Vizitator ExtremeEdition Postat Martie 10, 2015 Partajează Postat Martie 10, 2015 Morocanosule, ne lasi cu teroristii si alea. Ca de fapt asa zisii tero au fost nascuti si spoiti de altii non tero care plutura ideea asta non stop. Ce zici? fura teroristii din soare sau din luna deseuri, dar din marea barents nu. Link spre comentariu
eugeniusro Postat Martie 10, 2015 Partajează Postat Martie 10, 2015 care sunt sansele unui asemenea accident? sa inteleg ca astia mai mari inca nu stapanesc rachetele si aparatele cosmice? Nepermis de mari, dacă ne luăm după rata de succes a lansărilor, ruşii stau cel mai bine cu 93%, deci şi la ei dacă ar lansa gunoiul nuclear în spaţiu, la 100 tone lansate, 7 se împrăştie pe Pământ. Încă nu avem un vehicul spaţial sigur 100%. http://www.spacelaunchreport.com/log2012.html Link spre comentariu
icar Postat Martie 11, 2015 Partajează Postat Martie 11, 2015 ExtremeEdition, cum spuneam, nu-i frumos sa bagi gunoiul sub pres! Adica ce facem, nu murdarim la noi, dar murdarim la altii??? Apoi, pe de o parte, pretul de cost este foarte ridicat, iar pe de alta parte, si un singur accident, la 10 ani, in atmosfera, tot e o problema foarte grava avind in vedere cantitatea transportata si aria de imprastiere. Nu, exclus, singura solutie este depozitarea temporara, in siguranta, si apoi, in viitor, neutralizarea lor prin tehnici nucleare. Nu desfintezi aviata ca pot cadea avioane, dar mor oameni! Atunci cauti, nu sa desfintezi aviatia, ci sa o faci mai sigura! Asa si aici, pe primul loc siguranta! Fisiunea nucleara esre caracterizata prin ruperea in doaua parti cvasi egale, a nucleului de uraniu. Izotopii rezultati au timp de injumatatire scurt, ce de exemplu izotopii Xenonului sau ai Iodului sau mediu, ca cei ai Cesiului sau Strontiului. Probabilitatea de aparitie a altor izotopi este mica, deci si cantitatea lor va fi mica. Nu rezulta izotopi de viata lunga. In rector au loc insa si alte procese, de exemplu reactiile nucleare cu neutron,i cind se obtin atomi de Neptuniu-239 sau sau Plutoniu-239, cu tmpi de injumatatire de 2000 de zile si 24000 de ani, numai ca acestea emit bera si respectiv neutroni si alfa, asa ca nu conteaza din punct de vedere al iradierii, problema se pune doar la contaminare. Oricum cantitatile sunt mici in comparatie cu produsele de fisiune! Proirpietatile chimice ale radioizotopilor sunt aceleasi cu cele ale izotopilor stabili, asa ca nu are rost sa folosesti un element radioactiv. Sunt totusi situatii cind elementul natural este radioactiv, ca de exemplu Ceriul, folosit in industria sticlariei, Uraniul folosit tot in industria sticlariei, Thoriul, folosit ca aliaj in industria metalurgica. Aici nu ai ce face, decit sa iei masuri de siguranta. Fizic, combustibilul nuclear arata la fel si inainte, si dupa ardere! Sunt mici cilindri (pastile) din Uraniu sinterizat, imbracte in teci de aluminiu, otel sau Zirconiu, dupa caz. Inainte de ardere, tecile/barele, pentru ca asa se numesc, contin numai Uraniu/Plutoniu, natural sau imbogatit, depinde de tipul reactorului. Dupa ardere, in teci, alaturi de Uraniu/Plutoniu se gasesc produsii rezultati din fisiune. Cum spuneam, acesti produsi au creat probleme la Cernobil si Fukushima. Specialitatea mea nu este fizica atomica si nucleara, ci detectia radiatiilor si securitatea radiologica, asa ca in privinta ultimei intrebari nu pot spune mare lucru. Daca privim tabelul lui Merndeleev, nu putem sa nu ne intrebam: e tot, doar atit??? Privind tabelul periodic ordonat putin altfel, adica izotopic, se obtine o forma asemanatoare unei limbi de pamint. Fizicieni au numit-o continentul izoptopilor. Daca pe abscisa punem numarul de neutroni, iar pe ordonata numerul de protoni, obtinem o "harata" izotopica, un "continent izotopic". Marea ar simboliza elementele puternic instabile, cu T1/2 atit de scurti incit nu-i putem practic masura. Plaja este alcatuita din izotopi cu T1/2 cuprins intre 1 s si un an, dupa care urmeaza "muntii" ,cu T1/2 cuprins intre 1 an si un miliard de ani. Pe acest "continent" distingem trei piscuri ale stabilitatii: Heliul, Calciul, Cositorul si Plumbul, elemete extrem de stabile. Acestea au Z-tul, numarul de protoni, de 2, 20, 50 si respectiv 82 (numarul de neutroni fiind 2, 20, 50 si 126). Acestea sunt numerele magice si corespund elementelor stabile. In partea de nord-est a continentului se afla insula elementelor grele cu cele doua elemnte grele, Uraniu si Thoriu. Ei bine, fizicienii atomisti suspecteaza ca dincolo de aceasta "insula" s-ar mai afla una, insula stabilitatii. Deocamdata aceasta insula nu a fost gasita. Daca am stii logica in care se insiruie numerele magice 2, 20, 50, 82 (114???) poate am putea indentifica un alt element/elemente stabile foarte grele. Se presupune ca acestea au exsitat la inceputul creerii Universului, dar prin dezintegrare au disparut. In prezent cauta in radiatia cosmica astfel de elemente. Pina in prezent, tabelul periodic se insira pina la Z= 107, izotop obtinut prin reactia dintre Cr-54 si Bi-209, cu timp de injumatatire de o milisecunda. Morocanosule, in parte ai dreptate. Se inceraca furtul deseurilor radioactive, in speta a barelor de uraniu arse. Numai ca, furtul lor este aproape o imposibilitate, depozitarea nefind deloc precara, cum afirmi tu, in primul rind ca sunt bine pazite, apoi se pazesc bine ele insele, prin dozele foarte mari de radiatii, pe care le emit. Treaba cu furatullor, e numai in filme! Imi pare rau de offtopicareala, dar trebuiau corectate unele afirmatii si raspuns la intrebarile puse. Link spre comentariu
Vizitator ExtremeEdition Postat Martie 11, 2015 Partajează Postat Martie 11, 2015 Foarte bun raspunsul. Dar Ceriul este stabil, de ce ar fi utilizat un izotop al lui instabil (radioactiv)? Prometiu este instabil din seria lantanidelor. Despre Franciu si Astatin cunosti ceva? Poloniul? ma intereseaza ca si proprietati chimice, Po ar fi un metal cu 6 electroni pe ultimul strat (deci cu strat de valenta de nemental), At ar fi un halogen dar culmea posibil cu proprietati metalice desi are chiar 7 electroni de valenta si ar forma ioni negativi. Fr ar fi cel mai electropozitiv element cunoscut, ar forma f usor ioni pozitivi. Cat despre elelmentele radioactive naturale din perioada a 7-a mai cunosti ceva utilizari ale unora care s anu fie in legatura cu radioactivitatea? adica pt oteluri, pt catalizatori, pt substante chimice, pt duritate, pt etc? Link spre comentariu
icar Postat Martie 11, 2015 Partajează Postat Martie 11, 2015 Dar Ceriul este stabil, de ce ar fi utilizat un izotop al lui instabil Corect, Ceriul este un element stabil, dar el are si citva izotopi radioactivi: Ce-144, cu T1/2= 284.893 zile, Ce-139 cu T1/2 =137.640 de zile si Ce-141 cu T1/2=32.501 zile. Franciul este un metal alcalin, se gaseste in minereurile de Uraniu si Thoriu si, alaturi de Astatiniu, este unul din cele mai rare elemente de pe Pamint. Franciul este si el radioactiv. Astatiniul face parte din grupa halogenilor, este radioactiv si se obtine din reactii nucleare, propietatile lui nefiind bine cunoscute. Despre propietatilelor chimice nu stiu ce sa zic, chimia a fost mai mult un hoby decit un domeniu de lucru. Link spre comentariu
eugeniusro Postat Martie 11, 2015 Partajează Postat Martie 11, 2015 Am o întrebare Icar, văd ca eşti în domeniu, de ce se concentrează elemente radioactive în cenuşă, am auzit o discuţie când o firmă a vrut să concesioneze halda de cenuşă de la Doiceşti pentru a fabrica prefabricate din ea, am înţeles că cenuşa respectivă are un nivel destul de ridicat de radioactivitate, se poate înţelege că mina Şotânga care alimenta în principal centrala Doiceşti scotea cărbune radioactiv ? Link spre comentariu
icar Postat Martie 11, 2015 Partajează Postat Martie 11, 2015 Nu e vorba de radioctivitatea carbunelui in sine. In natura, totul e mai mult sau mai putin radioactiv. Chiar si omul e radioactiv: C-14, K-40. izotopi naturali la care se adauga returile de la experientele in atmosfera si Cernobilul. Plantele acumuleaza cantitati mici de izotopi naturali, Uraniu si Thoriu si descendentii. In cazul copacilor fosilizati, acesti izotopi ramin in carbune, dar dilutia, ca sa zic asa, e mare. Prin ardere, are loc o concentrare in cenusa, care este astfel radioactiva. Cu un detector GM e mai greu sa pui asta in evidenta din cauza eficacitatii mici a acestui tip de detector. Daca folosesti un detector solid, semiconductor sau scintilatie cu volum de 500 ml, sa zicem , poti detecta usor radioactivitatea cenusii. Link spre comentariu
Vizitator ExtremeEdition Postat Martie 11, 2015 Partajează Postat Martie 11, 2015 (editat) Pai din ce stiu, cenusa e mai radioactiva pt ca ea e de fapt un amestec de saruri care nu ard si are contin metale din natura, evident si cele de dupa Bi (ultimul stabil). Babeste spus: dintr-o cantitate mare de materie care arde se obtine o cantitate mica de cenusa care inglobeaza cam aproape toata masa de elemente grele nevolatile din cantitatea initiala de materie nearsa. @icar, despre elementele de dupa seria actinidelor, cele tranzitionale grele cunosti ceva? interesante ar fi niste densitati care ar trebui sa fie enorme cum e regula la metalele tranzitionale. Daca de exemplu in grupa a 8-a secundara la Fe avem 7,8 g/cm3 la Ru cam 12 g/cm3 la Os 22,4 g/cm3 (e cel mai dens metal cunoscut si e si stabil evident) extrapoland cresterea ar trebui sa avem la cel de sub osmiu cam 37-42 g/cm3. Legea se pastreaza valabila din ce stim, de exemplu pe la Th si U ca sunt densitati foarte mari cam 19 g/cm3 mult peste vecinii lor de sus adica Ce sau Nd cu doar 8 sau 10 g/cm3. Editat Martie 11, 2015 de ExtremeEdition Link spre comentariu
TESSLA Postat Martie 11, 2015 Partajează Postat Martie 11, 2015 Osmiu nu e cel mai dens. Mai dens e meitnerium (sau unilenium cum mai e trecut in unele tabele) si probabil exista altele si mai dense. Link spre comentariu
Vizitator ExtremeEdition Postat Martie 11, 2015 Partajează Postat Martie 11, 2015 (editat) Pai tocmai deaia zic gata am gasit la wiki, e exact cum presupuneam It should be a very heavy metal with a density of around 37.4 g/cm3, which would be the second-highest of any of the 118 known elements, second only to that predicted for its neighbor hassium (41 g/cm3). In comparison, the densest known element that has had its density measured, osmium, has a density of only 22.61 g/cm3. Nu inteleg exact ce spune acolo, densitatile sunt doar prezise, sau chiar sunt calculate sau masurate cu exactitate? Cu traducerea zice asa Hassiu este de așteptat să aibă o densitate în vrac de 40,7 g / cm3 deci posibil sa nu se fi masurat vreodata cu precizie la cat de redusa e durata de viata a acestor izotopi. teoretic putem obtine si elementele din perioada a 9-a cu densitati de 60-80 g/cm cub, doar ca fiind foarte instabile si de negasit la ce ne-am bate capul cu ele. Interesante chimic ar fi fost Po, At, Rn si Fr, fiind din capetele tabelului periodic, Po metal cu strat de valenta de nemental, iar superinteresant ar fi cel de sub At, metal cu 7 electroni de valenta, metal-halogen (sau metal cu 7 electroni de valenta care ar putea accepta un electron, metal cu comportament opus metalelor), chiar o curiozitate extrema ar fi, dar si elementul nobil de sub Rn, gaz cu densitate f mare, sau poate lichid. Un lichid in grupa gazelor rare-nobile Editat Martie 11, 2015 de ExtremeEdition Link spre comentariu
TESSLA Postat Martie 11, 2015 Partajează Postat Martie 11, 2015 Probabil respectivele elemente sunt atat de instabile incat nu se poate masura densitatea. Si atunci se estimeaza. Link spre comentariu
Vizitator Andutza Postat Martie 11, 2015 Partajează Postat Martie 11, 2015 (editat) Un brevet de invenție nu garantează că respectivul principiu chiar funcționează.Doar conferă întâietate celui care demonstrează că e singurul care l-a patentat.Dacă cineva vrea să-i folosească în mod practic invenția, trebuie să-i plătească inventatorului cu brevet pentru asta.În cele mai multe țări s-a luat decizia de a nu patenta invenții ce intră în conflict cu legile termodinamicii (Perpetuum Mobile în speță) tocmai din cauza imposibilității lor. Oricum, trebuie știut că brevetul de invenție se plătește de către cel ce cere asta, nu-ți dă nimeni un premiu. Probabil că țările ce continuă să breveteze dispozitive tip Perpetuum Mobile, de fapt au considerat că trebuie taxată și prostia, nu numai inteligența... Cat o fi taxa? Macar sa ma dau mare! Au, o fi ca un abonament, tot cotizezi? Hmmm....Atunci, daca e si asta o simpla afacere...simt dezamagire, serios vorbind. Ma gandeam ca sunt specialisti, analizeaza, verifica... Nu am decat sa "inventez" ceva si sa ma conving. Daca ma plimb 10 ore fara sa mananc si fara sa beau apa, se pune? Editat Martie 11, 2015 de Andutza Link spre comentariu
icar Postat Martie 13, 2015 Partajează Postat Martie 13, 2015 despre elementele de dupa seria actinidelor, cele tranzitionale grele cunosti ceva? Cum spuneam, desi am facut ceva cursuri de radiochimie, partea "chimica" a elementelor radioactive m-a interesat mai putin. Densitaea, pe linga faptul exotic, m-a interesat doar din punctul de vedere al radioprotectiei. Un element cu densitate mare este foarte bun pentru ecranare, pentru ca volumul este mai redus. De acea, in unele cazuri, se foloseste uraniu natural pentru ecrane, in loc de plumb. Atle materiale, desi au o densitate mare, sunt prohibitive din punct de vedere al pretului sau abundentei lor naturale. Cum spuneam, instabilitatea creste o data ce te apropi de partea de nord-est a "continentului izotopilor". Dupa o "strimtoare a instabilitatii" urmeaza o mica insula cu elemte relativ instabile, "insula elementelor grele" cu cele doua picuri ale Uraniului si Thoriului. Intr-adevar, timpul de injumatatire al elementelor cu Z-tul transuranian este mic. Ex Darmstadtiu-281 are timpul de injumnatatire de 11 s, Coperniciu-285 are T1/2 30 minute, Fleroviu- 289 are T1/2 2,6 s iar Unniloctium-294 are are timpul de injumatatire de 0,005 s. Va dati seama, la o durata de viata asa de mica, e greu sa afli corect toate propietatile fizico chimice, si atunci doar se intuiesc, ca si in cazul Ecasiliciului, adica a Gemaniului. Interesant este ca desi Fleroviu este un element radioactiv, pare mult mai stabil decit orice element supergreu, de aceea se suscepteaza ca 114 ar fi inca unul din numerele magice. Ei bine, in nord-estul "insulei elementelor" grele se presupune ca ar mai fi o insula a stabilitatii elementelor supergrele, adica cu Z=150 - 180. Deocamadata nu s-a descuperit nici un astfel de element, dar ele sunt cauatate in spatiul cosmic, ca ramasite ale Univerului primordial. Un astfel de element, cu Z=172, numit Unseptbium ar fi un gaz nobil. Link spre comentariu
Vizitator Andutza Postat Martie 19, 2015 Partajează Postat Martie 19, 2015 Daca ar exista o astfel de masinarie, dupa cum se pare ca exista daca inteleg bine o schita a unui brevet pe care o voi posta, sper sa gasesc url-ul intr- un pc., ar trebui sa extraga energia din gravitatie si magnetism, iar cum e aratat in acel brevet antigravitatia ede fapt forta Arhimedica.Un sistem de cupe ingenios construite, montate pe un lant ce angreneaza 2 roti scufundate intr-un bazin cu apa.Forta motrice ar fi asigurata de diferenta dintre forta Arhimedica de pe cele 2 laturi ale lantului.In partea de sus si de jos are loc rasucirea unui mecanism ce duce la inversarea polaritatii unor magneti ce asigura astfel dilatarea sau contractarea cupelor.Da, acest proces consuma o parte din energie, dar pot fi montate oricate cupe, adancimea bazinului sa fie mare ar fi conditia.Daca ai suficient spatiu pe verticala, ipotetic vorbind poate fi obtinuta energie.Promit ca o sa caut brevetul si sa postez aici. Cred ca am inteles corect mecanismul, erau date destule detalii si fotografii si schite plus fotocopie dupa brevet.Sper sa discutam despre asta.Deci, daca exista asa ceva, nu are nevoie de impuls si nu poate incalca legile fizicii.In exemplul dat mai sus energia ar proveni din gravitatie si din magnetism.Am citit undeva ca, totusi, materia se dezintegreaza cu un ritm de 1 proton la un volum de materie echivalent cu un bazin olimpic pe secunda pentru a genera gravitatia.Ah, mi-am amintit, e o carte groasa "Gravitatia" scrisa de un roman, imi scapa la ora asta numele dumnealui....Poate e doar o ipoteza, o speculatie....Ideea ar fi ca legile fizicii nu ar fi incalcate.Cat despre magneti am inteles ca isi pierd calitatile in timp printr-un proces numit....imi scapa acum si sunt pe mobil si nu dau search...E tarziu. Link spre comentariu
gauss Postat Martie 19, 2015 Partajează Postat Martie 19, 2015 Credeam ca am scapat ... se pare ca nu ! Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum