Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

TRANSFORMATOR 1000W pe 8cmp sectiune miez


Postări Recomandate

Usor @Misa, aici NU moderati Dvs deci nu aveti nici dreptul sa decideti cine "se cara" ( ce limbaj de mahala tipic Dvs ), aici sunteti nimic mai mult decat un simplu utilizator fara nici un drept deosebit. Si daca veti accesa link-ul de pe youtube veti observa ca se dau cifre exacte de pe aparatele de masura, 4A la 113V, valorile alea sunt deci unele masurate si nu inventate, daca nu puteti pricepe atata lucru atunci poate ca Dvs sunteti cel care ar trebui sa "se care"... zic si eu...

4 A la 113 V nu inseamna 3 KVA

Link spre comentariu

@eugeniusro

Si cine a zis ca ar insemna asa? macar @Interventiile lui @Misa si @Misura au un scop precis si sunt foarte bine calculate ( cand zic "calculate" evident nu ma refer la nimic legat de electronica sau electrica ), dar tu nu inteleg pentru ce interpretezi eronat si evident subiectiv ceea ce se posteaza? am zis de link catre youtub, ala ultimul, unde mama naibii ai vazut tu acolo 3kW in primar? De fapt unde ai vazut tu orice putere in primar exprimata sau masurata? Citeste mai atent ce si cum, ca altfel doar ne bagam in seama neintrebati ca sa ne impunem fortat un punct de vedere cel putin obtuz...

Link spre comentariu

Poate ne explica persoana care ne face tovarasi ce legatura are puterea consumata in gol de traf. cu puterea transferata de el intr-un regim sau altul din retea spre sarcina ? . Asta spune ceva foarte interesant.

L-as la o parte ca acea putere este putere complexa care se masoara in VA. Si care nu reprezinta mare lucru atit timp cit nu este masurat si cos(FI).

Puterea de calcul raportata la sectune se calculeaza altfel la tipul acesta de miez cu doua coloane. Prea putini inteleg si stiu asta .

La o densitate de curent de 5A/mm2 poate functiona pe termen scurt , o ora poate doua poate mai mult depinde de racire. Nu am stat sa calculez puterea dar e simplu de facut . sectiune x densitatea de curent X tensiunea secundarelor ne da puterea maxima ,probabil undeva la 1000w.

 

Traful asta totusi nu poate suda sectiune conductorilor este prea mica si puterea debitata nu este suficienta .In plus caracteristica de iesire este prea dura pentru sudura.

In particular am vazut un traf tot cam la greutatea asta in jur de 10-12Kg pe miez E+I cu care se putea suda lejer. Facut pe vremea lui ceasca din resturi. Dar curentul de mers in gol era mare in jur de 5A ,densitatea de curent la 10A/mm2. Se conecta la retea atunci cind se suda si imediat se deconecta. Timp de sudura 20min 60min repaos.

Link spre comentariu

 macar @Interventiile lui @Misa si @Misura au un scop precis si sunt foarte bine calculate ( cand zic "calculate" evident nu ma refer la nimic legat de electronica sau electrica )

sa  mor  ranit  din  dragoste  de  tara  daca  am  inteles  ceva  din  formularea  absolut  neinteligibila /  alambicata /  subversiva  de  mai  sus . :rade:  va  rog  sa  detaliati ,  ca  nu  ma  prind  nici  batut  cu  fringhia  uda . 

Link spre comentariu

Asta e cu totul altceva . Nu a spus că e un traf de 3kVA , de altfel titlul topicului este ”Transformator de 1000W”. Și chiar dacă s-ar înțelege asta , nu este nicio legătură între afirmația respectivă - care se referea la un test și cifrele pe care le-ai citat - care se referă la alt test.

Cramponarea asta pe cifra extremă - care s-ar putea să fie eronată , într-adevăr - îmi sună cam așa : După ce toată lumea ( mă rog ... ) va accepta că 1kVA este o cifră corectă pentru acest traf , să se poată spune - Păi da, 1000 dar 3000 și-am spus eu că nu poate ... 

Ceea ce se refuză să se înțeleagă sau să se accepte este ceea ce Marian tot repetă : după unele formule transformatorul ăsta trebuia să ”poată” 64VA ! Că poate 500 sau 1000 sau 2050 e absolut irelevant !

Link spre comentariu

 

L-as la o parte ca acea putere este putere complexa care se masoara in VA. Si care nu reprezinta mare lucru atit timp cit nu este masurat si cos(FI).

 

nu  discut  cu  analfabetii !  dovada  e  in  citat . pentru  linistea  dvs ,  modul  de  cos fi  este  cuprins  intre  0  si  1 ,  asta  insemnind  ca  maximul  functiei  cos fi  este  1 ,  atunci  cind  avem  o  sarcina  pur  rezistiva , adica  atunci  cind  fi = 0 .  orice  cos  fi  strict  subunitar  introdus  in  ecuatie  micsoreaza  puterea  si-asa  mica  a  acestei  struto-camile  de  transformator . 

 

in  alta  ordine  de  idei ...haideti  sa  punem  punctul  pe  tz ...

toata  lumea  ar  trebui  sa  fie  de  acord  ca  relatia  de  dependenta  intre Sfe  si  Pprimar  este  urmatoarea ...

Sfe =  k   x   radical din Pprimar . 

daca  luam  drept  corecta  ideea  facultatii  de  electronica  si  tc  iasi  cum  ca  virgula  coeficientul  de  forma  k  este  cuprins  intre  0,8  si  1,6  ,    atunci  putem  scrie  o  inegalitate  de  genul   0,8 mai  mic  sau  egal  cu...  Sfe / radical din Pprimar  ...mai  mic  sau  egal  cu  1,6  .

acum , daca  particularizam  la  ceea  ce  afirma  dl  flomar60 ,  anume  ca  Sfe = 8 cm patrati ,    rezulta  ca ...

Pprimar   APARTINE  MUSAI  INTERVALULUI  25W ...100W . 

daca  ne  luam  dupa  facultatea  de  electronica  bucuresti ,  atunci  k = 1,2  si  rezulta  imediat  ca  Pprimar  = 44,44W . 

daca  se  doresc  puteri  fantasmagorice  ,  de  ordinul  sutelor  de  w ,  atunci  inseamna  ca  se  accepta  in  mod  implicit  coeficienti  de  forma  k  neviabili  dpv  al  fiabilitatii  .  tocmai  de  aceea  am  afirmat  ca  o  putere  pe  termen  de  citeva  ore   de  500w ,  scoasa  din  acest  trafo  este  o  ipoteza  de  lucru  fantasmagorica ,  iar  aceea  de  1kv  pentru  citeva  ore  este  a  doua  ipoteza  absolut  neobtenabila ... decit  in  vise , poate . 

Editat de misuraelectronic
Link spre comentariu

@Misura toate au o limita a bunului simt, Dvs se pare ca nu detineti asa ceva ( bunul simt ), motiv pentru care aceasta postare de mai sus v-a adus si un raport care sper eu sa nu ramana fara efect, comportamentul Dvs este unul de-a dreptul de mahala, nimic nu va da dreptul sa insultati partenerii de conversatie atat de insistent!

Link spre comentariu

Pentru un transformator ideal (cel putin cu permeabilitatea miezului infinita) fluxurile celor doua infasurari se anuleaza si fara a tine cont de regimurile tranzitorii, se poate spune ca puterea trafului n-are nici o legatura cu sectiunea miezului. La un trafo real, permeabilitatea este limitata si apar fluxuri de scapari iar relatia n1*i1 - n2*i2 = 0 nu mai e valabila, rezultand un flux care, functie de constructie si regim de lucru, sa conduca la inductii peste limita de saturatie.

Pe de alta parte, daca neglijam caderile de tensiune pe infasurari, avand tensiunea indusa e1=k*f*n1*B*A si curentul primar i1, se poate scrie puterea aparenta p1=e1*i1, deci puterea p1 pare a fi proportionala cu aria miezului A. In calcul real, interdependenta cu celelalte marimi (n1, B, i1) conduce la o relatie de proportionalitate cu p1 la puterea x, unde x este subunitar (intre 1/2 - 3/4); de aici si celebra formula S=(P)^1/2. Daca sectiunea miezului n-ar depinde de putere, s-ar putea realiza orice trafo cu infasurarile necesare, corect dimensionate iar ca miez s-ar folosi ceva cat mai mic si mai usor...

Legat de test, puterea consumata poate fi de n ori puterea de regim permanent. Totul e limitat de conditiile de racire, temperatura suportata si inductia din miez. Cei 3400VA consumati de la retea reprezinta o putere intr-un regim de scurta durata.

Link spre comentariu

@eugeniusro, ati omis propozitia 'Testul a durat 15 secunde'...Puneti orice traf de mica putere cu secundarul in scc pt. 3-4secunde si masurati tensiunea si curentul din primar, veti ramane uimit de valorile afisate...si 100% traful nu se va arde! Traful meu este bobinat mai solid si de aceea timpul de suprasarcina pana la care temperatura dezvoltata in bobinaj devine periculoasa este mai lung, dar sub nici o forma nu as depasi 20 secunde! In cele 15 secunde cat a durat testul multimetrele au afisat o gama de valori din care am facut o medie si astfel au aparut acele valori ale puterii surprinzatoare dar reale! Urmariti cu atentie video cu sudura si notativa valorile minime si maxime indicate de aparate , faceti media si postati aici valorile obtinute...Poate nu am vazut eu bine!

Link spre comentariu

Eu apreciez orice efort diy chiar si tentativa de a demonstra un lucru gresit.

Era cineva pe aici care avea in semnatura un text :

Sunt fericit ca pot sa-mi realizez propriile geseli sau ceva asemanator.

Ultimul filmulet cu sarcina de 28 de ohmi 4 A pe sarcina si tesiunea de 113V parca nu da 1000VA sau aritmetica ma inseala!

As fi curios si de randament dar... nu mai intreb de frica sa nu se ajunga la diferenta dintre overload si scurtcircuit.

Bravo de la mine pentru munca depusa dar nu asta e calea.

Acum un citat de la mine;

A persevera in greseala denota ori prostie ori geniu!

Poate e geniu in cazul tau.

Spor,

 

Mircea.

Link spre comentariu

”Pentru un transformator ideal (cel putin cu permeabilitatea miezului infinita) fluxurile celor doua infasurari se anuleaza si fara a tine cont de regimurile tranzitorii, se poate spune ca puterea trafului n-are nici o legatura cu sectiunea miezului. La un trafo real, permeabilitatea este limitata si apar fluxuri de scapari iar relatia n1*i1 - n2*i2 = 0 nu mai e valabila, rezultand un flux care, functie de constructie si regim de lucru, sa conduca la inductii peste limita de saturatie.”

 

Corect , doar că aceea componentă este destul de mică . În cazul nostru avem un curent de mers în gol de circa 0,3A și o inductanță de scăpări de 550 de ori mai mică decât cea primară. Ar trebui 165A  în primar pentru a egala fluxul inițial.

 

”Pe de alta parte, daca neglijam caderile de tensiune pe infasurari, avand tensiunea indusa e1=k*f*n1*B*A si curentul primar i1, se poate scrie puterea aparenta p1=e1*i1, deci puterea p1 pare a fi proportionala cu aria miezului A. In calcul real, interdependenta cu celelalte marimi (n1, B, i1) conduce la o relatie de proportionalitate cu p1 la puterea x, unde x este subunitar (intre 1/2 - 3/4); de aici si celebra formula S=(P)^1/2. ”

 

Iarăși corect . Dacă înlocuim pe i1 cu k2*Aw*J/n1  unde k2 factor de umplere, Aw aria ferestrei de bobinaj și J densitatea de curent , n1 se simplifică. Mai departe dacă acceptăm că la o anumită clasă ( familie , tip , etc ) de transformatoare există o relație geometrică de forma Aw = k3 * A , atunci A apare chiar la pătrat , deci P = k1*k2*k3*f*B*J*A2.  În unele cazuri particulare - am arătat cred , pe undeva, tot ce e în fața lui A2 este egal cu 1 de unde celebra formulă.

 

PS 1. Cred că acei 3400W de care toată lumea face vorbire denotă saturarea miezului ( sau apropierea de saturație ) din cauza unei componente continue produsă de redresarea parazită la arcul electric . În condiții de sarcină rezistivă ( desigur, tot pentru scurt timp ) cred că la 2000W în secundar nu sare de 2500 în primar.

      2. Din punctul meu de vedere lucrurile sunt clare . S-a demonstrat acum și practic că se poate obține o putere mult mai mare decât S2. Acum cât de moderați sau , dimpotrivă, de exagerați suntem în a numeraliza acel ”mult” depinde de fiecare. Eu zic că 500VA ( acei 113V * 4,03A ) , nu 1000, nu 2000, este mult mai mult decât 64VA.

Editat de UDAR
Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări