SMPS Push pull - problema tranzistori

[UDAR]

Nu știu pe ce schemă lucrezi acum , cea din primul post cuprinde câteva prostii. Dacă lucrezi cu factorul de umplere maxim , condensatorul ăla e mai mult decât suficient . Preferabil  LoESR . Dacă lucrezi cu factor de umplere mult mai mic există teoretic posibilitatea de a nu se suporta riplul ( depinde foarte mult și din păcate greu cuantificabil de rezistența și inductanța firelor de legătură la baterie ) și să fie nevoie de 2-3-4 în paralel - de această dată obligatoriu  LoESR.

[Vizitator]

Pune un semireglabil de 200-220 ohm, serie cu  15 ohm, si vezi.

 

La mine functiona f ok cu 33-47 ohm, apoi scadea mult tensiunea de iesire (in sarcina mare).

 

Trebuie experimentat pina obtii valori ok.

 

Poti incerca si snubbere de 330pf-1nF cu citeva zeci de ohmi intre D-S.

 

Asemeni si in secundarul trafo.

[baciucalin]

Schema este cea din primul post cu exceptia redresarii si a feedback-ului. 

[baciucalin]

Schema este cea de mai jos. Componentele incercuite cu rosu se incalzesc. Tranzistorul de sus, respectiv diodele Transil de jos. Mentionez ca sursa a fost pornita de mai multe ori si a functionat, cel mult, pentru doua secunde. Tranzistorul se incalzeste destul de tare (arde). Tensiunea de la iesire este 34V cu o sarcina de 4,7K. (Tensiunea de iesire este buna!!)

 

Valorile de pe schema de mai jos sunt cele folosite pe montaj.

Editat Septembrie 11, 2014 de baciucalin

[giongiu]

Daca se incalzesc diodele transil, problema este traful. Cuplajul primar-secundar, este slab, de unde si varfurile de tensiune ce deschid diodele. Trebuie bobinat intercalat primar-secundar. Incearca sa bobinezi jumatate din secundar, apoi simultan ambele infasurari primare, apoi cealalta jumatate secundar.

PS

Am vazut poza cu traful. Nu are rost sa rasucesti firele, pune-le alaturat, sa acoperi o suprafata cat mai mare . Diametrul sarmei e prea mare...La 50Khz, ar trebui un diametru maxim de cca 0,5mm. Adica un nr fire de 0,5mm , astfel incat sa obtii densitatea de cca 3A/mm patrat, la curentul maxim din primar, respectiv, secundar. Poti incerci si un traf ATX, nemodificat. Infasurarea de 5V, o folosesti ca primar, cea de 12V, secundar.

Editat Septembrie 11, 2014 de giongiu

[baciucalin]

Multumesc pentru sfaturi! 

Cred ca o sa folosesc sarma subtire pentru traful actual. E adevarat, primul traf a fost bobinat cu sarma subtire pe o ferita de calculator si functiona foarte bine.

[Marian]

Schema nu e completa dar banuiesc ca exista si inductanta aceea de dupa redresare... oricum din ce vad convertorul este stabilizat, deci RD ( rezistenta de la pinul 7 ), valoarea ei este mai putin importanta, oricum nu vei merge cu umplere maxima decat eventual la alimentare foarte mica, in principiu stabilesti un raport de transformare la traf care sa ofere impulsuri in secundar/e suficient de mari si la tensiune mai mica ( valabil la nivel de incarcare mai mic al acumulatorului ), In mod normal umplerea ar trebui sa fie departe de maxim, si devreme ce este vorba despre o sursa stabilizata, valoarea RD nu are de ce sa influenteze tensiunea de la iesire decat in eventualitatea in care aceasta este prea mare, ori poate raportul de transformare nu este ales conform cu alimentarea minim estimata.

[UDAR]

 Poti incerci si un traf ATX, nemodificat. Infasurarea de 5V, o folosesti ca primar, cea de 12V, secundar.

Poate îmi scapă mie ceva . Eu știam că sunt prize la 5V pe aceeași înfășurare secundară de 12V ?!

[baciucalin]

Imediat dupa redresare este inductanta serie si apoi condensatorul de filtraj paralel. La condesatorul final am conectat un potentiometru multitura serie cu o rezistenta de 15k.Partea de feedback nu am mai pus-o pe schema. Schema am testat-o pe un miez de ferita scos dintr-un ATX si a functionat perfect. Am modificat miezul ca sa pot scoate putere mai mare pe iesire.

[giongiu]

Eu știam că sunt prize la 5V pe aceeași înfășurare secundară de 12V ?!

Asa este...Ideea era sa fie folosit traful ATX, ca autotransformator. Din pacate, minusul tensiunii de iesire, nu poate fi comun cu al alimentarii, asa ca solutia nu prea are utilitate.

[cavit]

Eu am facut o sumedenie de surse 4 spire la 24 v si 50 khz pe edt 39 a mers intotdeauna, cert e ca pana sa se incalzeasca tranzistorii daca inductia era prea mare se incalzea miezul tare in gol, cel mai taraneste e sa masori cat consuma in gol daca consuma mai mult de 10 w la 1 kw la 50 khz majoritatea sunt pierderi in miez, am vazut undeva un data sheet cu miez edt 59 si material 3f3 pierderea era de 30 si ceva de w la 100 khz si 300 tesla, cel mai banal esa dublezi frecventa micsorind condnstorul si vezi daca se mai incalzeste in gol.Poate fi vorba si de fazare incorecta dar cred ca e de fapt vorba de saturarea miezului in curent continuu deoarace ramurile nu comuta la fel. daca e vreo componeneta de curent continuu se comporta foarte rau.topologiile in punte sau semipunte permit introducerea unui condensator in serie cu traful pentru a elimina o eventuala componeneta de curent continuu ce ar putea satura miezul.eu nici nu mai calculez numarul de spire, stiu ca pe miez de la edt sau e 39 pana la edt sau e 59 merge 6 v pe spira la 50 khz si ajustez frecventa pentru a face un copromis intre cat consuma in gol si puterea pe care o scoate. sursa de tipul asta merge si in gol si in bucla deschisa fara sa se intimple nimic rau cu ea.totusi daca s-a ars vreo data tranzistorii ar pute afecta si driverul pwm, trebuie sa pui osciloscopul pe iesirile driverului fara a alimenta forta, daca semnalele sunt identice defazate corespunztor e ok, daca nu schimbi driverul, sg 3525, 3524 sau ce ai acolo ca sunt mai multe, daca nu ai osciloscop trebuie sa masori cu un istrument true RMS sa ai aceeasi tensiune pe iesiri, ceva mai putin ca jumatate din tensiunea de alimetare a driverului daca merge la factor de umplere maxim in bucla deschisa.Cat despre varfurile de tensiune: vmosurile suporta regimul de functionare in regim de avalansa in principiu v mos uri de de 50 v nu se ard pe sursa push-pool la 12v fara clamp or snubber, doar bruiaza rau de tot, caci descarcare in avalansa genereza o sumedenie de armonice, de regula se instaleaza un soft clamp in care condensatorul si rezistenta sunt comune si are 2 diode cu anodul comun.Atentie diodele trebuie sa fie rapide mai putin de 50 ns si destul de mari macar de 3 amperi daca se arde una asa se maifesta: se icalzeste rau ramura opusa, trebuie verificate.Atentie daca se arde vreo dioda de la iesire,nota bene nu se pot folosi shottky la 36 v, nu de cele de 40v, trebue de 160v sau alte diode rapide la 200v, daca una e arsa tot asa face, se incalzeste o ramura.in legatura cu droserul de la iesire lipsa lui nu inseamna neaparat ca sursa nu poate functiona, dar trebuie diode foarte rapide la iesire, shottky de mai putin de 10 ns, oricum se incalzesc tranzistorii si diodele mai tare decat cu droser, pentru desulfatatea bateriilor plumb acid e buna asa, fara droser si nefiltrata cu factor de umplere mai mic de 25%.

Editat Septembrie 13, 2014 de cavit

[cavit]

mai eo treba, bobinti primarele si secundare duble cu conductor dublu simultan, asfel veti vi siguri caau acelasi numar de spire si se bobinele sunt identice, dac le bobinati suprapus cea exterioara are obligatoriu rezitenta mai mare si cuplajul magnetic este diferit petru cele 2 sectiuni, pot genera asimetrii care pot duce la saturarea miezului,penru tensiuni mici emailul depe coductor este suficient pentru izolarea sectiunilor intre ele, petru tensiuni ceva mai mari 100-300 v trebuie izolat suplimentar, fie litz wire cu izolatie suplimetara fie isolati manunchiurile cu leucoplast subtire panzat de matase,nu de plastic ca se topeste si se perfoteaza cand bobnati, sau cu hartie de condensator.

[andreigradu]

Uite ia si citeste de aici, e un proiect vechi, eu l-am facut prin 2000 si a mers din prima. E cu sg3524. pentru corectitudinea semnalelor se poate adauga si un circuit totem pole pe cele 2 ramuri.

ai sa vezi acolo ca nr minim de spire e 4, ma rog 2x4sp in primar si 2x17 in secundar.

sa ai grija sa umpli tot miezul la o trecere. valabil si la tor, ca sa distribuie energia uniform in miez. tot ce bobinezi e bine sa fie distribuir in straturi complete pe suprafata carcasei.

in diverse aparate am vazut ca se mareste spatiul intre spire ca sa fie distribuite uniform.

 

http://valveaudio.tripod.com/Membuatsendiri.htm

http://valveaudio.tripod.com/images/membuat/Gambar9b1012a.jpg

 

http://another-electronics.blogspot.ro/2008/09/design-of-car-audio-power-amplifier.html

 

P.S. La mine acel filtru RC de pe tranzistor l-am dat jos ca se incalzea cam tare rezistenta.

Am folosit BUZ11 si a mers perfect.

Amplificatorul se auzea superb. era ceva simplu cu IRF540, IRF9540 si o manuta de piese. nu gasesc schema, e tot de aici de la valveaudio, dar nu mai dau de ea.

[andreigradu]

Pentru forma semnalelor la un inv de fabrica am capturat semnalele de la tranzistoare, d-s, tl494, primar, secundar, sunt in ordine, dupa poza cu sondele sunt diagramele specifice

 

http://www.99poze.ro/invertor_auto_semnale_in_si_out/

[baciucalin]

Le multumesc lui cavit si lui andreigradu pentru timpul acordat si pentru mesaje. Ma uit imediat la continutul link-urilor.

 

Am cateva vesti noi!

Am rebobinat traful. Poze mai jos. Va rog sa imi spuneti daca l-am bobinat corect!!! L-am facut asa cum mi-ati spus voi si din ce mai stiam si eu, dar l-am bobinat inainte sa imi spuna andreigradu de distribuirea sarmei pe miez.

 

Initial se incalzea foarte putin un tranzistor (IRF2807), cel de jos de data aceasta. Apoi am adaugat vreo 3 cm de sarma (sectiune corespunzatoare) la bratul corespunzator acelui tranzistor si am refacut testul in gol. Tranzistorii erau reci la mers in gol si funtiona perfect!!! Mentionez ca testul l-am facut pe un ATX. Alimentarea sursei mele de la ATX era in jur de 12V (11.8-11.9V).

 

Apoi am mers la masina sa fac teste. Intrarea sursei 12.8V, cu motorul oprit. Sarcina era un LED de 100W, tensiune nominala 34V si curent nominal 3.5A pentru LED.

Am inceput cu iesirea sursei de la 24V pana la 29V moment in care s-a topit cositorul intre un MOSS si trafo - traseul era subtire, recunosc; este vorba de mosul de sus (intentionam sa merg pana la 34V). (Mentionez ca SG-ul si rezistentele serie in grila mosului ardeau in momentul respectiv, dar tranzitorii erau doar "calzi"). Am refacut traseul si l-am incarcat "bine". Am conectat sursa la baterie si tranzistorul de sus mi-a puscat instantaneu. Totusi sursa funtioneaza si cu un tranzistor.

 

Dupa ce a puscat tranzistorul de sus am masurat tensiunea in grilele ambilor tranzistori:

Tensiunea de iesire 34.0V

Grila tranzistorului functional: 1.070V

Grila tranzistorului puscat: 1.031V

 

( La tensiune de iesire 28.0V, tensiunile de grila sunt egale: 0.63V. Aceasta a fost o masuratoare in plus. )

 

 

Ma gandeam sa pun un etaj de mosuri intre SG si tranzistorii de putere ca sa evit supraincalzirea SG-ului. Sau sa pun un radiator mic pe SG. In plus as vrea sa pun 4x18V Transiluri serie ca sa am 72V intre sursa-drena. Tranzistorii sunt de 75V.

Cred ca: tranzistorul s-a strapuns cand a puscat cositorul si diodele Transil nu au fost suficient de rapide sau suficinet de aproape de spike. Dupa ce am refacut conexiunea, tranzistorul fiind strapuns, el era in scurt si a puscat. Asta consider ca s-a intamplat. Voi ce parere aveti?

 

 

Poze:

1. Jumatate din secundar

 

2. Izolatie secundar

 

3. Primar

 

4. Izolatie primar

 

5. A doua jumatate din secundar

 

6. Izolatie secundar

 

 

Extra:

 

34V pe iesire cu un tranzistor puscat.

 

Stiu ca nu era nevoie de izolatie, dar era foarte greu sa bobinez fara "ajutor".