Proiect smps 12(15)V / 3-5A

[UDAR]

Am lipsit cîteva zile și nu am citit încă totul cu atenție , așa că mă rezum deocamdată la ultimele postări. Lui IR2153 ”singur” ar trebui să îi ajungă 5mA . În ce privește curenții din porțile tranzistorilor , e simplu de calculat Ig_av = Qg_tot * f  deci la IRF840 la 50kHz avem cel mult 63nC * 50kHz = 3mA - probabil 1-2 . Fiind două tranzistoare - sursa e aceeași și pentru circuitul de bootstrap - avem acoperitor 5-6 mA . 20mA propus de Marian este deci OK . Nici prea mult nu e bine pentru că încinge inutil integratul ( dacă nu avem Zener extern ) .

[wally_gatter]

Cu Ciss de nici 500p e posibil sa fie suficient si un curent mai mic, dar eu cred ca 6mA e riscant de putin si trebuie mare grija la ce mosfeti se foloseste, as zice ca cca 20mA e mult mai potrivit pentru o gama mai larga de mosfeti...

nu merge configuratia totem pole  in cazul asta?

[XAN77]

nu funcție de Ciss se calculează curentul necesar? Ce este gate charge din datasheet? văd că se măsoară în nC. Ce sunt ăia?   scuzați necunoașterea

[UDAR]

nC este submultiplul lui C - Coulomb . 1C = 1A * 1s. La trecerea din faza blocat în faza conducție completă un MOSFET parcurge mai multe etape - nu intru în detalii , ar fi prea offtopic. În fiecare etapă ”absoarbe” de la driver o anumită sarcină , suma lor este Qg sau Qgtot . Pentru că sarcina este  A * s , sarcina * frecvența dă curentul ( mediu ) absorbit în poartă. Există și alte metode de calcul , inclusiv în funcție de Ciss dar aceea este o aproximație , cuprinde practic doar sarcina necesară pentru a ridica potențialul porții de la 0 la Vg_max deci va rezulta un curent mai mic decât cel real.

[giongiu]

Cu Ciss de nici 500p e posibil sa fie suficient si un curent mai mic, dar eu cred ca 6mA e riscant de putin si trebuie mare grija la ce mosfeti se foloseste, as zice ca cca 20mA e mult mai potrivit pentru o gama mai larga de mosfeti...

Eu nu m-am referit la o gama larga de mosfeti. M-am referit strict la cazul de fata, o sursa de max 100W, deci mosfeti de curent mic. Recent am testat o schema cu semipunte, tot cu IR2153, care comanda doi IRF3205, mosfeti de 100A si ciss de cca 3nF. Aveam nevoie de consum minim pentru comanda, alimentarea facandu-se din acumulatori, permanent. Adica alimentarea se facea cu 24V. Am obtinut o comanda corecta, la un minim de  10mA, cu mosfetii amintiti, la 30Khz. Smecheria e sa nu deschizi zenerul intern, care va incalzi integratul inutil, daca se doreste consum minim. Deci cei 20mA, mi se par cam scosi din burta...

Editat Septembrie 7, 2014 de giongiu

[Marian]

Ok @giongiu, cum zici tu, multam de compliment, pana la urma faceti fiecare cum vreti, n-aveti decat sa limitati la 3mA, 4mA, 5mA, cat vreti fiecare, alegerea va apartine.

[cristi7521]

A ramas stabilita configuratia semipunte?

Se rebobineaza transformatorul?

Majoritatea transformatoarelor nu permit adaugarea de spire peste bobinajul existent, deci trebuie desfacut complet.

Daca tot se rebobineaza, poate ar trebui sa ne gandim ca din punct de vedere al costurilor se iese mai ieftin cu flyback.

Un EI33 cred ca duce un 15V/4A, integratul si mosul nu ar costa mai mult de 5 lei.

Randamentul ar fi acelasi, poate chiar mai bun (daca se folosea stabilizator liniar la iesirea sursei semipunte), sursa ar fi stabilizata si ar avea si limitare de curent.

Schema ar fi cea din semnatura lui @Marian, cu mici modificari. Se poate pune mos la 600v.

Transformatorul va fi ceva mai dificil de executat, @Marian ne poate spune despre executia lui.

Editat Septembrie 8, 2014 de cristi7521

[wally_gatter]

A ramas stabilita configuratia semipunte?

Se rebobineaza transformatorul?

Majoritatea transformatoarelor nu permit adaugarea de spire peste bobinajul existent, deci trebuie desfacut complet.

Daca tot se rebobineaza, poate ar trebui sa ne gandim ca din punct de vedere al costurilor se iese mai ieftin cu flyback.

Un EI33 cred ca duce un 15V/4A, integratul si mosul nu ar costa mai mult de 5 lei.

