Identificare putere motor trifazic si pornire in monofaza

[Vizitator sory1979]

am un electro compresor trifazic si as dori sa-l aduc la 220v ; motorul este de 2.2kv si nu stiu ce condensator i-mi trebuie sa-l pot porni. Ma poate ajuta cineva? Va multumesc mult.

[Vizitator]

Cumpara de exemplu un condensator de 20 u, unul de 60 u, unul de 80 u si vre-o 2...3 de 4...5 u, apoi combina-le. Daca motorul este de turatie mica (940 rpm) atunci s-ar putea sa nici nu-ti ajunga. Motoarele de turatie mica au momente mari de pornire datorita unui numar de perechi de poli mai mare.Atentie! condensatorul cu care pornesti un motor direct in conexiunea triunghi nu poate ramane in permanenta in circuit. Un astfel de condensator trebuie insa sa existe pentru a imbunatati factorul de putere. El va fi determinat insa separat. De exemplu - daca pentru pornire folosesti condensatoarele de 80 u si 60 u conectate in paralel, atunci foarte probabil cel de 40 u poate folosi la functionarea permanenta si deci il vei pastra in circuit dupa pornire.

[gcom61]

http://www.waterfront-woods.com/

Vezi in link-ul de mai sus.In meniul din stanga(articles) cauti <>

Pentru contactul cond. de pornire poti folosi un releu de pornire pt. frigidere.

[Myhayxx]

uite aici poti sa-ti calculezi valoarea condensatorului http://www.volta-electricite.info/artic ... fr&pg=2000

[Vizitator]

@gcom61 - ai folosit intr-adevar un releu de frigidere si a functionat? Te intreb aceasta deoarece frunzarind in fuga articolul in cauza am inteles din dizertatia tipului ca acest releu ramane in permanenta in circuit, desi contactul poate sa fie deschis. El spune ca o importanta proprietate a schemei este aceea ca daca intr-un mod oarecare incetineste fulia de transmitere a motorului pana la o anumita turatie, releul va recupla capacitorul de start si va compensa pierderea de viteza. Aceasta proprietate este destul de interesanta si am sa incerc sa o simulez in multisim. Daca voi obtine vre-un rezultat il voi posta aici. Pana atunci sunt de retinut afirmatiile tipului cum ca capacitatea condensatorului de start este de 40...100 u prin incercari. Pentru linia 1 (asa cum este notata in schema lui) se dimensioneaza un condensator cu capacitatea avand valoarea de 4...5*P, iar pentru linia 2 valoarea acestuia este de 10...15*P - unde (dupa cum sustine el) P este puterea motorului in CP. Asta ar insemna 5,45...6,8*P in primul caz si 13,6...20,4*P pentru o putere P exprimata in kW. Dupa cate am vazut el a ales valoarea maxima in primul caz si una medie in al doilea. Asta ar insemna C1=6,8*P pentru linia a I-a si C2=17*P pentru linia a 2-a - cu P exprimat in kW.

 

@Myhayxx formula francezului pare ceva asemanator cu formulele publicate intr-un numar vechi din Tehnium si postate de miron1947 aici Calculand cu acest programel am obtinut pentru valoarea permanenta a capacitatii ramase in circuit in cazul de fata aproximativ 185 u, ceea ce mi se pare exagerat. De cat ar trebui sa fie atunci capacitatea de start?

[Myhayxx]

dupa formula francezului mi-am calculat si eu valoarea condesatoarelor la un motor de 2 kw pe care il folosesc la un strung de lemn. am 168 uF permanent care folosesc la pornire si nu mai decuplez nici un condesator in timpul lucrului si pana acum nu am avut probleme. acuma nu stiu daca e ok suta la suta dar atata timp cat functioneaza bine eu sunt multumit

[Vizitator]

Aici exista un text continand niste formule asemanatoare, postat de colegul miron1947, iar aici este un comentariu insotit de o imagine, postate de mine. Pe eticheta motorului pe care il vei vedea in imagine se da curentul nominal de functionare in conexiunea triunghi de 3.1 A. Atat conform formulei corespunzatoare de aplicat din textul postat de miron1947, cat si din "calculatorul" francezului rezulta o capacitate de 43 µF. In realitate condensatorii de pornire (pe care si eu ii mentin cuplati in timpul lucrului) totalizeaza aproximativ 150 µF. Ce parere ai - este o diferenta semnificativa?

Motivul este urmatorul. Motorul din imagine are o putere de 0,75 kVA la o turatie nominala de 940 rpm. Asa dupa cum spuneam si mai sus pe acest topic, calculatorul francezului nu poate fi valabil decat pentru o singura turatie. Probabil ca aceasta turatie este de 1450 rpm - turatia cel mai des intalnita in practica. Cei care recomanda asemenea formule uita in general sa specifice pentru ce turatie este valabila formula. Daca vei lua insa un tratat de actionari electrice, vei vedea ca toate relatiile matematice care dau momentul de pornire al unui electromotor depind de turatie. Recomand deci atentie mare in utilizarea unor asemenea formule miraculoase.

 

In acelasi articol francezul indica formula: µf=I(F*V*6,28*10(-6)), unde µf este valoarea in µF a capacitatii; I - curentul nominal inscris pe eticheta motorului in A; F - frecventa retelei in Hz; V - tensiunea retelei in V. Formula este interesanta, dar este scrisa eronat - ar fi trebuit scrisa µf=I/(F*V*6,28*10^-6). Pe baza ei propun deci spre experimentare urmatoarea formula: C[µf]=I/0,06908 unde in formula (corectata) a francezului s-a considerat V=220 V iar frecventa de 50 Hz.

 

PS: Dupa calcule mai amanuntite, am renuntat la formula si procedura postate anterior, iar pe cea de mai sus o recomand pentru motoare cu turatia de 1500 rpm. Trebuie sa recunosc ca modul cum este publicata formula francezului m-a derutat complet. Dau totusi o formula in continuare, functie de turatie - pentru cei care vor s-o experimenteze C[µf]=4,775*10^6*I/(U*n), cu rugamintea de a-mi comunica daca ea este sau nu utila.

[rasputin]

Legat de adaptarea unui motor trifazat pentru funcţionare în monofazat, e bine de ştiut :

Formulele de calcul pentru capacităţile condensatorilor de funcţionare, respectiv de pornire, trebuiesc privite ca ceva orientativ. În practică veţi întîlni situaţii în care, folosind o formulă ce a dat rezultate bune în cazul unui motor, la un altul, chiar de aceeaşi turaţie şi putere, dar de la alt producător, această formulă nu mai dă rezultate.

Faptul că se reuşeşte pornirea motorului, faptul că acesta pare că funcţionează normal, nu înseamnă, de fiecare dată, că motorul funcţionează cu adevărat la parametrii nominali. Cineva familiarizat cu motoarele, simte dacă un motor merge normal sau nu, cum acei oameni nu cer însă sfaturi în astfel de probleme, zic eu că ceilalţi e bine să nu considere ca fiind suficiente valorile date de formule.

Deci, indiferent de formulele folosite, măsuraţi curentul pe cele trei faze ale motorului.Cu motorul funcţionînd în sarcină, cei trei curenţi trebuie să aibă aceeaşi valoare. Faza cu condensator va prezenta totuşi un mic dezechilibru.Valoric, cei trei curenţi trebuie să fie egali cu curentul nominal al motorului, specific conexiunii în care îl folosiţi (stea sau triunghi).

La mersul în gol, curentul motorului va avea valori cuprinse între 40 si 60% din curentul nominal, asta pe înfăşurările legate direct la reţea, pe înfăşurarea cu condensator, acest curent ( pentru un motor adaptat corect ) poate depăşi curentul nominal al motorului. Faptul că pe înfăşurarea cu condensator se depăşeşte curentul nominal nu este o grozăvie, grozăvie devine funcţionarea, de lungă durată, fără sarcină .

În momentul în care motorul este pus să facă treabă, curentul prin înfăşurarea cu condensator va scade şi va creşte cel prin înfăşurările legate la reţea.

Deci, daţi importanţă măsurări curenţilor din înfăşurări, urmăriţi să aveţi curentul nominal al motorului, specific grupei de conexiuni.Folosiţi un releu termic, reglat pentru curentul nominal al motorului, protejaţi astfel motorul la suprasarcină, şi zic eu că se merită.

Legat de pornire, condensatorul de pornire evident trebuie să o asigure.Valoric acest condensator nu se poate mări oricît, deoarece motorul intră într-un regim anormal, similar celui de frînă. Dacă la pornire nu se obţine cuplul necesar, şi prin mărirea valorii condensatorului se ajunge în regimul de care aminteam, folosiţi o altă schemă de legare a motorului.Pe lingă schemele clasice, stea si triunghi, mai sînt încă două, acestea fiind capabile de a asigura cupluri mai mari.Şi în cazul acestor scheme nu omiteţi măsurarea curenţilor, astfel încît să obţineţi curentul nominal.

Toate cele bune,Rasputin.

[Vizitator]

Legat de adaptarea unui motor trifazat pentru funcţionare în monofazat, e bine de ştiut...

Bun venit acestor precizari!

[Vizitator]

...Dacă la pornire nu se obţine cuplul necesar, şi prin mărirea valorii condensatorului se ajunge în regimul de care aminteam, folosiţi o altă schemă de legare a motorului.Pe lingă schemele clasice, stea si triunghi, mai sînt încă două, acestea fiind capabile de a asigura cupluri mai mari....

Ar fi foarte interesant de detaliat chestiunea in cauza

[Vizitator]

am un electro compresor trifazic si as dori sa-l aduc la 220v ; motorul este de 2.2kv si nu stiu ce condensator i-mi trebuie sa-l pot porni. Ma poate ajuta cineva? Va multumesc mult.

Atat din acest mesaj cat si din PM-ul tau nu reies nici curentul nominal, nici turatia nominala a motorului. In raspunsul meu la PM ti-am solicitat sa le precizezi pe acest topic. In lipsa lor, am sa incerc totusi sa te ajut in felul urmator. Dintr-o norma tehnica din 1979 a ICPMUA-Bucuresti, am luat urmatoarele seturi de parametri valabili pentru motoare asincron cu rotorul in colivie: Cazul 1 - P=2,2 kW/n=3000 rpm/U=220 V/I=5,58 A; Cazul 2 - P=2,2 kW/n=1500 rpm/U=220 V/I=8,73 A; Cazul 3 - P=2,2 kW/n=1000 rpm/U=220 V/I=9,6 A; Cazul 4 - P=2,2 kW/n=750 rpm/U=220 V/I=11 A.Pentru cazul 2 se aplica formula derivata mai sus din formula francezului si rezulta C=8,73/0,06908=126.3 µf. Totusi iti recomand sa citesti curentul si turatia nominale direct de pe placuta cu caracteristici a motorului si sa corectezi calculul daca este cazul. Pentru celelalte cazuri cu formula experimentala in functie de turatie propusa mai sus de mine se obtin rezultatele: C=40,4 µf pentru n=3000 rpm; C=208,4 µf pentru n=1000 rpm; C=318,3 µf, pentru n=750 rpm. Aceste cazuri dupa cum spuneam sunt destinate doar celor care vor sa le experimenteze.

[rasputin]

Legat de schemele ce asigură un cuplu mare la pornire, acest cuplu este de cîteva ori mai mare decît cuplul nominal al motorului, lucru bun de altfel. Partea urîtă e legată de supratensiunile mari ce apar în circuitul fazei cu condensator. Aceste supratensiuni cer ca tensiunea de lucru a condensatorilor utilizaţi să fie mare, mai mult de atît, valoarea inscripţionată pe ei să fie reală, altfel viaţă lungă nu au .Legăturile vor fi făcute musai ca în ataşament, deci trebuie indentificate începutul şi sfîrşitul fiecărei înfăşurări.

[Vizitator]

Imi cer scuze fata de colegul rasputin pentru faptul ca am indraznit sa modific atasamentul sau astfel incat sa-l poata vedea oricine.Cu aceasta ocazie, vreau sa remarc ca Forumul Electronistilor are foarte multi membri de calitate - ma refer la experienta profesionala - care sufera (din motive pe care le stiu numai ei) de o modestie exagerata vecina cu timiditatea. Unul dintre ei este colegul rasputin, ale caror raspunsuri deosebit de documentate le-am remarcat pe mai multe topicuri raspandite pe mai multe subforumuri. Nu stiu de ce asemenea membrii destul de vechi (colegul rasputin este membru ElForum din anul 2008) nu poarta inca un alt calificativ decat cel de incepator. Probabil ca de vina este asa dupa cum spuneam exagerata lor timiditate, care ii face sa participe foarte rar la subiectele de anvergura ale forumului. Un caz asemanator este colegul nostru tehnicus, pe care l-am remarcat de asemeni ca pe un foarte "timid" membru.Stimate coleg rasputin, forumul are nevoie de competenta ta, de aceea te rog sa participi cat mai des la discutiile noastre. Asijderea si colegului tehnicus.Imi mai permit sa comentez un aspect legat de vechimea pasiunii lui rasputin (daca este doar pasiune si nu profesie) Cerneala violet pe care o foloseste in documentul de mai sus era caracteristica "epocii de aur" si anume (daca nu ma inseala memoria) anilor 1981...1985 cand Ceausescu a saracit tara ca sa plateasca datoriile externe. Ani de zile romanii au scris cu cerneala viole(n)ta - cei care s-au incapatanat sa pastreze stiloul ca pe o unealta sfanta. Deci se poate deduce nu doar vechimea preocuparilor colegului nostru ci chiar si varsta sa nu tocmai mica.

[gcom61]

o remarca pt. fig. 2; sigur infasurarea Ax este bine conectata?Practic condensatorul de sarcina + condensatorul de pornire sunt in paralel cu bobina.Eu cred mai degraba ca cele doua conexiuni ale condensatorilor ,legate catre ramura "A" ar trebuii legate la cealalta faza,pt. ca in acest fel nu are nici un efect.

[Vizitator]

Schemele apar si in topicul http://www.elforum.info/viewtopic.php?f=69&t=33577&st=0&sk=t&sd=a, postate de colegul miron1947 (v. figurile 3 si 4) si intr-adevar exista diferente.