Incarcator li-ion

[Ombladon2002]

Totusi de ce se incalzeste celula 1?Si la incarcare se incalzeste putin,nu mult,dar se incalzeste doar ea.

[UDAR]

Dacă poți , monitorizeză tensiunea pe ea față de celelalte - la începutul încărcării ( înainte de a intra limita de 4,2V) și în timpul descărcării .

[Ombladon2002]

Acum deja este incarcata,dar o sa verific.Acum celula 3 are 4,15V,celula 2 are 4,20,celula 1 are 4,09V.Incarcatorul este reglat la 4,20V

Daca o sa fac un pack mai mare (20-30 de celule) la legarea lor in paralel,trebuie sa iau in considerare capacitatea scrisa pe ele,sau cea nominala? Adica am o celula (ma rog una singura sau 2/3 legate in paralel din fabrica) pe care scrie 2000mAh si am una pe care scrie 4000mAh,la o descarcare cu 2A,ambele se comporta la fel adica sa zicem ca au 1500mAh ambele celule (perechi de celule),deci le pot lega in paralel/serie fara sa apara probleme?

[UDAR]

În principiu într-un pack se pun celule identice. Nu este suficient să aibă aceeași capacitate . În practică .... testezi și constați .

Nu înțeleg ”capacitatea scrisa pe ele,sau cea nominala?” . Aia scrisă pe ele e cea nominală . Poate ai vrut să spui reală.

[Ombladon2002]

Da,reala am vrut sa spun...

[XAN77]

pun și eu o întrebare aici să nu fac un topic nou:

Am la un ceas alimentarea de back-up cu un acumulator li-ion. Tensiunea de la sursa de la rețea cu cea de la acumulator vin într-un punct comun prin cîte o diodă, configurație clasică. Acel punct comun este alimentarea ceasului. Mă gîndesc la o variantă de charger onboard ca să nu încarc periodic acumulatorul la ghici. Aș vrea să pun un zener de 3,9V cu care să alimentez permanent acumulatorul, un 20-30mA sunt suficienți, nu ar conta timpul de încărcare. Penele de curent mai mari sunt rare și doar iarna. Astfel nu ar trebui să se încarce la peste 3,9V, deci ar fi ”safe” ca să zic așa, sper. Dacă are self discharge mare se va încărca mai des la 3,9. Știu că încărcările la <100% măresc viața acumulatorului și nr. de încărcări. Acumulatorul este de telefon mobil.

Se pretează varianta?

Editat August 31, 2014 de XAN77

[UDAR]

Da. Doar că la 3,9V ai sub jumătate din capacitate . Probabil o mică tatonare în jurul a 4,0-4,05V este optimă ( Ex: Zener de 4,7V + bipolar NPN ca să nu bagi mai mult de 2mA în Zener; ai și eficiența mai bună  decît la Zener + rezistență) . La 4,1V durata de viață este ( după unele surse ) dublă și capacitatea 80-90% . La tine nefiind cicluri complete , durata de viață va fi și mai mare .

Editat August 31, 2014 de UDAR

[The Stressmaker]

 Acest proiect seamana cu unul pe care l-am inceput eu dar, din varii motive l-am cam tras pe linie moarta http://www.elforum.info/topic/89397-lampa-portabila-auto/ . Acolo sunt descrise cateva metode la care am ajuns pentru optimizare si care pot fi folosite si aici.

​  Acumulatorii pe litiu au cateva cerinte: tensiune maxima 4,2V, curent minim de decuplare a incarcarii intre 50mA la cei de firma si 100mA la cei "no name" plus ca nu suporta mentinerea "la incarcat". Ca si curent de incarcare, de obicei se recomanda 0,5C la fel si la descarcare. Ca tehnologie, si aici incerc sa scriu ce stiu despre ei, acumulatorii pe litiu se racesc la incarcare si se incalzesc la descarcare si de aceea acestia raman reci  la incarcare (cel care se incalzeste are rezistenta interna mare sau in termeni populari "este uscat"). Tehnologia cu litiu nu are probleme cu incarcarile partiale asa ca o tensiune limita la incarcare de 3,9V,  cu dezavantajul unei capacitati mai reduse, poate aduce un plus la numarul de cicluri de incarcare/descarcare posibile (metoda este folosita la acumulatorii militari).

 Atentie cu acumulatorii din pack-uri de laptop sau cei "no name" pentru ca acestia nu au circuite de protectie si limitare a curentului de scurtcircuit de nici un fel inafara de o siguranta incorporata care decupleaza la scurtcircuit facand celula inutilizabila (cei 18650 "no name" se lauda cu un PTC la 15A dar eu nu l-am dibuit inca). Asta inseamna ca un "amarat" de "no name" poate debita in scurtcircuit pana la 20-30A pana sa "crape" efectiv. Asa ca eu recomand o siguranta de 3-4A inseriata direct cu plusul celulei pentru evitarea altor neplaceri.

 Eficientizarea circuitului de curent constant s-ar putea face cu un mosfet canal p, inaintea stabilizatorului serie care, la o diferenta intre intrarea si iesirea stabilizatorului mai mare de cativa volti decupleaza tranzistorul. Cand mosfet-ul decupleaza atunci stabilizatorul de curent se alimenteaza din condensatorul legat la intrarea in stabilizator dupa mosfet (e o adaptare a schemei cu tiristor dupa puntea redresoare gasita printr-un tehnium, nu gasesc acum referinte pe net...). Asa, puterea disipata este intotdeauna cei cativa volti cadere de tensiune pe stabilizator inmultit cu curentul prin stabilizator si indiferent de tensiunea de alimentare. Totusi as recomanda un LM317 in circuitul de curent constant, este mai usor de controlat.

 O solutie de decuplare a incarcarii la incarcarea completa a tuturor acumulatorilor este si solutia termala adica se supravegheaza termic radiatoarele tranzistoarelor din circuitul de echilibrare si, la atingerea celor 3 radiatoare a unei temperaturi reglate se decupleaza acumulatorii fiind considerati incarcati. Acel circuit de echilibrare este un stabilizator de tensiune de tip sunt reglat la 4,2V si va disipa caldura doar cand celula atinge acea tensiune.

 Decuplarea partii de echilibrare se face cu releu (reed) sau cu mosfet si astfel se reduce consumul din celule in folosire.

 Un senzor simplu de curent (ca idee pentru cei 100mA) ar fi un releu reed (numai tubuletul de sticla) peste care se infasoara cateva spire a firului de plus catre acumulatori. Asa, la scaderea curentului sub 100mA acest contact decupleaza anuntand terminarea incarcarii pe acea celula. Senzorul nu este afectat de curentii mari de incarcare si nici de sensul curentului si are avantajul ca induce in circuit o cadere de tensiune mult mai mica decat o rezistenta pentru sesizarea curentului. Dezavantajul este ca trebuie realizat manual si calibrat individual.

 Daca se vrea sa se foloseasca doua surse PC cu iesiri inseriate atunci la una din ele se taie legatura intre minusul sursei si locurile catre suruburile de fixare pe carcasa astfel sursa devenind cu minus flotant. Se adauga pe fiecare iesire din cele doua cate o dioda in antiparalel calculata la consumul sursei pentru ca altfel, daca o sursa se blocheaza, pocnesc condensatorii de filtraj de la iesire fiind alimentati invers. Eu am folosit  o punte redresoare cu + la minusul general, - la plusul general si intrarile de alternativ cuplate la punctul comun al celor doua surse.

 Nu am inteles bine de ce primul reglaj s-a facut cu rezistente de balast in locul celulelor pe litiu cand se puteau lasa numai circuitele de echilibrare in circuit si astfel se puteau regla la 4,2V fiecare circuit de echilibrare impreuna cu reglajul de curent. De abia atunci se putea folosi o celula pentru lucru stiind ca tensiunea pe celula nu iesea din parametri.

 @UDAR: gandim la fel asa ca ceea ce am scris aici sper sa te ajute la imbunatatirea circuitului.

[Ombladon2002]

Este o problema daca am scurtcircuitat un pachet de acumulatori 3S 5P printr-o siguranta fuzibila de 30A?Curentul maxim atins a fost aproape 90A.

[The Stressmaker]

Daca nu s-a intrerupt nici o celula inseamna ca au scapat cu bine (aproape). Chiar daca curentul atins a fost de 90A timpul pana s-a ars siguranta cred ca a fost suficient de mic incat sa nu creeze probleme.

[Ombladon2002]

Am primit de la userul Nicusor Lupu 3 baterii de laptop (Pe aceasta cale ii multumesc inca o data),2 dintre ele se comporta ok,adica se incarca,raman incarcate,inca nu le stiu capacitatea reala,dar o sa o masor cand am timp.Pe a 3 a baterie scrie 10,8V 4,5Ah,in interiorul ei sunt legate cate 3 celule CGR18650H in paralel apoi 3 pachete in serie,prima problema a aparut atunci cand am gasit pe net ca aceste celule ar avea tensiunea nominala de 3,7V,desi pe carcasa bateriei scrie 10,8V (3,6V pe celula),a 2 a problema ar fi ca toate celulele sunt intrerupte,adica nu au rezistenta interna,care ar putea fi cauza?Se mai poate remedia?

[Ombladon2002]

Vreau sa ma apuc de urmatorul incarcator care o sa incarce cu 9A.In afara de BD-uri,rezistentele de putere de la BD-uri,R1 si BDX,mai trebuie schimbat ceva pentru curentul de incarcare de 9A? In locul BDX-ului ce pot folosi?Pentru a renunta la partea de protectie,trebuie doar sa scot ce am incercuit cu rosu? Daca da,atunci Q6 unde vine legat?DIoda de dupa R1,o sa fie una de 10-12A.

[UDAR]

1. Rezistența R23 trebuie să rămână ca să polarizeze Q6.Restul se poate elimina.Poți elimina și D2 și să legi R23 direct la întrerupător care trebuie să fie unul normal , cu          reținere . Avantajul e că nu folosești un întrerupător de curent mare .

2. Se înlocuiește Q1 cu ceva mai tare , de exemplu BDV64 , eventual se micșorează R18.

3. Am lăsat la urmă partea mai complicată . Tranzistorii din circuitele de echilibrare trebuie să aibă beta destul de mare la 9A ca să nu ”sugă” mai mult de 100mA din TL431 deci minim 90 la 9A ceea ce e mai greu de găsit. Va trebui deci să pui și aici tot darlington - de exemplu BDX34 ( la limită )  sau , pur și simplu , să realizezi tu un darlington punând un BD136 înaintea lui BD912 - cred că așa ieși cel mai ieftin dar e mai mult de lucru. În toate cazurile cu darlington căderea pe rezistență trebuie să fie sub 3V deci R5 < 0,33R la minim 27W - practic 3 x 1R/10W în paralel. S-ar putea găsi probabil și o soluție cu MOSFET , nu știu dacă merită efortul.

[Ombladon2002]

BDW83C in loc de BDV64,este bun?

Deci TL-ul in loc sa comande BD912,o sa comande un BD136,care la randul lui comanda BD912,nu?

BD136 mai trebuie pus pe radiator?

Nu vreau sa ma mai complic,o sa folosesc cate 3 rezistente de 1R/10W in paralel.

Editat Septembrie 11, 2014 de Ombladon2002

[UDAR]

BDW83C este NPN, BDW84 ar fi foarte bun . 

BD136 nu ar trebui pus pe radiator - iarăși depinde de beta dar la un beta de peste 10 ar trebui să avem sub 1W pe BD136.