Vizitator Postat Septembrie 6, 2014 Partajează Postat Septembrie 6, 2014 Aceasta este varianta la amplificatorul cu cuplaj galvanic descris in topicul cu acest nume si este in faza de asamblare, probabil va fi gata in curind si va fi interesant de comparat sunetul celor doua amplificatoare mai ales ca etajul final foloseste acelasi OT de 4,2K/8 ohm construit de d-l Niculian Link spre comentariu
Vizitator viobio Postat Septembrie 6, 2014 Partajează Postat Septembrie 6, 2014 (editat) Interesant corectorul de ton Baxandall,in schema se folosesc reglaje fixe nu potentiometre.In anumite cazuri sunt utile aceste corectoare de ton,pentru a ajuta unele incinte mai putin prietenoase cu sunetul.Schema e conceputa cu un detaliu de retinut,din anodul primei triode se culeg semnale de iesire diferite,mai mic atunci cind nu se foloseste corectorul de ton,mai mare atunci cind se foloseste corectorul de ton.Se vede ca schema a fost gindita in detaliu.Poate ascultam amplificatorul pe 28 Septembrie Editat Septembrie 6, 2014 de viobio Link spre comentariu
simson Postat Septembrie 6, 2014 Partajează Postat Septembrie 6, 2014 ..................................Schema e conceputa cu un detaliu de retinut,din anodul primei triode se culeg semnale de iesire diferite,mai mic atunci cind nu se foloseste corectorul de ton,mai mare atunci cind se foloseste corectorul de ton..................................... Astfel nu exista cadere de nivel la cuplarea corectorului de ton s-au marire de nivel la deconectare. Intradevar schema a fost gandita si probata cum se vede prin notarea tensiunilor in punctele esentiale. De altfel Marius este unul din putinii useri de pe forum , care concepe proiectele si aduce idei noi...nu cunoaste copy paste. Felicitari! Link spre comentariu
Vizitator Postat Septembrie 6, 2014 Partajează Postat Septembrie 6, 2014 De fapt initial am incercat sa folosesc o metoda mai putin conventionala pentru reglarea de ton si anume o retea dublu T podit cu Q si panta de transfer reglabila caz in care frecventele inferioare si superioare ramin la un nivel constant in schimb o frecventa cuprinsa intre 300-100Hz este rejectata variabil , avantajul imediat ar fi atenuarea de insertie mica si un raport S/N avantajos insa practic replicarea curbelor dintr-o retea Baxandall este valabila intr-un spectru redus de atenuare si ma refer doar la sistemul pasiv de reglare fiindca in cazul corectiei active prin reactie negativa variabilele cresc.... Pe scurt, jos palaria fata de Baxandall creatorul acestei retele de corectie fiindca a inventat sistemul cel mai potrivit de corectie a sunetului si a trecut totusi vreo 50 de ani de atunci, totusi ca o sugestie pentru d-l Lazaroiu propun un sistem dublu T podit, simulat in asa fel incit sa reproduca sistemul clasic de corectie a carui dezavantaj major este atenuarea de insertie medie de aproximativ 22-25 dB Link spre comentariu
carageae Postat Septembrie 6, 2014 Partajează Postat Septembrie 6, 2014 (editat) Interesanta solutia corectorului, m-ar tenta si pe mine ceva pt. o plaja mai mica a corectiei, gen -4/-2/0/2/4 dB. Practic eu nu combat corectorul de ton, insa si cand il folosesc, il folosesc doar pentru a compensa gusturile diferite de ale mele pe care le pot avea cei care au facut mixajul final al unei inregistrari...asta presupunand ca am cazul in prealabil de acord asupra felului cum suna sistemul propriu. Intreb si eu, sper sa nu supere pe nimeni: Nu ar fi bine sa existe o rezistenta de descarcare a condensatorului de 470nF de dupa corector? Ma tem ca la comutarea de pe direct pe baxandall ar aparea o pocnitura, condensatorul are 0V la un capat si anodica triodei la celalalt....apoi se descarca prin rezistentele "potentiometrului " de bas. Poate ar fi bine sa fie mutat condensatorul inainte de comutator... Editat Septembrie 6, 2014 de carageae Link spre comentariu
Vizitator Postat Septembrie 7, 2014 Partajează Postat Septembrie 7, 2014 (editat) Intreb si eu, sper sa nu supere pe nimeni: Nu ar fi bine sa existe o rezistenta de descarcare a condensatorului de 470nF de dupa corector? Ma tem ca la comutarea de pe direct pe baxandall ar aparea o pocnitura, condensatorul are 0V la un capat si anodica triodei la celalalt....apoi se descarca prin rezistentele "potentiometrului " de bas. Poate ar fi bine sa fie mutat condensatorul inainte de comutator... Bună observaţia ,cam aşa trebuia conectat condensatorul de 0,47μF http://oi57.tinypic.com/not4qb.jpg astfel încât să fie evitat/eliminat fenomenul descris de tine. Întotdeauna este loc de mai bine (nimic nu poate fi/deveni perfect cred). Editat Septembrie 7, 2014 de Vizitator Link spre comentariu
Vizitator viobio Postat Septembrie 7, 2014 Partajează Postat Septembrie 7, 2014 Bună observaţia ,cam aşa trebuia conectat condensatorul de 0,47μF http://oi57.tinypic.com/not4qb.jpg astfel încât să fie evitat/eliminat fenomenul descris de tine. Întotdeauna este loc de mai bine (nimic nu poate fi/deveni perfect cred).Tot pocneste,m-am lovit de acest fenomen la amplificatoarele de chitara,cind se schimba canalele,cel mai elegant,dar mai complicat,este un circuit de mute,intii actioneaza mute apoi de face comutarea,eu asa fac la ampurile de chitara.Prin rezistenta de 1M ,condensatorul se descarca foarte lent.La amplificatorul de mai sus nu cred ca e mare problema,se poate face comutarea cu ampul oprit,in stand-by Link spre comentariu
Vizitator Postat Septembrie 7, 2014 Partajează Postat Septembrie 7, 2014 Bună observaţia ,cam aşa trebuia conectat condensatorul de 0,47μF http://oi57.tinypic.com/not4qb.jpg astfel încât să fie evitat/eliminat fenomenul descris de tine. Întotdeauna este loc de mai bine (nimic nu poate fi/deveni perfect cred). Este loc de mai bine ,multumesc, asta este rezolvarea ! Practic aici am ajuns cu amplificatorul : Link spre comentariu
simson Postat Septembrie 7, 2014 Partajează Postat Septembrie 7, 2014 Care este variatia tensiunii pe grila de comanda la PL ? Link spre comentariu
Vizitator Postat Septembrie 7, 2014 Partajează Postat Septembrie 7, 2014 Care este variatia tensiunii pe grila de comanda la PL ? Aproximativ 40v, este notata valoarea in anodul tubului driver iar PL504 are un factor de amplificare in mod trioda de 5 ori Link spre comentariu
simson Postat Septembrie 7, 2014 Partajează Postat Septembrie 7, 2014 Am vazut notat tensiunea efectiva de 43v. Am intrebat VARIATIA tensiunii de comanda...ptr. a cunoaste cum este forma semnalului de atac. S-au daca deranjul nu-i prea mare , dreapta de sarcina ptr. PL504 mod trioda Link spre comentariu
Vizitator Postat Septembrie 7, 2014 Partajează Postat Septembrie 7, 2014 Am vazut notat tensiunea efectiva de 43v. Am intrebat VARIATIA tensiunii de comanda...ptr. a cunoaste cum este forma semnalului de atac. S-au daca deranjul nu-i prea mare , dreapta de sarcina ptr. PL504 mod trioda Nu am verificat forma semnalului pe grila finalei fiindca am tinut distorsiunile sub 1,4% la 6w asa ca excursia pe dreapta de sarcina nu arata ca ar putea fi vorba de curenti de grila, oricum driverul l-am proiectat astfel incit sa asigure un nivel de tensiune alternativa cu apoximativ 30% peste limita acceptata de PL504 in acest caz (aceasta este o regula pentru mine) Pentru legare in trioda a tubului curbele caracteristice din catalog sint pentru mine doar consultative ,prefer sa gasesc singur limitele tubului si sa pozitionez PSF in asa fel incit sa asigure maxim de putere si minim de THD eventual calibrat ponderea armonicelor asa ca pentru un semnal de 40v pe grila rezulta o excursie de 200v in anod pe o sarcina de 4,2K/8 ohm si Ua=360v si Ia=60mA Link spre comentariu
Vizitator Postat Septembrie 16, 2014 Partajează Postat Septembrie 16, 2014 Amplificatorul este aproape gata, inca putin si incep masuratorile ... Link spre comentariu
THOMAS Postat Septembrie 16, 2014 Partajează Postat Septembrie 16, 2014 Amplificatorul este aproape gata, inca putin si incep masuratorile ... Imi place foarte mult cum lucrati,se vede clar experienta si multa pasiune,felicitari! Link spre comentariu
Vizitator Postat Septembrie 23, 2014 Partajează Postat Septembrie 23, 2014 Am renuntat la sistemul de reglare al tonului cu ajutorul comutatoarelor in favoarea sistemului de reglaj continuu cu potentiometre din motive practice insa am pastrat atenuarea retelei la minim adica reglaj de la 0 la +9dB Amplificatorul este deja functional dar din pacate nu am sa-l pot prezenta la intilnirea organizata de Viorel fiindca rama de lemn nu va fi gata in timp util, asta este... Masurat provizoriu, amplificatorul nu are performante deosebite insa pentru topologia lui este rezonabil mai ales ca tuburile folosite ( PL504 si 6N1P ) sint extrem de ieftine, oricum THD< 1,8%/6w iar banda de frecventa 30Hz-28Khz/-3dB deci este vorba de un amplificator "cuminte" Am renuntat la sistemul de reglare al tonului cu ajutorul comutatoarelor in favoarea sistemului de reglaj continuu cu potentiometre din motive practice insa am pastrat atenuarea retelei la minim adica reglaj de la 0 la +9dB Amplificatorul este deja functional dar din pacate nu am sa-l pot prezenta la intilnirea organizata de Viorel fiindca rama de lemn nu va fi gata in timp util, asta este... Masurat provizoriu, amplificatorul nu are performante deosebite insa pentru topologia lui este rezonabil mai ales ca tuburile folosite ( PL504 si 6N1P ) sint extrem de ieftine, oricum THD< 1,8%/6w iar banda de frecventa 30Hz-28Khz/-3dB deci este vorba de un amplificator "cuminte" Si inca o poza: Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum