TRANSFORMATOR 1000W pe 8cmp sectiune miez

[flomar60]

Multumesc d-le TESSLA , aceleasi felicitari si pt. dvs.  , pentru deschiderea de care ati dat dovada pe celalalt topic , atunci cand v-ati lasat convins...citez din memorie " pt. opozitia dvs. fara de care aceste explicatii excelente ale fenomenului nu ar fi fost posibile" spuuneam ,eu , acolo...

[Vizitator]

Stai linistit marian, va spune ca este traf de cadre TV  pe lampi facut pentru 170V primar, si ca si ala a ajuns la saturatie!

 

Te va pune si pe tine sa-l tii o ora in priza, (ca va lua foc in opinia lui)  iti pierzi timpul DEGEABA, s-a vazut clar ca am avut dreptate cind am spus ca ORICE filmari veti pune, NU va fi de acord si va circoti.

[Vizitator]

   Am observat in timp ce citeam topicul ca multzi se intreabau despre aplicabilitatea acestui model de trafo. Intamplator am pe masa de lucru 2 magnetofoane Tandberg TD-20A,care sunt echipate cu ceva asemanator .Sectziunea miezului e de 20X30 mm,vreo 6cm²  si pe carcasa e imprimata o putere trasa din retzea de 110W. Din punct de vedere constructiv trafo asta din Tandberg cam seamana cu cel realizat de @flomar,si daca e sa fac o comparatzie intre el si cel folosit de Revox B77,care poate doar 80W pot sa spun ca e chiar mai mic in dimensiuni si greutate,atat la sarma cat si la miez. Pun cateva poze pt ne_increzatori:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

[Marian]

@Leco iti dai seama ca putin imi pasa ce va mai zice Dl Misa, nu se pune problema sa mai fac vre-un test sa se lamureasca dumnealui, clipul ala consider ca este suficient.

[Vizitator]

Am luat o bobina de PFC pasiv dintrun ATX, am pus-o in serie cu 10 ohm si am aplicat 20/40/60V.

Sonda de tensiune pe 10 ohm, 10V/div

Baza de timp 2milisec/div.

Explicatia a dat-o @udar, se intra lent in zona de saturatie.

[Vizitator]

Colegilor, orice poze, filmari si experimente se vor pune, DEGEABA, NU ai cu cine!

[Vizitator]

 Ca o completare la postarea #276 adaug ca nivelul de interferentze electromagnetice la modelul asta de transformator e comparabil cu cel al toroidalelor, motiv pt care nu necesita ecranare electromagnetica.Se vede clar in poze ca un dublu C de la Revox are 2 capace (care ajuta si la racire) pe cand asta de la Tandberg e gol_golutz si chiar functzioneaza rece.Practic e o alternativa la toroidal si poate fi folosit cu succes in audio sau aparatura unde se cer dimensiuni mici si nivel de radiatzii electromagnetice (EMI) scazut.Cred ca nu mai e nevoie sa amintesc ce probleme apar din cauza trafului de alimentare in etajele de semnal mic sau in amplificatoarele cu lampi.

[cristian_draghiescu]

În ciuda celor 19 pagini dezbătute, tot nu am sesizatnici măcar un singur avantaj al acestei abordări.Dacă acesta nu există, cred (în continuare) că uniculmerit al construcţiei rămâne cel didactic.Ar fi fost de preferat ca toate rezultatele măsurătorilorsă fi fost prezentate sub o formă tabelară (cu indicareariguroasă a regimurile de funcţionare pentru fiecarerezultat în parte), şi nu printr-o filmare (e adevărat,obţinută cu multă dăruire) pe care eu unul nu o pot asimila.der_doktor:E foarte probabil ca materialul tolelor transformatoruluipe care l-aţi prezentat să fie într-adevăr de calitate;dacă este aşa, atunci caracteristicile înscrise pe etichetă,deşi notabile, nu sunt din cale afară de extraordinare.

[Vizitator]

Raspunsul este la "Totul despre transformatoare...", dar nu cred ca are cineva curaj sa caute acolo.

S-a incercat sa se dea un raspuns la tot felul de postari raslete in care din care ar fi reiesit ca exista un fel de putere maxima ce se putea cere unui traf cu o sectiune data. Multi aveau reprezentarea ca fluxul depinde de sarcina si la o anumita valoare miezul nu ar mai face fata. De fapt ei faceau analogie cu densitatea curentului electric printrun conductor.

Cel care a a facut o expunere cam radicala din care rezulta ca cel ce limiteaza este cuprul si de la care s-au cam incins spiritele a fost @smilex.

Eu am amintit ca prin bobinarea cu material supraconductor se poate obtine o putere mult mai mare decat au majoritatea reprezentarea putere functie de sectiune miez.

Iar Flomar a dorit printro realizare atipica sa demonstreze ca nu exista o legatura de tip formula intre putere si sectiune. In nici un caz ca nu ar exista o interdependenta. Ca altfel unul ar da un traf de 10cm^2 ca fiind de 100w iar altul ar vinde unul identic ca fiind de 300w.

Din expunerile unora parea ca puterea ar avea o valoare limita ce nu poate fi depasita cum ar fi de exemplu tensiunea unui zener.

In nici un caz nu s-a dorit sa se arate ca aceasta constructie ar fi o alternativa la formulele clasice.

Pur si simplu demonstrarea puterii marite la aceeasi sectiune s-a facut cu pretul consumului sporit de cupru. Dar acest lucru se stia din start de cei ce inteleg functionarea trafului.

Miezul este numai un mediator care sa permita de fapt canalizarea fluxului pt obtinerea unui cuplaj maxim. In functie de varianta constructiva, acest lucru se poate realiza intro masura mai mare sau mai mica. Dar si proprietatile miezului ajuta foarte mult la realizarea acestui deziderat prin nr de spire mult mai mic necesar. 

Iata o postare de acum aproape un an:

Postat 18 noiembrie 2013 - 05:56

U=4,44 x B x N x Sectiune x f x 10^-8Si eu am pus un document cu aceasta formula cu vreo 2 pagini in urma.Ce spune Smilex:;;;; Daca regulile impuse de material sunt respectate, nu conteaza ce sectiune are. Singura conditie majora este sa nu fie saturat (suficiente spire/volt).;;;;Adica exact ce spune formula de mai sus.Adica prima extravaganta a cazut.2.Formula de mai sus face vreo referire la puterea transferata de traf?Eu zic ca nu.Si tocmai de aici au pornit toate discutiile.Pt ca se tot vehiculeaza intrebarea: am un miez XYZ si vreau sa stiu ce putere scoate.Si raspunsul cel mai des auzit pe forum este cel cu patratul sectiunii.Si au continuat neintelegerile.V-ati legat de raspunsul radical al lui Smilex ca nu conteaza sectiunea.El se referea ca nu este limitativa, adica daca am sectiunea X traful poate da puterea Y si nu o poate depasi sub nicio forma de parca ar fi ceva ca o sursa de tensiune ce trece la un moment dat in generator de curent.Alta zicere:;;;;Pierderile sunt in miez si cupru. Ele fac randamentul. Pierderile in miez sunt cele mai mari in gol. Si sunt batute in cuie in functie de inductie si calitatea miezului. Pierderile in cupru sunt dinamice. Si depind de curentul consumat.;;;;Deci poti cere o putere mai mare decat cea calculata dupa o anume formula dar de la un moment dat sa te astepti la pierderi mari in cupru, dar asta tot in sensul ca puterea nu este limitata de sectiune pt ca practic nu-ti vei permite un asemene regim de lucru in practica.

Editat Septembrie 12, 2014 de Vizitator

[UDAR]

În ciuda celor 19 pagini dezbătute, tot nu am sesizat nici măcar un singur avantaj al acestei abordări.

Dacă prin avantaj vă referiți la bani, kilograme de fier sau cupru , etc . - aveți probabil dreptate .

Dacă însă ne amintim că suntem pe un forum unde principiul diy nu se traduce numai prin a copia scheme de pe net și a lipi piese ci și a experimenta , a verifica idei și teorii și a demonstra că ele sunt sau nu valide - atunci , după mine avantajul este enorm. 

Depinde în exclusivitate de Dvs. dacă gândiți la fel sau nu.

 

PS De altfel @flomar60 are și o utilizare pentru acest transformator - a și expus-o - la care forma constructivă , a înfășurărilor în particular - constituie un avantaj.

[vera]

...si cel mai bun exemplu, pe un transformator de 100W, cu racire fortata, pot trage 200W. In concluzie, puterea furnizata de un transformator, este limitata drastic, de pierderile in Cu (cele in Fe pot fi pacalite).

[Vizitator]

 Dl.Draghiescu,tolele la trafo ala din tandberg nu par de calitate deosebita,e tabla silicioasa chioara. Am vazut si trafuri de firma gen McIntosh,Pikatron,Hammond,Lundahl, si cred ca destule de serie mica realizate special pt anumite aparate de masura si cred ca pot sa fac deosebirea intre un traf clasic si unul special. Asa cum am mai zis, avantajul principal al modelului astuia e dispersia mica de radiatzii electromagnetice si usurintza bobinarii,fatza de omologul sau toroidalul.Faptul ca @flomar a dus lucrurile in extrem,dupa parerea mea,si a tras aproape un KW din 8 cm² a demonstrat practic ca formula empirica cu patratul sectziunii ...cade. Si daca va spun ca ..''nu mi_a picat fisa'' si am bobinat manual trei trafuri toroidale de 100W fiecare pt un tester de tuburi fiecare cu secundare impartzite in 10-20 sectziuni (numai pt filamente am prize de la 0,1V la 1V in 10 trepte,1V-10V ,tot 10 trepte si 10V-130V, 13 prize),cand puteam sa fac rost de 3 bucatzi din astea si le rezolvam in 2 zile si nu 3 luni. Pt mine cel putzin,varianta asta de traf o gasesc la fel de interesanta ca toroidala prin prisma dimensiunilor fizice  si radiatziilor perturbatoare.Probabil ca unii au nevoie doar de putere activa si pretz mic, nu ii intereseaza dimensiuni,radiatzii,calitate,ma rog nu mai comentez.

 

 

L.E.

 Ma gandesc ca ar fi putea folosit si in varianta de OT in amplificatoarele cu tuburi,o alternativa la toroidalele lui van der Veen.

  Editat Septembrie 12, 2014 de Vizitator

[iop95]

Imi pare rau dar probabil nu reusesc sa ma fac inteles prin ce-am spus in posturile anterioare.

Puterea unui traf depinde de sectiunea miezlui sau invers. Circuitul magnetic este un mediator dar nu trebuie sa ajunga in saturatie cand functionarea este compromisa.

Fluxul produs de infasurari impartit la sectiune da inductia magnetica. Viteza de variatia a acesteia determina tensiunile induse.

Pentru o tensiune data, daca puterea necesara creste, va creste si curentul, care va duce la cresterea solentiei (n*i), care determina fluxul magnetic; acest flux impartit la sectiunea miezului indica valoarea inductie magnetice. Cand puterea creste, curentul, respecitv fluxul cresc. Daca sectiunea nu este marita este evident ca inductia va creste corespunzator si se va ajunge la saturatie.

In acest link e o explicatie mai simpla fata de ce-am scris acum zilele trecute. http://www.faculty.umassd.edu/xtras/catls/resources/binarydoc/3392.ppt

 

Puterea obtinuta cu o anumita sectiune nu e stricta/critica, cum s-a explicat si mai sus.

Se poate depasi, cu consecintele de rigoare: risc de saturatie, cresterea pierderile, respectiv a temperaturii; pentru trafurile mici aceasta crestere poate fi de 1.5-5 ori fara consecinte f grave, functie de condtiile de lucru (timp/temperatura/racire), dar nu poate fi crescuta de 100 sau 1000 (in ideea ca infasurarile ar suporta curentii respectivi).

 

Efortul depus pentru realizarea traf-ului in discutie, e de apreciat si trebuie sa-i multumim d-lui Flomar. Ne-a dat posibilitatea sa analizam o constructie cumva atipica, sa ne spunem parerea, chiar daca derapajele verbale au incins spiritele.

Editat Septembrie 12, 2014 de iop95

[UDAR]

 Cand puterea creste, curentul, respecitv fluxul cresc. 

Nu!!! S-a mai spus, s-a mai scris . Nu mai repet.

 

Mai sunt și alte inexactități care derivă probabil din cea de mai sus :

 

”Puterea obtinuta cu o anumita sectiune nu e stricta/critica, cum s-a explicat si mai sus.

Se poate depasi, cu consecintele de rigoare: risc de saturatie, ....”

Dacă nu se saturează în gol , nu se saturează nici la putere mare.

 

”Pentru o tensiune data, daca puterea necesara creste, va creste si curentul, care va duce la cresterea solentiei (n*i), care determina fluxul magnetic”

S-a mai spus , fluxul magnetic util ( real , fizic ) este produs de curentul de magnetizație care nu crește cu creșterea curentului din secundar  deci a puterii.

Editat Septembrie 12, 2014 de UDAR

[cristian1961]

Dl Iop95 miezul nu se satureaza cu cresterea curentului, chiar daca curentul prin primar creste adata cu sarcina si ar da o aparenta cresterea solenatiei primare, pentruca fluxul indus in secundar se opune fluxului primar (conform legii inductiei electromagnetice si conservarii energiei) asa ca fluxul primar e aproximativ constant, cel calculat initial. Sper ca cum intelegeti aspectul .

Relatia asta totusi nu se pastreaza perfect in regimuri total aberate cea ce nui cazul aici.