TRANSFORMATOR 1000W pe 8cmp sectiune miez

[UDAR]

Am făcut chiar atunci un test GO-NO GO ( postul #320) . Imaginile , cu toată eroarea mea , au fost destul de reușite și concludente pentru ce voiam eu să văd atunci , și anume că neliniaritatea funcției B = f(H) începe foarte devreme . Din păcate în acest week end nu am avut timp să reiau ( deși așa era planificat , dar am fost inclus în activități gospodărești ... ) dar nu am renunțat , nici la testul µ = f(H) pentru care am și conceput un montaj simplu. 

Acum , dacă mai sus vă referiți la materialele pe care Emil a avut amabilitatea să ni le pună la dispoziție ( unul îl văzusem dar nu-l aveam salvat , celelalte nu ) trebuie să observăm că acolo se vorbește de aplicații de invertoare ( deci undă dreptunghiulară ) și de miez cu caracteristică de magnetizare quasidreptunghiulară . Nici una din acestea nu se regăsesc la un trafo de rețea.

[cristian1961]

Da asa este, marerialul se refera la invertoare, dar e un punct de plecare. Eram curios ce iese. Asta tine si de materialul magnetic.

Acum tot caut materiale referitoare la aspectul asta, ca lucrurile nu's asa de simple cum par. Pina si calculul lungimii efective a miezului nu e simplu ,pentruca trebuie tinut cont de histerezis si implicit variatia miu. Sunt niste specificatii IEC 205A ,205B mai vechi unde se dau niste indicatii. Cred ca sunt si revizii mai noi dar nu am reusit sa gasesc.

PS. Am gasit linkul , http://html.rincondelvago.com/comportamiento-magnetico-de-los-materiales-ferromagneticos.html

Vad ca masoara cu o singura infasurare. Cred ca merge dar mai trebuie putin aranjata schema . E de testat . Simpifica masuratoarea. La cea cu doua infasurari deobicei se bobineaza bifilar.

Editat Septembrie 22, 2014 de cristian1961

[UDAR]

Da , schema este asemănătoare și cu cea din cartea lui McLyman despre invertoare doar că acolo  folosește un TC în loc de șunt. O să încerc să pregătesc un montaj de test - am foarte multe ferite recuperate , în special oale , unele relativ mari despre care nu știu nimic aproape . Chiar dacă am găsit unele specificații despre materiale , pierderile nu sunt menționate pentru că nu erau destinate unor aplicații de putere.

În ce privește acum formula cu câmpul de saturație - probabil e valabilă dar nu rezultă decât de pe figura respectivă și nici nu este folosită mai departe . Oricum , din figură se vede clar că e vorba de o tensiune dreptunghiulară care generează curentul ăla iar toate calculele  precum și figura sunt valabile pentru un miez cu caracteristică dreptunghiulară,  ”square loop” cum zic ei. 

Probabil că se pot stabili relații similare și pentru alte forme de undă respectiv alte curbe de magnetizare  dar aici era extrem de simplu : am două laturi cu µ=µ₀ și două cu µ~infinit . Mai rămîn doar ”colțurile” cu o variație cât de cât proporțională.

[puriu]

Materialele feromagnetice sunt puternic nelineare. Permeabilitatea magnetica este panta curbei de magnetizare dB/dH intr-un anumit punct. Curba de magnetizare pentru materialele magnetic moi se determina in conditii statice sau dinamice. Curbele din manuale sunt determinate in conditii statice si merg pana la saturatia completa. Se definesc permeabilitatea initiala, medie, maxima si reversibila. Curba de histerezis majora reprezinta variatia, in regim static, a inductiei B (camp intern) la variatia campului aplicat H pana dincolo de limita de saturatie (peste 2T). Se pot determina si curbe de histerezis minore, la care nu se ajunge la saturatia completa. Forma lor nu mai are varfuri ascutite. In regim dinamic (camp alternativ sinusoidal) curbele au forme diferite. La frecvente foarte mici, sub 1 Hz, coincid practic cu cele in regim static, iar cu cresterea frecventei tind catre o forma eliptica cu axa mare inclinata. Panta acestei axe este considerata drept permeabilitate medie a materialului in conditiile masuratorii si este utilizata la calculul inductantei bobinelor cu miez feromagnetic. Aria curbei de histerezis reprezinta pierderea de energie intr-un ciclu complet si se exprima pentru o anumita frecventa in W/kg.Miezul de transformator are caracteristica de magnetizare o curba minora in regim dinamic. Permeabilitatea instantanee variaza pe durata perioadei, de aici variatia aparent ciudata a curentului de magnetizare care urmareste si tensiunea instantanee si permeabilitatea instantanee.P.S. Pentru a masura randamentul unui transformator este necesar, obligatoriu, un wattmetru de putere activa in c.a.

[cristian1961]

Nui nevoie sa folositi traf de curent care poate da probleme. Merge bine si cu o rezistenta sunt .Trebuie avut grija ca impedanta bobinei sa fie mult mai mare decit rezistenta la frecventa de lucru.

Da asa este e complicata treaba cu miu in regim dinamic.Am inteles ca se echivaleaza curba de histerezis cu o elipsa si aia se foloste ca model. Am vazut pe net ca se foloseste un model Preisach-Neel , dar nu am inteles cum merge si cum se implementeaza pentru un material oarecare.

Aici am gasit specificatia pentru miezuri de transformator . Dar nu o pot descarca, vad ca e sub adobe flash pozele si nu stiu pe unde se ascund .Mai demult reuseam sa le gasesc . Mai sunt si alte materiale .

http://www.doc88.com/p-392367657669.html

Editat Septembrie 22, 2014 de cristian1961

[flomar60]

Aseara tarziu cand s-a stabilizat cat de cat tensiunea retelei am facut cateva teste...in primul rand am testat secundarul de 2 x 30V / 3A si apoi secundarul de 2 x 56V / 6A , secundarul de 2 x 16V / 5A a fost ignorat...de ce am procedat asa ? ...am un singur grup rezistiv de putere calculat pt. un curent maxim de 12A si l-am folosit -pe rand - la cele doua secundare...am impus din start limita maxima de test la 25% cadere de tensiune in sarcina fata de gol ( exemplu- daca as fi avut 100V in gol , micsoram sarcina pana ajungeam la 75V)....in primul rand puterea activa cu traful in gol a fost de 4,4 - 4,5 W la 235V in retea si 0,26A curent in gol...apoi am testat secundarul de 2 x 30V ...am avut 237V in gol pe primar si 233V si 2,87A in sarcina ; Pactiva indicata a fost 652W ; in secundar am avut 67,1V in gol  si 53,7V si 9,86A in sarcina ; randamentul a fost 652 / 233 x 2,87 = 652 / 669 = 0,974

 Repet, doar secundarul de 2 x 30V  a fost fortat la -25% celelalte erau in gol....am mutat sarcina pe secundarul de 2 x 56V , celelalte fiind in gol...am avut 235v in retea si 224V si 11,80A , in sarcina pe primar ; Pactiva indicata a fost 1970W ; in secundar am avut 122V in gol si 94,3V si 17,25A in sarcina ...randamentul a fost 1970 / 224 x 11,80 = 1970 / 2643 = 0,745....Problema a fost ca , dupa aprox. 20 secunde cat grupul rezistiv a stat in sarcina pe cei 17 si ceva amperi , au inceput sa pocneasca rezistentele si grupul rezistiv a fost compromis...Din acest motiv , am sistat testele ca sa repar ce s-a stricat si sa construesc un grup rezistiv nou capabil sa reziste la mai mult de 20A....in realitate n-am reusit sa ajung la  - 25% pe niciunul din secundare ...voi repeta testele cand vor fi gata cele doua grupuri rezistive ca sa pot actiona , in acelasi timp , pe ambele secundare...putina rabdare , va rog!

[UDAR]

Flomar e un băiat finuț și salută de obicei . Acu cred că n-a știut cum se răspunde la salutul  ”Ha, ha, ha!”

[flomar60]

Da , aveti dreptate , probabil oboseala este de vina...revin , deci , buna seara d-le @dvb...ma bucur ca ati descoperit un topic care va binedispune , am multumirea ca aceasta constructie a mea a facut fericit pe cineva...in mod sigur se va mai posta aici si veti avea  destule motive de amuzament daca veti vizita topicul mai des...Toate bune !

Editat Septembrie 22, 2014 de flomar60

[Vizitator]

...@dvb,asteptam de mult sa vad ce postezi aici,nu de alta dar la trafuri stiu ca te pricepi. Chestia cu ''sinus_pur'' chiar mi_a placut. Eu muncesc de vreo 2 ani la un proiect de genul asta si pot sa spun ca stiu diferentza intre forma de unda ''trapezoidala'' a retzelei si felul cum reactzioneaza diferite sarcini cu caracter inductiv (in cazul meu motoare sincrone,dar si la trafo retzea se intampla acelasi lucru) alimentate din aceasta si din sinus pur. Probabil in scurt timp vom avea forma de unda dreptunghiulara in retzea si trafurile de alimentare vor trebui calculate ca in audiofrecventza sau comutatzie.Ma rog,subiectul asta nu face obiectul topicului si e destul de complicat sa fie expus in cateva postari.

[Vizitator]

 Exact ca la calculul valorii RMS....in functzie de forma de unda a generatorului. 

[cristian1961]

Vad ca nu mai zice nimeni nimic. Credeam ca trecem la lucruri mai grele, cum ar fi calculul inductantei de scapari .

[validae]

Toate lucrurile au un sfârșit, nu ca serialul ,,Tânăr și neliniștit,,

[flomar60]

Cele 3 saptamani care au trecut au fost dedicate altor activitati si nu electronicii...Am terminat,in sfarsit , de rezolvat problemele si zilele astea o sa fac graficul randament versus putere...probabil pe vineri...am precizat la inceputul topicului ca inductanta primar cu cele 3 secundare in scc. este 2,27mH....

[cristian1961]

Pai sa calculam aceasta inductanta si sa o comparam cu realitatea. Asta e ideea.

[flomar60]

 Am reusit , in sfarsit sa centralizez in doua tabele setul de masuratori facute , tabel cu pierderile in miez si tabel cu pierderile in cupru ...daca se simte cineva in stare sa faca un grafic , foarte bine, eu unul lucrez foarte greu in Paint...Randamentul , per total , mie mi-a iesit 0,91-0,92 dar, dupa atatea calcule , este posibil sa fi gresit...poate mai verifica si altcineva...