SMPS Push pull - problema tranzistori

[cavit]

 mai e o treaba cu 3525, desi are UVLO cu histereza, undervoltage lock out, uneori cand tensiunea de alimentare scade in vecinatatea tensiunii de blocare face figuri si da impuluri mutiple pe iesire, fapt care poate duce la arderea tranzistorilor, e si cazul tau cand in suprasacina sursa e la care alimentezi montajul intra in protectie, e de dorit sa ai o alimentare curata la 3525 de 12-15v. histereza e asa: porneste la 10 v si se opreste la 8v.

am patit-o si eu cu alt integrat cu UVLO: ir2110, la driverul de sus am pus un condensator prea mic pe bootstrap 220nf, cu ir2112 mergea, ca ala ia mai putin curent, am schimbat cu ir 2110 ca are iesire mai puternica , la pornire pocnea tranzistorii, daca supravietuia pornirii  mergea, am patimit ceva pana m-am prins care-i problema.

 OFFTopic:SMPS embedded in Bla-Bla, locul unde ne simtim bine, o punem noi la punct pana la urma, sa nu mi-o luati in nume de rau i-mi retraiesc viata.

[baciucalin]

Va multumesc foarte mult cavit si andreigradu pentru ultimele postari.

Am imprumutat un osciloscop de la un prieten si voi reveni cu niste 'oscilo-poze'. 

[Vizitator]

La un smps PUSH-PULL, prin conceptia schemei de iesire, daca unul dintre tranzistori este strapuns (sirma), OBLIGATORIU se arde siguranta de alimentare sau se intrerupe mosfetul sirma daca siguranta este prea mare, deci nu este valabila ideea ca a functionat cu un tranzistor bun, celalalt fiind "sirma", tranzistorul 2 a fost intrerupt!

[baciucalin]

Am revenit cu poze asa cum am promis.

Nu va luati dupa nivelele semnalelor pentru ca un canal era pe 1x, iar celalalt pe 10x. M-am chinuit sa setez tipul de sonda pe care il folosesc ambelor canale pe 10x (pentru ca sonda are atenuare 10x) si am reusit intr-un final, dar pozele deja erau facute. Apropo, am doar o sonda, din pacate.

 

 

 

Semnalul cu amplitudine mica este pe CH1, canal pe care am folosit sonda cu atenuare 10x. Semnalul are amplitudine de aproximativ 12V (1V/div x 1.2div).

Pe CH2 am folosit doua cabluri pentru ca am doar o sonda (doua cabluri deoarece osciloscopul are separare galvanica intre canale).

Am folosit sonda pe ambele tranzistoare, iar amplitudinile semnalelor sunt identice (nu am poze).

 

 

 

 

In dreapta e led-ul pe post de sarcina. 

 

 

Sonda cu 10x.

 

 

 

Doar semnalul de pe un tranzistor.

[cavit]

Merge destul de bine, ce bucla de feeback ai acum?

in caz ca tensiunea la iesire e aia de pe voltmetru,  raportul de transformare e ok acum e cu factor de umplere cam 30% e bine.

mai e ceva bine de stiut, la un anumit factor de umplere caa38% thd au un minim, la 30% armonica 3 e zero.

de obicei se face sursa in asa fel ca la putere nominala sa mearga cu 38-40% factor de umplere unde THD sunt minine,  traful are pierderi minime in acest punct, sunt articole pe net in acest sens cu explicatia matematica de rigoare.

se mai folosete acesst regim de minim de thd si la generatoarele de ultrasunete, care sunt de fapt tot o astfel de sursa, de regule semipunte care alimenteaza traductorul inseriat cu un droser care impruna cu capacitatea statica a traductorului formeaza un circuit acordat pe frecventa de lucru acestuia formand un filtru.

Se mai folosea sila invertoarele sinus modificat, dar nu era satisfacatoare, acum se foolseste sinus PWM.

mai poti face ceva sa verifici stabilitatea buclei de feedback pui osciloscopul pe pinul 9 la 3525 O/comp iesirea amplificatorului de eroare, trebuie sa nu ai oscilatii, cel mult ftecventa de comutatie, nu si alte oscilatii, dar cum se vede si din semnalele de comanda merge bine.

