Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Defazorul catodina vs defazor Schmidt


Vizitator

Postări Recomandate

@Kosmin

Mai pe seară cum zici Schmidt cu 2,2μF(decuplare ac)cam mare capacitatea în fine.Dar rogute pentru 2hz dacă se poate defazajul la anozi ,la fel şi pentru catodină(2hz) defazajul anod/catod ,sunt curios ce o să prezinţi(aştept cu răbdare).

 

Personal susţin/declar că defazorul de tip Schmidt nu poate menţine constantă diferenţa de fază(180°) pentru frecvenţe foarte joase ca atare nu prea are ce să caute în amplificatoarele de audiţie(hi-fi ,hi-end...hi-cucu).Sau mai bine ne "imaginăm"/simulam cum se comportă etajul final push-pull când grilele de comandă primesc un semnal defazat cu 150° poftim drăcie.

 

În rest se poate bâzâi în acest subiect mult şi bine(Schmidt vs catodină) ,mai bine se intitula comparaţii etaje defazoare.

 

Dacă vrem calitate înainte de toate privim la amplificatorul Y din osciloscop(desigur versiunea cu tuburi în zona asta).

.

Editat de Vizitator
Link spre comentariu

@Kosmin

Mai pe seară cum zici Schmidt cu 2,2μF(decuplare ac)cam mare capacitatea în fine.Dar rogute pentru 2hz dacă se poate defazajul la anozi ,la fel şi pentru catodină(2hz) defazajul anod/catod ,sunt curios ce o să prezinţi(aştept cu răbdare).

 

Personal susţin/declar că defazorul de tip Schmidt nu poate menţine constantă diferenţa de fază(180°) pentru frecvenţe foarte joase ca atare nu prea are ce să caute în amplificatoarele de audiţie(hi-fi ,hi-end...hi-cucu).Sau mai bine ne "imaginăm"/simulam cum se comportă etajul final push-pull când grilele de comandă primesc un semnal defazat cu 150° poftim drăcie.

 

În rest se poate bâzâi în acest subiect mult şi bine(Schmidt vs catodină) ,mai bine se intitula comparaţii etaje defazoare.

 

Dacă vrem calitate înainte de toate privim la amplificatorul Y din osciloscop(desigur versiunea cu tuburi în zona asta).

.

  Simularea pentru o frecventa de intrare in defazor de F=2Hz si pentru defazorul LTP cu modificarea condensatorului din schema C3=0.1uFsau C3=2.2uF se poate vedea in figurile de mai jos.Pentru defazorul LTP se poate vedea din start ca nivelul semnalului pe iesirile defazate nu prea este egal ca amplitidine la testul standart de F=1Khz,chiar daca modelele pentru cele doua triode ECC81 sunt identice,iar componentele pasive sunt absolut identice,trebuie cumva echilibrat acest nivel din rezistentele din anozi R11,R12 de pe schema .

  Defazorul LTP din schema fiind "rupt din contextul schemei" de unde a fost exemplificat si neavand NFB,sensibilitatea pe intrare este extrem de mare,adica Vi=10mV~ pentu un nivel THD foarte mic.

Comparativ am pus imagini si cu F=2Hz pentru CATODINA postata de mine mai sus de la amplificatorul DYNACORD.

post-175212-0-31984000-1410617937_thumb.png

post-175212-0-00408200-1410617952_thumb.png

post-175212-0-45493400-1410617967_thumb.png

Editat de LMOlimpiu
Link spre comentariu

Va propun sa analizam urmator defazor catodina .

Cu un asemenea montaj se pot ataca lampi ceva mai putin sensibile de genul  G807 , 6P3S-E , GU50 etc pana aproape de clasa A2 

Victor, observa te rog ca , catodina nu ataca direct un GU50 ci prin intermediul unui preamplificator adica EXACT CEA CE FACE UN DEFAZOR SCHMIDT, LONG TAIL etc adica pe scurt daca catodina nu introduce THD de traba acesta se ocupa etajul  urmator, asta nu inseamna ca nu este o solutie , alternativa trebuie analizata daca este cazul !

Nu stiu cit este de clar , eu ma refer la un defazor SCHIMDT nu la un long tail, intre acestea am gasit diferente semnificative pentru care sint pregatit sa le discut !

Link spre comentariu

In schema propusa de mine rejectia este mai buna decat la o catodina simpla , deoarece catozii comuni ai etajului amplificator simetric nu sunt decuplati la masa , si ca urmare orice mica eroare care este produsa de etajul catodina va fi compensata automat de etajul amplificatorul simetric .

Repetorul catodic din iesire nu poate fi decat benefic ... evident , conditia de baza este simetria totala .

Mai exista si alte avantaje legate de cuplajul galvanic intre triodele din acelasi balon , dar asta este un bonus pentru cunoscatori .

Link spre comentariu

Schmidt are o problema in plus fata de long tail pair.

Caderea de tensiune pe unul din rezistoarele de polarizare a grilei face ca tuburile sa aibe comanda inegala, ceea ce duce la amplificari diferite ale tuburilor. Reajustarea unuia din rezistorii anodici nu rezolva complet problema.

Am mai discutat despre asta.

Link spre comentariu

Aveti dreptate d-le Marius, ltp nu este tot una cu schema lui Schmitt unde exista o retea rezistiva intre grile si catozi.

Mai intai raspund d-lui Valderama: am simulat cele 2 scheme cu long_tailed pair (ltp) si am schimbat valoarea condesatorului de la 0,1uF la 2.2uF si m-am uitat la 2Hz. Desi nu cred ca exista un transformator de iesire asa mare pt a reda acei 2Hz pe sarcina artificiala+osciloscop, nu mai vorbim de traductoare acustice.

De dragul masuratorilor am eliminat EF86, poate fi orice tub acolo. Cum in schema dvs. cu BC107 nu se poate offseta intrarea la un 88V ca zboara BC-ul am introdus intre sursa si grila triodei un 0,47uF(orientativ dupa cei 0,22uF folositi in anozi).

Iata schema cu ecc81 si rezistenta in catozi:

Posted Image

Masuratorile in AC pe caracteristica de transfer atat cu 0,1uF cat si cu 2,2uF:

Posted Image  ....  Posted Image

La 20Hz ar fi vorba de vreo 7-8o respectiv 2-3o in cazul cu 2,2uF, nu e asa mare diferenta (raportat la semnalul generatorului). Important e ca intre semnalul V0o si V180o diferenta ramane mai mereu in jurul lui 179-180o.

@adigh in realitate nu prea se gasesc triode cu aceleasi caracteristici(sunt rare si scumpe), pt ltp am folosit intotdeauna un semireglabil pe unul dintre anozi pt a ajuta la egalarea amplitudinilor. Iata ca pt. o rezistenta de 19k (sa zicem 18k+1k) in locul lui R2 regasim o diferenta de 6mdB intre cele 2 semnale. O fi rau?

Posted Image

Si schema d-lui Valderama:

Posted Image

Rezultatele:

Posted Image

Urmeaza si catodina, revin cu rezultatele:

Posted Image

Schema a fost preluata din topicul ce a generat discutiile.

Cam asa sta la 2Hz:

Posted Image

Daca e ceva gresit, va rog sa ma atentionati.

Editat de Kosmin
Link spre comentariu

Da , cu 2,2μF se comportă bine la 20hz.

Vedem acum catodina diferenţa de fază la 2hz 143,092+36,9083=180,0003°(0,0003° consider ca fiind diferenţa din ieşiri generată de ri_a/ri_k :rade:  având în vedere C1 stict egal C2 şi R5 strict egal R6 aşa cum sunt botezate pe schema simulată).

 

Aici http://postimg.org/image/s8yu91g2x/ ar trebui R7=2k2 asa cum am prezenat (sau chiar mai puţin) grila aia mai strâns cuplată la masă ,tu Kosmin (ai mâncat/scurtat banda" în partea superioară peste 10khz pentru simplu motiv că ai modificat valoarea R7 la 220K  aşadar pune rezistenţa R7 din schema initială 2k2 în simulare astfel încât să devenim obiectivi domnule.

 

 Da ,în rest frumoasă prezentarea(concludentă ,a meritat "aşteptarea").

Editat de Vizitator
Link spre comentariu

Da domnule aşa se închide banda la capătul superior http://postimg.org/image/nsuex8d3j/ sau http://www.elforum.info/uploads/monthly_09_2014/post-175212-0-02106700-1410629951.png.

 

Ai trecut la caterincă Kosmin (glumesc) în raport cu defazorul prezentat de mine ,acum poţi să ne spui concret de ce se închide banda brutal cu valoarea R7 greşită(220k) ?.

 

Aici suntem doar câţiva care stăpânim oarecum bine "fenomenele"(chiar dacă supăr "restul audienţei").

Editat de Vizitator
Link spre comentariu

Am o propunere pentru Kosmin si d-l Lazaroiu, sa consideram un PP cu EL 34 cu o cerinta de atac pe grila de 20v/tub sau 28V rms intre grile. nu conteaza, important este ca pentru acest nivel se pot obtine 45-50w intr-un anume PSF, rezolvarea acestui atac se poate face ipotetic cu o catodina urmata de un amplificator diferential sau direct  cu un LTP sau schmidt, ambele cu ,catozii alimentati printr-un  generator de curent constant, teoretic ambele solutii pot avea aceleasi nivele de IN/OUT, as insista pentru g.c.c fiindca  cupleaza optim catozii spre deosebire de cuplajul clasic printr-o rezistenta

Cu aceste date care credeti ca este solutia corecta, analizind  defazajele si THD, execelent ar fi si o distributie  a armonicelor iar recomandarea dvs ar pute fi utila topcului lui Viorel

Link spre comentariu

Va propun sa analizam urmator defazor catodina .

Cu un asemenea montaj se pot ataca lampi ceva mai putin sensibile de genul  G807 , 6P3S-E , GU50 etc pana aproape de clasa A2 

  Si o analiza a schemei propuse de tine,Victor... cu mici corecturi,nu stiu de unde au aparut acolo,dar nu mai conteaza :

post-175212-0-50964500-1410633705_thumb.png

post-175212-0-18799000-1410633716_thumb.png

Link spre comentariu

Probabil dl Lazaroiu se va misca mai repede relativ la simularea cu EL34 fiindca are ceva mai mult timp decat mine, dar o sa incerc si eu... (zilele astea)


Ai trecut la caterincă Kosmin (glumesc) în raport cu defazorul prezentat de mine ,acum poţi să ne spui concret de ce se închide banda brutal cu valoarea R7 greşită(220k) ?.

Ca sa fiu mai plastic expun inca 2 poze:

Posted Image  .....  Posted Image

 

Vazusem eu in foaia de catalog ceva ceva....

Posted Image

Editat de Kosmin
Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări