TRANSFORMATOR 1000W pe 8cmp sectiune miez

[UDAR]

Poate pentru că a fost  Electronică aplicată - are o logică. Eu am făcut TDSCI dar de microunde tot n-am scăpat ( de pildă )

Editat Septembrie 14, 2014 de UDAR

[mișa]

Pentru un anumit miez, avem un anumit Bmax, peste care miezul se satureaza. Deci B-ul din formula lui iop95 depinde si el de N (nr. de spire), parca B=u(NI/L), unde u=permeabilitatea, N=nr. de spire, I=curentul, L=lungimea circuitului magnetic. Deci N, trebuie sa ramina in limita in care nu depasesti Bmax, adica pentru un anumit curent, pentru un anumit miez (saturabil), nu poti depasi un anumit numar de spire in primar ca se satureaza. Gresesc oare? 

Deh...Si eu am facut Electronica si telecomunicatii iar cursul de masini electrice a fost destul de sumar si axat mai mult pe motoare, de constructia si dimensionarea carora chiar ca nu m-am lovit niciodata...Deci hai sa vedem ce se intimpla in cazul asta concret, lasind la o parte teoriile de genul ca poti sa ai un miez oricit de mic si poti sa obtii o putere oricit de mare.. Asa e, dar nu in cazul transformatoarelor utile. Un transformator cu miezul saturat se comporta aproape ca unul fara miez. Daca saturezi miezul, trebuie sa dimensionezi bobinajele aproape ca in aer...(un pic exagerat pentru cazuri reale)

Deci Marian, ai priceput ca odata cu N creste si B ? ...si ai un Bmax? Si de obicei la un transformator trebuie calculata o utilizare optima a miezului si una maxima?

Eu propun inca odata pentru cei ce stiu, sa explice functionarea acestui transformator. Nu in sensul "mergi si masoara" ci in sensul pozitiv al acestei idei

 

(proportional cu patratul numarului de spire...hint pentru Fierbintele Doctor Marian)

[UDAR]

Pentru un anumit miez, avem un anumit Bmax, peste care miezul se satureaza. Deci B-ul din formula lui iop95 depinde si el de N (nr. de spire), parca B=u(NI/L), unde u=permeabilitatea, N=nr. de spire, I=curentul, L=lungimea circuitului magnetic. Deci N, trebuie sa ramina in limita in care nu depasesti Bmax, adica pentru un anumit curent, pentru un anumit miez (saturabil), nu poti depasi un anumit numar de spire in primar ca se satureaza. Gresesc oare?

 

Din ce scrie aici  înțelegem că trebuie să punem cât mai puține spire pentru ca miezul să nu se satureze , nu ?

[TESSLA]

Din punctul meu de vedere lucrurile stau cam asa: saturatia miezului o evit printr-un numar de spire per volt adecvat sectiunii. Deci aleg suficiente spire per volt ca sa nu-mi satureze miezul. Mai departe TOTUL tine de spatiul de bobinare disponibil si de grosimea sarmei folosite. S-a tot explicat in topicul celalat si s-a explicat si aici, ca fluxurile generate de  primar si secundar se anuleaza , deci nu suprasolicita miezul. Deci miezul se satureaza fie in gol, fie nu se satureaza de loc. Daca am loc de bobinaj pentru sarma groasa, cum a avut colegul flomar, pot obtine puteri mari. Daca traful expus aici se vroia bobinat pe un traf E+I, cu sectiune cat de cat patrata, ar fi avut nevoie de tole E14. Ganditi-va si dumneavostra ce fereastra de bobinaj ar fi avut la dispozitie constructorul! Insa colegul flomar a folosit un miez aparte tocmai ca sa aiba spatiu de bobinaj pentru a bobina cu o sarma care sa suporte densitatile de curent rezonabile pentru puterea avuta in vedere. Deci nu e nici un mister in functionarea trafului, decat anularea celor doua fluxuri, de unde rezulta si faptul ca saturarea unui traf nu are treaba cu sarcina pe care o conectam la traf, adica daca un traf nu se satureaza in gol, in sarcina nici atat. De altfel a fost discutat tot aici pe forum cazul trafului care avea curentul de mers in gol mai mare decat curentul in sarcina. Colegii UDAR, flomar, marian, cristian draghiescu, mihaighe si alti au tot explicat lucrul asta. Daca tot nu sunt clare lucrurile inseamna ca pur si simplu vrem sa respingem evidenta. Mentionez ca si eu am fost un contestatar al ideii ca sectiunea nu conteaza in mod esential, dar dovezile si explicatiile date de colegii mai sus amintiti (si poate si altii pe care nu i-am mentionat si carora le cer scuze ca i-am uitat) au fost fara echivoc si m-au convins.

[mișa]

Domnilor, asta din nou e o gresala...Miezul e important in sarcina, nu in gol. Prin el se transfera toata puterea. Daca nu era important, transformatoarele se faceau fara miez. Cind vad un miez de 25 de tone la un transformator de distributie, ma gindesc ca nu degeaba a fost facut...

Din ce scrie aici  înțelegem că trebuie să punem cât mai puține spire pentru ca miezul să nu se satureze , nu ?

Da, trebuie ales un astfel de numar de spire incit sa nici nu saturam miezul si nici sa nu avem un curent prea mare...In asta consta calculul pentru un transformator optim.. Nu sunt OK nici prea multe spire, nici prea putine pentru un anumit miez. Vezi formula lu' Iop95, in care nu depasesti Bmax. Folosesti minimum de spire fara a depasii Bmax si vei avea transferul optim in regim real. Si ca principiu, cu cit numarul de spire e mai mic (normal, nu sub limita posibila) e mai mic, cu atit randamentul e mai mare.. Exista un virf de randament, pentru un anumit numar de spire... Il calculam impreuna?

Ce zici dom' Marian?

[UDAR]

@mișa Formula aia nu e a lui iop95 ci a lui Ampere ( mă rog , o formă a ei ) .

Și nu, la un transformator la bornele căruia se aplică o tensiune constantă ( a rețelei ) inducția nu crește ci scade cu numărul de spire ale primarului . Dacă nu ești de acord cu asta , îmi pare rău, nu mai putem să ”combatem”.

 

EDIT Și ca să explic, să nu fiu acuzat că arunc afirmații fără acoperire. Formula invocată este corectă, doar că e se referă/aplică inductanței de magnetizare (reamintesc modelul transformatorului ”perfect” : un transformator ideal cu o bobină de magnetizare în paralel pe primar ). Dacă aplicăm primarului deci și acestei bobine o tensiune sinusoidală U avem i = U/X_L = U/(2*π*f*L_m) unde X_L este reactanța inductivă ( am neglijat rezistența ohmică - avem un transformator perfect, fără pierderi ) iar L_m este inductanța de magnetizare . Dar L_m = µ*N²*Ae/l_m unde Ae este aria secțiunii și l_m lungimea liniei de câmp magnetic . Înlocuind în formula invocată obținem , după simplificări , forma : B = U /( 2*π*f*N*Ae) . Pentru că ne interesează maximul lui B ( că nici la maxim nu e voie să atingem saturația ) înmulțim expresia de mai sus cu sqrt(2) adică 1,41 și rezultă Bmax = U/ (4.44*f*N*Ae) = formula ultra cunoscută, din care se vede clar :   cu cât avem mai multe spire avem mai puțini Tesla. 

Editat Septembrie 15, 2014 de UDAR

[TESSLA]

Miezul e important in sarcina, nu in gol. Prin el se transfera toata puterea. Daca nu era important, transformatoarele se faceau fara miez.

 

Si atunci cum explici cazul trafului care are curentul de mers in gol mai mare de cat curentul de sarcina? Eu pot sa saturez un miez al unui traf care are doar primarul bobinat iar secundarul lipseste(sau nu are conectata nici o sarcina). Esti de acord cu asta? Repet, din punctul meu de vedere, saturatia apare nu datorita sarcinii, ci datorita unui numar de spire per volt prea mic pentru sectiunea data.Regimul in sarcina nu conteaza deoarece fluxurile se anuleaza. Asta scria si in articolele postate de unii colegi, asta spune si legea conservarii energiei....daca nu se poate acepta asta este.

[Mircea Crisan]

Atunci ce se intampla in overloud?

Nu mi-o luati in nume de rau pentru aceasta intrebare.

[mișa]

Nu e corect nimic! FACETI SA FIE CORECT!

[UDAR]

@Mircea Crișan Bănuiesc că e overload adică suprasarcină. Și bănuiesc că în secundar . 

Sper că o glumă se permite . Activând ( cu succes după câte am mai văzut eu prin forumul ăsta ) în domeniul amplificatoarelor , poate chiar ați vrut să spuneți overloud !

 

@ mișa Nimic punctul 1 sau nimic punctul 2 ?

[Mircea Crisan]

@Mircea Crișan Bănuiesc că e overload adică suprasarcină. Și bănuiesc că în secundar . 

Sper că o glumă se permite . Activând ( cu succes după câte am mai văzut eu prin forumul ăsta ) în domeniul amplificatoarelor , poate chiar ați vrut să spuneți overloud !

 

@ mișa Nimic punctul 1 sau nimic punctul 2 ?

 

??? Nu m-am prins sincer.

Sa fie o ironie mult prea subtila?

Daca se prefera suprasarcina in loc de overloud atunci suprasarcina sa fie de la nasu' mare (tot in spirit de gluma).

[UDAR]

Engleza nu e punctul meu forte , deci dacă am gafat-o asta e! Mă refeream la overload = suprasarcină față de overloud = prea tare ( ca sunet, zgomot ).

Dacă am greșit , îmi cer scuze , și îmi retrag gluma.

PS Poate un bun cunoscător de engleză mă luminează. Mulțumesc.

Editat Septembrie 15, 2014 de UDAR

[Mircea Crisan]

Cum vrei mata asa sa fie numa' sa ma luminezi si pe mine!

[UDAR]

Iertare , dar s-a scris atâta în subiectul ăsta și în altele încât insist în clarificarea întrebării . Nu de alta dar ca să nu bat câmpii de pomană și să tot repet că fluxul nu crește dacă curentul în secundar crește . Deci , rog o întrebare clară și promit că voi încerca să dau un răspuns clar .

[Mircea Crisan]

Asa este. Fluxul nu creste.

Da' ce se intampa in suprasarcina?