[baciucalin]

Domnule cavit, inca nu am modificat bucla de reactie, rusine mie. Este tot rezistenta de 15k serie cu potentiometrul de 5k. Dar am modificat condensatorul de 60nF la 1uF, asa cum mi-ai spus. De asemenea am inlocuit rezistenta de 410k (820k paralel cu 820k) cu cea de 100k, recomandata de catre dumneavoastra.

 

Acum vreau sa refac bobina de pe iesire pentru valorile mele pentru ca se incalzeste putin la un curent relativ mic de iesire, aproimativ 0,8A; am luat-o dintr-un atx si domnul miticamy spunea ca nu e bine. Trebuie doar sa caut relatiile de calcul pentru ea.

In plus, vreau sa schimb diodele de iesire cu unele pe masura; ceva la vreo 200V  20A. Eu voi avea nevoie de maxim 10A pe iesire; nominal cam 7A la 34V. Pana acum am folosit 3 diode duble din surse de calculator si am facut o punte, dar mi s-au ars doua dintre ele in sarcina, la un curent de aproximativ 1.5A pe iesire. Chiar si la 0.8-1A, diodele se incalzeau putin, iar tranzistorii erau reci.

 

 

Am vorbit cu un membru al forumului in legatura cu un osciloscop si i-am trimis datele mele; s-ar putea ca saptamana viitoare pe marti, miercuri sa imi ajunga si voi avea doua sonde pentru teste. Depinde de momentul in care vede mesajul.

 

Edit 1: Da, tensiunea e cea de pe voltmetru. Dar acum parca nu e foarte stabila. Variaza intre 26,9V - 27,1V, daca o reglez la 27V si folosesc LED-ul ca sarcina. Poate o fi de la condensatorul de 1uF.

Editat Septembrie 19, 2014 de baciucalin

[cavit]

diodele trebuie schimbate, trebuie sa suporte de cel putin 3 ori tensiunea de iesire asta fiindca mai esi droserul, sursele deinvertor ce scot 330 v se fac cu diude de 1200 v.

am ars si eu de mai multe ori shottky de 40 v pe surse de 24v desi stiam ca se pot arde, mergeau la limita si nu prea aveau viata lunga.

se incalzeste caci trece curent invers prin diode, as putea sa ti timit niste diode, mai multe, platesti doar curierul, ca vreau sa lichidez o parte din colectia de piese, tranzistorii i-am da,t mai am 4irfb 4110, 2irfp 4663 eu acum fac la 120v.

bobina de iesire ecam scurta dar mrge si cu aceea, daca te-ai uitat cum e facuta pe sursa originala observi ca e foarte simplu de modificat, se pastreaza raportul de transformare adica daca numeri spirele de la 12v si le imparti la nuamarul despire dela 5 v observi caraportul este 12 la 5, nici nu poate functiona alfel din mooment ce ambele bobine sunt pe acelasi miez, se impune ca raportul dintre drosere sa fie egal cu raportul dintre secundarele trafului. 

deci imarti ttensiunea ta de 35v la 12 si inmultesti cu numarul de spire de la 12v si ai bobina, o poti face cu 4x0,5.

adica ai de 3 ori mai multe spire decat pe cea originala.

instabiltata aia nu se datoreaza neaparat constantei de timp mari a integratorului, caci pana la urma acesta se stabilzeaza undeva, cat mai degraba faptului ca amplificatorul de eroare lucreaza unde nu e pra stabil, cu intrarea la bara de  alimentare, la 5v la ref, intrarile  e bine sa fie intre 0,5 si 4,5v.

dupa ce o modifici poti folosi si condensatoare mai mici, ai osciloscopul, il pui la pinul 9 si vezi pana la ce capacitate merge stabil.

teoria pe care o folosesti la aceasta bucla e urmatoarea, ai doi poli, unul de determinat de filtrul de la iesirea sursei, acesta depinde si de sarcina si unul determinat de integrator, daca acesti doi poli nu sunt suficient de indepartati defazajul buclei poate depasi 90 grade, bucla oscileaza, un pol poate introduce un defazaj de maxim 90 grade.

daca am ales o constanta de timp mare pentru integrator, el e polul dominanat, polul introdus de filtru e mult mai sus, acest pol dominant determina caracteristica de raspuns.

daca setezi castigul in bula inchisa in dc mare pentru amplificatorul de eroare mai intra in calcul si polul introdus de acesta, caci poate cobori pana la cateva sute de Hz, de aceea ti-am recomandat sa reduci castigul in dc micsorind r4 , sa castigi stabilitate.

ignorarea polului introdus de amplificatorul de eroare la castiguri mari e principala cauza de instabilitate chiar si pentru sursele din productia de serie.

proiectantii se gandesc sa exploateze castigul mare in bucla deschisa al amplifictorului pentru a castiga precizie, dar asta se face in detrimentul vitezei, ca sa fie stabil, polul introdus de integreator trebuie sa fie de 10 ori mai jos in frecventa ca polul introdus de amplificator, de regula se face un compromis inrtre viteza si precizie, un castig in dc de 50 este rezonabil.

sunt diverse artificii pentru a castiga stabilitate, unul e caractristica neliniara adica un castig variabil cu offsetul, adica care crecrte cand parametrul se apropie de origine si scade cand acesta se indeparteaza, caractristca cu histereza, acasta are o ireversibiltate care ingreuneaza aparitia oscila tiilor, caracteristica asimetrica, in acelasi scop.

surse parametrice: cele care folosesc o relatie parametrica intre marimea de controlat, de exeplu tensiunea la iesire si  alt parametru care permite o stabiltate mai mare a buclei cum ar fi timpul de demagnetizare a miezului in cazul surselor flyback, in pricipiu se foloseste o relatie parametrica intre o constanta integrata in timp cum ar fi tensiunea de iesire si un parametru controlabil ciclu cu cu ciclu cum ar fi timpul de demagnetzare sau altii asemenea.

o asemenea sursa e si mai simpla, nu are o bucla de feedback externa, totul e in integratul de comanda.

oricum viteza cu care poate fi controlata o sursa nu poate fi mai mare ca durata unui ciclu, de aceea sursele parametrice au viteza maxima de raspuns, si incep sa castige popularitate, dificultatea consta in implementarea in chipul de comanda  a relatiei parametrice cu pricina, un algoritm e deocamdata exclus, dat fiind viteza limitata a controllerelor care nu permite efectuarea unui ciclu de calcul intru-n ciclu al sursei.

pentru sursele parametrice constructia transformatorului va determina caracteristica.

[cavit]

diode rapide , diode shottky, punti dediode rapide, toate 50 ns

3 punti diode rapide 200 v 4 a 50 ns

diode rapide in cutie

diode shottky in punga

daca le vrei toate platesti doar curierul

[baciucalin]

Mi-ar prinde foarte bine aceasta donatie! Sigur nu trebuie sa contribui financiar? Va pot trimite adresa de expeditie pe privat.

 

Am vorbit in dimineata aceasta la telefon cu un membru al forumului si luni mi-a promis ca imi trimite osciloscopul. Pe marti sau cel tarziu miercuri, am propriul osciloscop. 

[andreigradu]

domnule, m-am pierdut in circuite analogice, desi nu mi-au placut in facultate, eram convins ca fara ele nu se misca nimic.....poli, diagrame Bode, calcule...mai era si cursul ala de reglari automate cu legi PI, PID.......dezastru.....bietul student e varza, deja l-ati introdus intr-un nor ingrozitor.

 

Ma bucur ca ati scris, asta ma va determina si pe mine sa ma apuc de recitit cursurile si seminariile, e clar ca va pricepeti bine la partea analogica.

Felicitari pentru osciloscop, o scula minunata.

[cavit]

pai tocmai aci e vorba deocamdata de PI proportional integtrtiv, dar poate o sa-l facem si PiD proportional derivativ integrativ pana la urma, luam treaba ardeleneste pas cu pas desi eu sunt oltean dar nu stiu cum se face cam gandirea mai inceata ca ardelenii , sa nu ne doara capul,

adevarul e ca fara astea nu se poate face sursa.

Eu sunt medic de laborator,dar am facut comutatii de mic copil cu 2n 3055 si trafo de linii de lampi.

am lucrat ani de zile electronica medicala cu profesionisti, instrumentatie si altele.

daca as mai tine minte tot ce am facut as putea umple forumul de posturi.

surse cu rezonanta nu sa cumperi ci sa te invat sa faci, si sa intelegi diferentele intre cele autooscilante si cele cu driver cu oscilator propriu.

E si ceva documentatie pe net, de la scoli universitati cu plotul, locul geometric, al puntelor de functionare pe diagrama Hammel pentru aceste surse si cateva modelari expuse pentru comparatie.

binne ca mi-ai zis iata diagrama bode pentru amplificatorul de eroare din 3525 ebine destudiat din data sheet eu o pun numai caveni vorba dar e in data sheet si o veti studia de acolo.

[baciucalin]

Domnule cavit, daca vine vorba de invatat, sunt dispus sa invat orice lucru nou. 

[cavit]

 Off topic:la varsta ta eu stiam mai putine ca tine, userul asta cavit nu vine de la  vitaminele cavit, desi e o coincidenta care se potriveste cu meseria mea, vine de la cavitatie,  sunt specialist si in ultrasunete de putere si cavitatie.

 cavitatia asta m-a fascinat si ma fascineaza in continuare.

e posibil ca asa sa fi fi fost creat universul, practic o unda, o vibratie a creat o dicontinuitate intr-un mediu preexistent si a creat universul asta, care nu este altceva decat o bula de cavitatie, practic forta care detemina expansiunea este presiunea negativa generata de acea vibratie, nu e vorba de nici o energie neagra, materia intunecata exista ea afost dovedita cu argumente serioase.

cavitatia este si o metoda de  a crea viteze superluminice, de fapt de a crea spatii in care viteza luminii e diferita de cea din vidul cosmic, de luat in seama ca nici asta nu e chiar omogen asta poate sa incurce calculele de astrofizica.

cavitatia este cel mai ordinar mod de a crea armonice avind la dispozitie doar o vibratie fundamentala si un mediu de propagare relativ omogen.

ar fi interesant de modelat comportamentul pentru aceata teorie a cavitatiei, daca corespunde cu datele adunate de astronomi.

cert e ca fenomenul de accelrare a expansiunii se potriveste cu teoria cu cavitatie, caci bula de cavitatie is accelereaza expansiunea atit timp cat vibratia exercita presiunea negativa, aceasta viteza de expansiune e rezultatul combinarii presiunii negative exercitate de vibratie si fortele laplace, niciuna din ele nu sunt constante, de aceea bula se expansioneaza accelerat intr-o anumita perioada a vietii e,i dupa care se poate colapsa, stabiliza daca sunt unde stationare, sau se poate disipa in mediul in care s-a format.

e o chestie de pus pe la sectiunea de perpetuum mobile loc de aberat energii, am mai pus si pe forumuri de astrofizica si unele au prins.

[andreigradu]

Domnule cavit, mi-ai dat o idee cu acel factor de umplere mai mic, ca sa nu apara armonici, e interesant, oricum ferita nu e scumpa, cu 50 lei poti sa cumperi un E65, dar lumea se arunca la inghesuieli. Se mai si racesc tranzistorii, Nu se mai incalzesc asa tare de la diodele atasare....

 

De la Affero am luat diverse ferite, ETD59, E65 si E70 nici una nu a trecut de 60 lei perechea. Pentru proiecte casnice, cei din Bucuresti isi pot procura direct. Ma refer ca daca iti faci un singur invertor pentru sufletul tau nu conteaza o ferita mai mare, nu esti chinez sa vinzi ca sa te influenteze ferita in costuri. NU va zgarciti la ferita si puneti tranz. in paralel, mai ale MOS, o sa scada pierderile proportional cu nr. lor.

 

P.S. Daca aveti ceva materiale de studiu trimiteti catre tanarul student, poate el va ajunge un ing. electronist mai bun ca noi, vad ca la 3-4 ani se repeta subiectele pe forum, deci lumea inca nu stapaneste sursele si merita investitia in tineret.

 

P.S. 2. Credeam ca doar eu ma gandesc la lucruri ciudate, dar ma bucur sa aud ca mai sunt si altii. Eu astept momentul cand vom avea hrana curata, energie din ce ne da natura si deplasare fara poluare, nu de alta, dar primul motor a fost cu apa, nu cu benzina. Cineva a luat-o aiurea in cadrul progresului tehnologic.

 

Tot ce ne inconjoara a fost inteles gresit. Asta seara cand am fost in parc cu fetita cea mare, 6 ani, am simtit doar fum de benzina, gpl, si benzina, E CLAR ca ne indreptam intr-o directie gresita.

Editat Septembrie 21, 2014 de andreigradu

[UDAR]

În consens cu @baciucalin sunt și eu dispus să învăț , deși am citit destul de mult despre surse. Spune-mi te rog , ce e aia ”diagramă Hammel ” ?