hpavictor Postat Septembrie 13, 2014 Partajează Postat Septembrie 13, 2014 Pentru Dnul Lăzăroiu: Valorile condesatoarelor de cuplaj dintre etajul catodina si etajul amplificator simetric sunt atipice si foarte mici , de aceea defazajul la capătul inferior al benzii audio este inacceptabil de mare . Probabil ca ar trebui marita valoarea la 220 nF , parerea mea . Link spre comentariu
cristian1961 Postat Septembrie 13, 2014 Partajează Postat Septembrie 13, 2014 Am simulat si eu un defazor Schmit la rubrica simulari . distorsiuni 0,05% la amplitudine de 200Vvv . Mai mult ce poti cere. Finalul e cel care are distorsiunile cele mai mari nu defazorul . Link spre comentariu
Vizitator Postat Septembrie 13, 2014 Partajează Postat Septembrie 13, 2014 Am simulat si eu un defazor Schmit la rubrica simulari . distorsiuni 0,05% la amplitudine de 200Vvv . Mai mult ce poti cere. Finalul e cel care are distorsiunile cele mai mari nu defazorul . Nu cred ca este ceva in regula, pe ce rezistenta de sarcina se obtin aceste valori ? Link spre comentariu
THOMAS Postat Septembrie 13, 2014 Partajează Postat Septembrie 13, 2014 Pentru Dnul Lăzăroiu: Valorile condesatoarelor de cuplaj dintre etajul catodina si etajul amplificator simetric sunt atipice si foarte mici , de aceea defazajul la capătul inferior al benzii audio este inacceptabil de mare . Probabil ca ar trebui marita valoarea la 220 nF , parerea mea . E bine cum zic eu,uite ce caricaturi ies cu un cuplaj de 220nF si cred ca-ti poti explica singur care-i cauza,priveste mai atent montajul si vei intelege! Defazaje cu condensatoare de 220nF : Link spre comentariu
hpavictor Postat Septembrie 13, 2014 Partajează Postat Septembrie 13, 2014 Aha , mai binele binelui este întotdeauna raul ! Eu am crezut ca este o simpla eroare de dimensionare . Oricum trafo out limitează totul la frecvente joase , iar cei 7 Hz reprezintă o valoare excelenta ! Cat despre răspunsul la înalte ... este aproape perfect . Bănuiesc ca THD-ul total al amplificatorului care va folosi acest defazor va fi mai mic sau de același ordin de mărime , evident folosind o bucla de reacție negativa globală de o valoare optima . Link spre comentariu
Vizitator viobio Postat Septembrie 14, 2014 Partajează Postat Septembrie 14, 2014 Sunt curius de ceva ,avem trei amplificatoare cu urmatoarele defazoare1 catodina2 Schmidt3 defazor realizat cu transformatorAmplificatoarele se pot diferentia ca sound?? Link spre comentariu
carageae Postat Septembrie 14, 2014 Partajează Postat Septembrie 14, 2014 Buna intrebare A propos de asta, si cu legatura si la amplificatorul realizat in comun pe care-l propuneai, am vazut ca Menno Van der Veen avea un sistem modular pentru studierea diferitelor configuratii ale amplificatoarelor, poate asa s-ar si putea afla raspunsul - sau cateva raspunsuri - la intrebarea "care e cel mai bun amplificator?" Cred ca doar realizarea celor trei defazoare, calculate pentru aceeasi rezistenta de sarcina si comutabile, poate da un raspuns serios, altfel e doar unul relativ, gen raspunsul la "care echipa de fotbal joaca mai bine dintre....". Logic n-ar trebui sa fie diferente sesizabile auditiv intre primele doua, poate defazorul cu transformator sa sune ceva mai "rau" sau mai "dulce" - asta daca e bine facut transformatorul... In cartea lui Ion Presura sunt analizate defazoarele, cu avantaje si dezavantaje...nu stiu ce s-ar putea spune mai mult decat ce e acolo. Acolo defazorul e numit "inversor de faza". ("Amplificatoare de inalta fidelitate" - Ion Presura, Ed. Tehnica 1964, pg. 50-53) Link spre comentariu
Vizitator Postat Septembrie 14, 2014 Partajează Postat Septembrie 14, 2014 Sunt curius de ceva ,avem trei amplificatoare cu urmatoarele defazoare1 catodina2 Schmidt3 defazor realizat cu transformatorAmplificatoarele se pot diferentia ca sound?? Toate aceste trei defazoare au o distributie diferita a spectrului armonic, ascultate pe acelasi amplificator teoretic vor suna diferit insa prima conditie este ca nivelul de atac necesar tuburilor finale sa fie identic si daca un numar semnificativ de auditori certifica cel mai bun sound ar fi vorba de primul pas... Link spre comentariu
adigh Postat Septembrie 14, 2014 Partajează Postat Septembrie 14, 2014 Faza interesanta e ca fiecare din astea pot fi facute in diverse versiuni. Mai multe tipuri de catodina vor suna diferit intre ele, mai multe tipuri de Schmidt vor suna diferit intre ele precum si diferite tipuri de traf defazor vor suna diferit intre ele. Daca comparam anumite combinatii ajungem la o concluzie iar cu aceleasi combinatii in alte versiuni putem trage o concluzie opusa. Link spre comentariu
Vizitator Postat Septembrie 14, 2014 Partajează Postat Septembrie 14, 2014 Faza interesanta e ca fiecare din astea pot fi facute in diverse versiuni. Mai multe tipuri de catodina vor suna diferit intre ele, mai multe tipuri de Schmidt vor suna diferit intre ele precum si diferite tipuri de traf defazor vor suna diferit intre ele. Daca comparam anumite combinatii ajungem la o concluzie iar cu aceleasi combinatii in alte versiuni putem trage o concluzie opusa. Asa este, pentru simplificare propune doar o varianta in cele trei situatii verificata si justificata tehnic de tine, astfel sa micsoreaza doza de subiectivism Link spre comentariu
Vizitator viobio Postat Septembrie 14, 2014 Partajează Postat Septembrie 14, 2014 Dupa mine nu exista inversorul/defazorul perfect ,cum nu exista nici amplificatorul perfect,suntem oameni si suntem subiectivi in cele mai multe cazuri,inclusiv cu ce construim singuri si ni se pare cel mai bun la un moment dat,e parerea mea,nu trebuie sa fie nimeni de acord cu mine. Link spre comentariu
Vizitator Postat Septembrie 14, 2014 Partajează Postat Septembrie 14, 2014 (editat) Auditorii/ascultătorii nu sunt întotdeauna "certificaţi tehnic" adică nu ştiu prea bine ce ascultă simt mai degrabă ce le încântă auzul.Ca să fiu un pic mai clar am testat o mulţime de auditori/ascultători(în decursul timpului dirijori compozitori instrumentişti melomani... oameni simpli) aceştia au ascultat un amplificator pregătit de mine pentru a înţelege cât de cât fenomenul psiho-acustic legat de auditor/ascultător şi pot să afirm că atunci când printr-o metodă simplă/comutabilă amplificatorul este forţat-obligat să intre în ringhing place foarte mult auditorilor/ascultătorilor sunt chiar încântaţi... ,o bună parte din auditori/ascultători nu au cunoştinţe tehnice în domeniul audio-frecvenţei sunt de regulă subiectivi şi plăcut impresionaţi auditiv dacă amplificatorul acompaniază cumva pasajele muzicale în registrele medii superioare-înalte (6000hz-12500hz).In linii mari am regăsit cam aceeaşi situaţie şi pentru incintele acustice(boxe). Foarte greu de apreciat cu urechile performanţele unui amplificator... sigur aprecierea devine profund subiectivă(uneori chiar împrumutată). Editat Septembrie 14, 2014 de Vizitator Link spre comentariu
Vizitator Postat Septembrie 14, 2014 Partajează Postat Septembrie 14, 2014 @vio,dupa mine amplificatorul perfect e cel care la o analiza spectrala are un minim de distorsiuni K3 si aproape deloc K2,din punct de vedere al THD_ului . Uneori chiar daca sta bine la THD e posibil sa pice la testele IMD.Si toate problemele astea pot fi o cauza a alegerii gresite a oricarui etaj,incepand de la etajul de intrare,defazor ,etaj final sau chiar trafo de iesire, sau a unui reglaj incorect,bias de exemplu.Fara masuratori deosebite toate suna bine dar nu arata tot ce s_ar putea scoate din ele. Un exemplu l_a dat @Marius Popa cu SE_ul ala. Sunt curios daca folosind doar osciloscopul putea sa obtzina rezultatele alea. Link spre comentariu
Vizitator viobio Postat Septembrie 14, 2014 Partajează Postat Septembrie 14, 2014 @vio,dupa mine amplificatorul perfect e cel care la o analiza spectrala are un minim de distorsiuni K3 si aproape deloc K2,din punct de vedere al THD_ului . Uneori chiar daca sta bine la THD e posibil sa pice la testele IMD.Si toate problemele astea pot fi o cauza a alegerii gresite a oricarui etaj,incepand de la etajul de intrare,defazor ,etaj final sau chiar trafo de iesire, sau a unui reglaj incorect,bias de exemplu.Fara masuratori deosebite toate suna bine dar nu arata tot ce s_ar putea scoate din ele. Un exemplu l_a dat @Marius Popa cu SE_ul ala. Sunt curios daca folosind doar osciloscopul putea sa obtzina rezultatele alea.Perfect adevarat ce spui,in realitate ne lovim de multe altele,degeaba amplificatorul e perfect din toate puctele de vedere,tehnic,daca nu place unor urechi sau nu gasim incinte pe placul amplificatorului,sigur intelegi ce vreau sa spun,am vazut ce repari,sunt sigur ca ai discutat cu clientii tai,fiecare are parerea proprie,de acccea au scule cu nume diferite.De asta cred ca exista doar ce ne place noua. Link spre comentariu
Vizitator Postat Septembrie 14, 2014 Partajează Postat Septembrie 14, 2014 (editat) Există termeni distincţi Hi-Fi şi Hi-End. Aproape mereu amplificatorul cu tuburi se poate încadra în categoria high-end şi mai rar/greu în zona high-fidelity.Aş putea spune că amplificatorul cu tuburi deţine şi o latură muzical-artistică(plăcută de simţul nostru auditiv).Un amplificator cu tuburi poate ajunge în clasa Hi-Fi dacă se insistă(sunt amplificatoare cu tuburi catalogate în clasa Hi-Fi). Combinaţia imposibilă pentru un amplificator high-end simultan high-fidelity simultan muzical-artistic. Se poate totuşi high-end simultan high-fidelity şi desigur high-end mai puţin high-fidelity sau high-fidelity mai puţin high-end ... mai există varianta kk-fidelity simultan kk-end se mai pot sugera diverse combinaţii dar trebuie reţinută combinaţia imposibilă. Editat Septembrie 14, 2014 de Vizitator Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum