrii influenteaza Vbe, adica tensiunea baza-emitor care pica pe darlingtonul compus. tot tensiunea mai poate varia si in functie de variatia curentului prin zenner cat si a tenperaturii acesteia, si asta deoarece variatiile astea provoaca usoare variatii ale tensiunii pe care o impune in baza. Cat despre limitarea curentului, aceasta va fi influentata destul de mult de temperatura capsulei lui T3 deoarece influenteaza Vbe care este totodata si referinta pentru curentul ales a fi limitat. Tot limitarea mai poate fi influentata si de variatiile temperaturii de pe shunt care provoaca la randul lor variatii ale rezistentei ohmice. Totusi in ciuda acestor posibile inconveniente acolo unde precizia nu este un factor, acest tip de stabilizator este o varianta la indemana oricui, una ieftina si rapid de realizat, cablajul este inutil, fixezi tranzistorul principal pe radiator, daca poti si T2 cu atat mai bine, daca nu, il lasi asa "in aer" si faci in jurul pinilor T1 un soi de paianjen, n-are rost sa te complici cu cablaj pentru cateva componente. LE: Ai editat postarea initiala... oricum e valabuil tot ce am scris. Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum