TRANSFORMATOR 1000W pe 8cmp sectiune miez

[validae]

E un topic dedicat acestui transformator, ce nu a fost deloc făcut ,,la plezneală,,...şi cred că vor trece generaţii până când se vor lămuri unii că nu miezul în sine limitează puterea, ci doar conductorul.Faptul că un miez mai mare permite un număr mai mic de spire mai groase, deci pierderi mai mici prin rezistivitatea materialului e o caracteristică utilizată în mod logic în industrie, e clar mai ieftin să faci un traf cu o tonă de tole decât un traf cu o tonă de cupru....

Editat Iulie 2, 2020 de validae

[mama]

Ăsta e deja un aspect evident. Eu întrebam de formula de calcul folosită în momentul în care l-a proiectat, până să se apuce de construcția propriu-zisă.

Asta n-am înțeles și nu e deloc lămurită treaba în astea 34 de pagini (acum 35).

Dar sper să ne lămurească inițiatorul.

Editat Iulie 2, 2020 de mama

[validae]

Citat din prima postare:

Calculul nr. spire pe volt s-a facut cu formula 1/4,44 x f x Sm x B unde sectiunea este 8cmp si B 1,1 T

 Din calcul au rezultat 1126 sp ( 2 x 563 ) dar , din necesitati de simetrie , m-am oprit la 1056 sp. ( 2 x 528)

 Dezechilibrul tensiunilor masurat pe secundarele 1 si 2 1nseriate ( 2 x 72 V) a fost mai mic de 100mV

Aşa se întâmplă când citim doar ultimele postări, e ca şi cum am vedea ultimele secvenţe ale filmului, nu înţelegem cum s-a ajuns la acel deznodământ..

Editat Iulie 2, 2020 de validae

[flomar60]

Pai, daca accesati prima pagina a acestui topic gasiti acolo formula de calcul... o fi sau nu babeasca... asta nu mai stiu!..... stiu, insa ca aceasta formula o folosesc la toate trafurile pe care le construiesc si nu a dat gres pana acum.... 

[mama]

22 minutes ago, validae said:

Aşa se întâmplă când citim doar ultimele postări, e ca şi cum am vedea ultimele secvenţe ale filmului, nu înţelegem cum s-a ajuns la acel deznodământ..

Am citit tot topicul, că m-a intrigat, numai ca până am ajuns la capătul acestui roman foileton, care se pare că v-a mai continua, din primele pagini nu mi-a rămas în memorie decât țigăneala de acolo.

Și fiind atât de lung, plin de discuții în contradictoriu, nu am putut să sintetizez în totalitate ideea.

 

Scuze pentru aceasta postare offtopic.

Voi reciti. Mai trebuie să se așeze informația.

[Mircea]

3 hours ago, mama said:

... se pare că v-a mai continua...

Tocmai dvs, care dormiti cu DEX-ul sub perna?

 

Nu trebuie sa sintetizati prea mult. E o aplicatie speciala si nu cred ca vor fi multi care sa o repete, nici macar in scop didactic. Asa cum se spune mai sus, la cat costa cuprul comparat cu fierul, nu e o solutie prea ieftina.

 

@flomar60, ar fi interesant de vazut cum arata campul in jurul acestui trafo. Stiu si eu, un amplif audio alimentat din el si plimbat prin preajma cum s-ar comporta. 

Editat Iulie 2, 2020 de Thunderer

[mama]

14 minutes ago, Thunderer said:

Tocmai dvs, care dormiti cu DEX-ul sub perna?

Explicabil!

Ăsta se numește efectul de forum.  (n-are sens să comentez mai mult - tocmai de aceea reacționez așa câteodată)

[mojnost]

Daca la transformatoarele mici este valabila formula P=SxS cu mici diferente, din observatiile mele la puteri mare nu mai este valabila. Am un transformator separator de 5KVA, 220V/220V care are sectiunea mult mai mica de 70 cmp cat ar reiesi din formula, puterea este scrisa pe eticheta, in primar are 4 sarme de 2,5 mm in paralel, in secundar la fel. La fel am observat la unul de 50KVA. Nu cunosc explicatia/teoria, nu am calculat traf mai mare de 400VA.

[Mircea]

5 hours ago, mama said:

Ăsta se numește efectul de forum.

Adica mai gresesc si aia de te apostrofeaza, nu?!

 

@mojnost, exemplu de calcul de traf trifazat 250kVA.

 

Sectiunea coloanei intre 163 si 245 cm2. Iesit, dupa alegerea numarului de trepte de tole, cam la 173 cm2. Deci, dupa celebra S = sectiunea la patrat, o coloana astfel construita "ar duce" 30kVA... departe de cei 83kVA asteptati.

 

Inductia magnetica: 1,61T

Masa fierului din circuitul magnetic: 354kg

 

Densitatea de curent: 2,41A/mm2 in primar si 2,74A/mm2 in secundar.

Masa cuprului: 68kg (de 5 ori mai mica decat cea a fierului).

 

PS: La un traf, indiferent de marimea lui, puterea se noteaza cu S, niciodata cu P.

[Vizitator]

La 08.09.2014 la 16:01, UDAR a spus:

E perfect adevarat , era doar o chestie de rigoare . @flomar60 a vorbit de curent de mers în gol de 300mA . Eu cred că e așa iar asta conduce la circa 2,5H  adică 2 * 1,25H . Asta e tot. 

@UDAR, daca doua bobine se afla pe acelasi miez, inductanta finala NU este suma inductantelor. Daca bobinele sunt identice ca numar de spire inductanta finala va fi de 4 ori valoarea unei bobine. 

1,25H+1,25H=5H cand sunt pe acelasi miez.

Daca sunt pe miezuri diferite si nu exista cuplaj intre ele atunci suma lor este algebrica. 

Daca exista un cuplaj mutual, M, suma inductantelor va fi suma algebrica a inductantelor la care se adauga 2M.

[UDAR]

 @der_doktor. Prefer să cred că a fost citire pe fugă , de înțeles la atâtea pagini. Deci, nu am spus ceea ce critici mai sus - pe bună dreptate . Am comparat doar o valoare a inductanței rezultată din curentul de mers în gol cu o valoare afirmată de constructor și, coincidență, raportul e chiar 2 . 

Proasta inspirație de a pune întrebarea cu repartizarea acelei inductanțe pe coloane poate duce  însă, ce-i drept, la interpretarea dumitale. Trebuia pur și simplu să mă limitez la a constata neconcordanța dintre cele două valori . Lucrurile erau atunci ”la cald” și evident că nu mai rețin ce mi-a trecut  prin minte când  am postat așa . Dar nu am afirmat ceea ce e incriminat . Știu și acum, știam și atunci, știam de mult cum se combină inductanțele în diferite sitauții. 

 

[franzm]

Acum 6 ore, Thunderer a spus:

PS: La un traf, indiferent de marimea lui, puterea se noteaza cu S, niciodata cu P.

S, adica putere aparenta (Scheinleistung). Întotdeauna în VA, nu în W.

Editat Iulie 3, 2020 de franzm

[Vizitator]

 Azi am facut niste calcule dupa McLyman care tin cont de produsul dintre aria sectiunii si aria ferestrei de bobinare.

Po=Vo*Io , (W)

unde Vo si Io sunt tensiunea si curentul din secundar

Am ales 860W, adica 150V si 5,73A si un randament de 80% (din burta), am notat randamentul cu ß

Pt- putere aparenta

Pt=Po[(1/ß)+1]  (watt)

Pt=860[(1/0,8)+1]=1935W

Ap=Wa*Ac, unde Ap-produsul ariei, Wa-aria ferestrei, Ac-aria miezului

Ap=[(Pt*10^4)^1,14]/(Kf*Ku*Kj*f*Bm)

Kf=4,44 pt forma de unda sinusoidala, Ku=0,4 factor de utilizare fereastra, Kj=534 constanta densitate curent

Ap=[(1935*10^4)]^1,14]/(4,44*0,4*534*50*1,1)=849,25 cm^4

Dupa dimensiunile reale ale miezului avem

Wa=4,5*23,7=106,65 cm^2

Ac=8 cm^2 

Ap=Wa*Ac=106,65*8=853,2 cm^4 si se incadreaza in calculul teoretic

 

Np-numarul de spire in primar, Vp-tensiune primar

Np=[Vp*10^4)/(Kf*Bm*f*Ac)=(230*10^4)/(4,44*1,1*50*8)=1177,31 fata de 1056 cat sunt real bobinate in primar

 

Ip-curent in primar

Ip=Po/Vp*ß=860/230*0,8=4,67A

 

J-densitatea de curent in primar

J=(Pt*10^4)/(Kf*Ku*f*Bm*Ap)=(1935*10^4)/(4,44*0,4*50*1,1*853,2)=232,17 A/cm^2

Aw-sectiune sarma primar

Aw=Ip/J=4,67/232,17=0,0201cm^2=2,01mm^2 

din tabele corespunde un diametru de 1,6mm

Pierderi in primar cupru Pp=Ip^2*Rp=4,67^2*1,4=30,53W

 

 Wt -greutatea miezului, Kw- constanta tole

Wt=(Kw*Ap)^0,75=(68,2*853,2)^0,75=3746 grame fata de 3,64Kg cat cantareste real

 

Pfe-pierderi in fier, Kfe constanta pierderi in miez

Pfe=Kfe*Wt*10^-3=0,85*3640*10^-3=3,094W

 

Se pare ca @flomar60  a realizat transformatorul asta foarte bine!!!!!!!

Probabil,  daca avea cu ce sa masoare inductia in miez si facea corectia pentru o inductie mai ridicata intrau mai putine spire in primar

si putea mari sectiunea sarmei in secundar. Eu, unul, aduc traful in saturatie si masor inductia in miez apoi corectez numarul de spire. 

Daca ai tole care suporta 1,5T sau 1,8T  e alta poveste.

Pun si cateva pagini din cartea asta:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Concluziile le puteti trage singuri. Cartea nu e noua si este mentinata in bibliografiile de la TI-SLUP12*, IR-AN102*....

 

 

 

 

 

 

 

[flomar60]

Nu am raspuns pana acum pentru ca am așteptat si alte comentarii.... Calculul facut de mine nu a fost asa laborios ca cel facut mai sus.... eu am stabilit sectiunea miezului si apoi am ales tolele din care a fost construit acest miez.... bineinteles ca si decuparea tolelor existente a prezentat anumite restrictii pentru ca am încercat sa utilizez la maxim materialul tolelor si sa reduc la minim pierderile rezultate din decupari.... iar forma fizica trebuia sa permita bobinaje lungi, cu suprafata de racire mare... cea mai buna soluție tinand cont de restrictiile de mai sus a fost cea aleasa pentru constructie... apoi carcasele si modul de impartire/sectionare a bobinajelor a fost o alta provocare.... nu aveam o masina de bobinaj care sa accepte carcase asa lungi si conductor atat de gros.... asa ca bobinajul s-a facut "in mână" si cei 2 galeti de pe fiecare bobina au ajutat mult la ușurarea operației de bobinare.... de asemenea, miezul a fost montat in fiecare bobina si apoi s-au montat partile scurte ale miezului... cu lamele despartitoare, pensete, etc, etc... o alta provocare a fost alegerea sectiunii conductoarelor astfel incat fereastra extrem de generoasa sa fie utilizata la maximum fara, insa, sa exagerez!... adica au ramas cativa milimetri distanta intre bobinajele celor 2 coloane.... existenta galetilor a permis calculul prizelor pe secundare astfel incat acestea sa cada in dreptul galetilor si astfel s-a evitat aparitia de "gâlme" inestetice pe lungimea bobinajelor.... am si specificat in primul post al acestui topic ca bobinajul primar a avut un nr de spire ceva mai mic decat cel rezultat din calcul din necesitați de simetrie.... a existat un singur test pe parcursul realizarii bobinajelor.... am bobinat doar o jumatate de primar, am tolat miezul complet si am alimentat prin autotraf bobina.... m-am oprit la un curent de mers in gol de aprox. 0,3A - rezonabil dupa parerea mea apropo de puterea estimata! si o tensiune de aprox. 100 V.... ținând cont ca o parte din cele 2 fluxuri de pe cele 2 coloane se anuleaza reciproc, asa am ajuns la numarul de spire - 528- de pe fiecare coloana ca sa nu depasesc un curent total de mers in gol de 0, 3A....secundarele au fost recalculate functie de nr de spire obtinut in primar si.... cam asta a fost.... Multumesc, Stefan, pentru aprecieri! 

[mama]

E vezi? Exact asta este diferența dintre un inginer și un electrician.

În timp ce inginerul prezintă în deamănunt calcule elaborate pentru proiectare, electricianul aplică o formulă băbească, aproximativă, și povestește cum a tăiat table și a înfășurat sârme.

Hai să fim oameni serioși. Faptul că acel transformator, despre care se tot discută pe aici în termeni elogioși, de parca ar fi revoluționat cercetările în domeniu, funcționează așa, e rodul unei pure întâmplări, întâmplătoare și fericite.

Nimic altceva.