Randamentul ar fi acelasi, poate chiar mai bun (daca se folosea stabilizator liniar la iesirea sursei semipunte), sursa ar fi stabilizata si ar avea si limitare de curent.

Schema ar fi cea din semnatura lui @Marian, cu mici modificari. Se poate pune mos la 600v.

Transformatorul va fi ceva mai dificil de executat, @Marian ne poate spune despre executia lui.

Nu am zis ca trebuie neaparat scos LM-ul de pe iesire , era doar o parere. 

[XAN77]

Cu dezavantajele și criticile de rigoare, cred că un ”șasiu” de sursă relativ universală, pentru puteri sub 150W, cu costuri mici de realizare, eventual cu bătăi mai mari de cap dar hei, unde mai e frumusețea , se poate face pe o configurație flyback cu UC3844/3845 cu un mosfet de 800V. Sunt ceva surse de acest fel pe forum, Marian are una descrisă amănunțit pe post de încărcător auto. Nu necesită bobină de ieșire și, ca orice flyback, e astfel mai avantajos cînd sunt necesare mai multe tensiuni la ieșire.

[wally_gatter]

Cu dezavantajele și criticile de rigoare, cred că un ”șasiu” de sursă relativ universală, pentru puteri sub 150W, cu costuri mici de realizare, eventual cu bătăi mai mari de cap dar hei, unde mai e frumusețea , se poate face pe o configurație flyback cu UC3844/3845 cu un mosfet de 800V. Sunt ceva surse de acest fel pe forum, Marian are una descrisă amănunțit pe post de încărcător auto. Nu necesită bobină de ieșire și, ca orice flyback, e astfel mai avantajos cînd sunt necesare mai multe tensiuni la ieșire.

propui o schema anume?

[XAN77]

sursa lui Marian http://www.elforum.info/topic/79585-sursa-flyback-redresor-auto/

http://img713.imageshack.us/img713/4645/tosq.png

 

Este o sursă gîndită, bine calculată și conține proiect cablaj editabil (eagle).

Eu am făcut o sursă similară postată de flopir pe topicul cu sursa cu TOP249, de care m-am apucat înainte să apară proiectul lui marian. Am avut și eu ceva probleme, cu compensarea de la 431 în special, am un topic aici http://www.elforum.info/topic/85971-alta-sursa-cu-uc3842-teorie-si-realizare/?hl=3842

Editat Septembrie 9, 2014 de XAN77

[wally_gatter]

Necesita racire fortata? eu am vazut ca marian a incastrat sursa intr-o sursa de PC si a pastrat ventilatorul.. Sunt tentat sa o realizez datoraita simplitatii ei si documentatiei aferente, doar ca racirea e un lucru care ma cam sperie, eu doresc sa fac o sursa care sa nu necesite ventilatoare , deoarece majoritatea aparatelor si jucariilor ce le voi alimenta cu ea sunt limitate ca dimensiuni in carcase si nu am loc de ventilatoare. 

[cristi7521]

Majoritatea televizoarelor, monitoarelor mai vechi aveau surse flyback. Toate aveau racire naturala, carcasa avea gauri pentru circulatia aerului. Randamentul este undeva la 80%, deci pentru o putere de 60W la iesire, ai pierderi de aproximativ 15W.  Vei putea micsora pierderile daca folosesti dioda schottky pe iesire, mos cu rdson mic, transformator bobinat fff. bine...

Daca ai carcasa inchisa, din plastic, nu o poti folosi.

La datele initiale trebuia sa specifici un exemplu concret de folosire si nu ne mai bateam capul pe aici cu diverse configuratii.

[wally_gatter]

carcasele de regula au fante de aerisire. Deci nu asta e problema. Problema e ca sa se poata raci natural , fara ventilatoare...

[UDAR]

carcasele de regula au fante de aerisire. Deci nu asta e problema. Problema e ca sa se poata raci natural , fara ventilatoare...

Simpla prezență a fantelor , chiar generos dimensionate , nu este neapărat suficientă. Răcirea componentelor în aer se face aproape în totalitate prin convecție ( mai există o componentă destul de mică prin radiație și una negljabilă complet , prin conducție ) . Asta implică prezența aerului rece în contact cu suprafața de răcit și îndepărtarea lui după încălzire. Cu ventilație forțată lucrurile sunt clare , cu ventilație naturală treaba e mai complicată. Mai întâi pentru că singura sursă pentru gradientul de presiune necesar deplasării aerului este diferența de temperatură. Aceasta înseamnă că trebuie să acceptăm din start o temperatură relativ ridicată a sursei. Apoi circulația aerului este afectată de toate obstacolele care îi stau în cale și acest lucru are un dublu efect : pe de o parte se încetinește curgerea aerului deci se evacuează mai puțină căldură în unitatea de timp, pe de altă parte un procent din această căldură este cedată acestor obstacole , deci rămâne în incintă.