Vizitator gabriele Postat Iulie 2, 2014 Partajează Postat Iulie 2, 2014 (editat) Imi aduc aminte topicul ....foarte buna schema ,raspunsul la bas e excelent ,rar se vede asa ceva ....desigur pt KT88 trebuie revizuit totul dar in special trafo de iesire . Editat Iulie 2, 2014 de gabriele Link spre comentariu
adigh Postat Iulie 2, 2014 Partajează Postat Iulie 2, 2014 Inafara de usurinta bobinarii, nu vad mare avantaj la bobinarea multifilara. La joase nu are nici-o importanta. Ce a obtinut sebi_c la joase, in niciun caz nu se datoreaza bobinarii multifilare. Un miez corespunzator si o reactie negativa in catod imensa, cum e sarcina distribuita egal in catod si anod, asigura acel raspuns. Link spre comentariu
adrian_pic Postat Iulie 2, 2014 Partajează Postat Iulie 2, 2014 sebi_c s-ar putea sa nu am dreptate (desi si user-ul neculeacorneliu a pomenit de acelasi lucru) dar ma refer la bobinajul bifilar transpus (pe langa cele bifilar normal si trifilar).La bifilar normal avem 1 2 1 2 1 2 1 2 la bifilar transpus avem 1 2 2 1 1 2 2 1 (dupa fiecare spira bobinata se rasucesc cele doua fire). Stiam ca misa a fost singurul user de pe forum care a bobinat multifilar si nu am stiut ca ai bobinat si tu bifilar (I take my hat off to you). Eu pe tine te tin minte ca user-ul cu trafuri bobinate la Petra care aveau un raspuns ... "enervant de bun" la joase. Link spre comentariu
sebi_c Postat Iulie 3, 2014 Partajează Postat Iulie 3, 2014 Adrian_pic, eu am bobinat transformatorul ala, fara alte inversiuni si smecherii si a functionat bine. Tolele sunt de la un R112 rusesc (trafo modulator), cred ca nimic special. Bobinajul este bifilar in galeti, cu sarma pentru motoare cu rezistenta de izolatie peste 1KV. Am testat acest etaj de iesire cu 6P3S si EL34, fara a schimba trafo. Am remarcat usurinta cu care a suportat EL34 disipatia pentru cei 50W de la iesire. 6P3S a scos pe la 35..40W, dar cu mare stres. Imi amintesc ca la excitatia cu semnal dreptunghiular incepea sa zbarnie destul de tare si lumina albastru, dar suporta pana la urma stresul minute bune. In schimb, EL34 mi-a creat impresia ca poate mai mult de 50W la Ua=440V. Transformatorul, in mod normal, ar fi trebuit sa fie mai mare. Fata de 6P3S era foarte linistit, fara zbarnaieli si alte coloratzii chiar si la clipping. N-am vazut un amplificator sa se comporte asa de bine la clipping, aratand o stabilitate f.buna. Aia cu amplificatoarele cu siliciu ar trebui sa vada aici cum arata clippingul, nu ca la ei, oblic si uneori nu prea perceptibil, adica un sinus deformat. Link spre comentariu
adrian_pic Postat Iulie 3, 2014 Partajează Postat Iulie 3, 2014 (editat) Observ in oscilograma ta cu limitarea ca nu ai colturile usor rotunjite. La tine parca s-a retezat varful sinusoidei. La fel arata si cu 6P3S? P.S. tolele sunt urate rau , dar in final conteaza rezultatul si nu aspectul. Editat Iulie 3, 2014 de adrian_pic Link spre comentariu
sebi_c Postat Iulie 3, 2014 Partajează Postat Iulie 3, 2014 (editat) Inafara de usurinta bobinarii, nu vad mare avantaj la bobinarea multifilara. La joase nu are nici-o importanta. Ce a obtinut sebi_c la joase, in niciun caz nu se datoreaza bobinarii multifilare. Un miez corespunzator si o reactie negativa in catod imensa, cum e sarcina distribuita egal in catod si anod, asigura acel raspuns. Bineinteles ca nu bobinajul bifilar asigura un raspuns atat de bun la joase, dar permite realizarea dezideratului cu un traf mai mic. E o chestiune ce tine de maniera de proiectare, ce se formeaza dupa mult exercitiu intelectual si practic. Pana la urma asta-ti creeaza si starea de a nu accepta orice. Daca chiar vrem sa ne referim la bobinajul bifilar si conceptul "unity coupled", ar trebui sa vedem chiar ce zice McIntosh in 1949 : http://www.alinden.mynetcologne.de/mc/mcintosh.pdf . Altfel spus, bobinajul bifilar se potriveste perfect acestui concept de transformator. Adica, daca cuplam la un capat un anod si catodul celalalt, unda alternativa este in faza si deplasata cu valoarea tensiunii de alimentare. Cunoscand ca catodul este la potential variabil in mod continuu, va dati seama ca avem o problema in polariza grila ecran, ce trebuie sa fie la un potential fix fata de catod. In acest caz, problema a fost rezolvata, polarizand grila ecran din tensiunea celuilalt anod, care este in faza cu propriul catod. Pun niste imagini cu oscilograme din etajul final si prefinal, unde se observa unele din explicatiile mele. Acum nu mai sunt chiar la zi cu acest tip de etaj final, dar trebuie sa subliniez cateva calitati, pe langa dificultatea de realizare, evidenta de la prima vedere. Etajul final nu necesita neaparat lampi audio nemaipomenite. Reactia negativa, totala, rezolva acest impediment. Din simulari chiar rezulta un etaj aproape perfect utilizabil chiar fara reactie negativa globala. McIntosh spune ca datorita acestui stil de etaj de iesire se obtine ceva care este comparabil cu un PP in clasa A cu un traf mult, mult mai mare si energofag peste masura. Asa cum e bobinat transformatorul, adica bifilar, McIntosh face o demonstratie prin care ne arata ca inductanta de dispersie este mai mica, adica Lprimar/Lind_scapari =2 000 000/1, ceea ce pentru un transformator pt. etaj PP normal cu acelasi gabarit de miez si bobine echivalente, are circa 80 000/1 (un traf bine facut). De aici rezulta raspuns bun la frecvente inalte si ceea ce-i mai notabil, un defazaj mic, sub 8grade si astfel dfistorsiuni sub 1% la 20KHz, la putere maxima. Uitati-va la diagramele din 1949, este ceva incredibil! Bobinajul bifilar nu trebuie facut in sectiuni ca pentru trafurile amplificatoarelor de calitate, asa cum zice McIntosh; eu am exagerat pentru a avea rezistente de cc la fel pt toate bobinele. Tensiunea ac intre bobinele cuplate este zero; exista numai tensiunea DC de alimentare. Asta-i clar pentru ca prin bobinele bifilare circula curenti din anodul propriu si din catodul celalalt, deci sunt in faza. Deci dpdv AC nu trebuie sa se mai incarce o capacitate, asa ca este un efect benefic daca de uitam la capacitati parazite. Sintetizand, acest etaj impreuna cu transformatorul sau, este un bun amplificator in putere intr-o gama de frecvente larga. In 1949, la amplificatorul de 50W cu doua 6L6-G, se otineau valorile: 20Hz..100KHz cu defazaj la 20Hz, 10grade si 0.5%dist iar la 50KHz, 2grade(incredibil de bun) si 0.35% dist, defazaj la 1KHz aproape zero si circa 0.2% dist. Parca sunt in secolul 21, nu stiu ce ziceau concurentii lor! Stim toti care sunt inconvenientul principal al acestui bobinaj in aceasta aplicatie: tensiunea de izolatie a sarmei. Sarma obisnuita nu merge! Mie nu mi s-a parut prea usor sa realizezi acest transformator. MI s-a parut destul de alambicat, asa cum de fapt si arata pe masa; numai etichete, nu cumva sa gresesti sa legi ceva aiurea. Cu toate astea a iesit destul de rezonabil. Ar mai fi multe de spus, unele le-am spus in subiectul ce l-am mentionat mai sus, dar care sufera de lipsa imaginilor, iar altele probabil ca nu le-am observat inca. Adrian_pic, oscilogramele arat cam la fel si pentru 6P3S, cu mentiunea ca puterea este mai mica. Tensiunea anodica pt EL34 am majorat-o la 480V (cat zice data sheet). Atunci am observat ca EL34 este lampa regina audio! Am postat si un raspuns la 10KHz, unde cu aceste "tole mizerabile" am obtinut o performanta notabila(zic eu!) la o putere apreciabila. Am obtinut rezultate bune si la 20Hz cu GU17 superbas, dar cred ca ati vazut ce trafuri sanatoase am acolo, si alte elemente ce favorizeaza acest lucru. PS: Puteti sa urmariti si link-ul cu Gordon Gow (un inginer adevarat, care nu vrea sa fie ermetic in dscursul sau, contrar altora fara studii, deja doctori in explicatii stufoase, etc). De asemeni, un student american a facut ceva in acelasi stil aici http://www.tubebooks.org/Books/lockhart.pdf . Materialul de la acest link l-am discutat si pe subiectul meu. PS1: VioBio, drapelul sus, stii ca-mi plac amp-urile tale in special cele pentru chitara. Esti bun, ai facut destul, fata de altii, numai gargara! Editat Iulie 3, 2014 de sebi_c Link spre comentariu
adrian_pic Postat Iulie 3, 2014 Partajează Postat Iulie 3, 2014 sebi_c desi a trecut ceva timp de cand ai realizat acel amplificator, poti totusi sa faci o comparatie de sunet cu GU17 superbass? Sunt doua configuratii diferite si in sunet cred ca ar trebui sa se auda o diferenta. Intreb asta pentru ca au fost pareri ca circlotronul (care la fel utilizeaza o "incrucisare") nu prea suna a amplificator cu tuburi ci mai mult a SS. Link spre comentariu
sebi_c Postat Iulie 3, 2014 Partajează Postat Iulie 3, 2014 (editat) sebi_c desi a trecut ceva timp de cand ai realizat acel amplificator, poti totusi sa faci o comparatie de sunet cu GU17 superbass? Sunt doua configuratii diferite si in sunet cred ca ar trebui sa se auda o diferenta. Intreb asta pentru ca au fost pareri ca circlotronul (care la fel utilizeaza o "incrucisare") nu prea suna a amplificator cu tuburi ci mai mult a SS. N-am comparat pentru ca la asta am facut numai un canal! Nu cred sa fie mare diferenta, mai degraba puterea mai mare. Calitativ poate merge la fel, dar asta e la 50W si poate mai mult! Ce sa compari cu siliciu? Fii d-le serios, n-ai vazut ce clipping au alea cu siliciu? Nu stiu daca asta inseamna sunet de lampa sau nu, dar asa cum am mai spus, amplificatorul sa fie amplificator. Altceva cu mine nu poti sa discuti. Nu ma baga in armonica nu stiu care, sau mai stiu eu ce acordare pe armonica nu stiu care (valabil la unii) ca nu mai zic nimic. Daca cineva vrea sa faca amplificatorul sa ma-ntrebe, cine vrea sa ma ia cu nu stiu ce alchimie sa se lase pagubas! PS: Chestia asta cu clippingul mi-a venit cu timpul. Nu-i asa ca daca sinusul iese din harta trebuie sa arate ca taiat briciul? Accidental, amplificatorul cu GU19 l-am bagat in clipping (acum 5..6ani?) si am observat secvente de autooscilatii. Atunci mi-am dat seama ca e ceva putred in amplificator, desi la prima vedere, toate mergeau calumea. Am incercat sa inlatur incovenientul marind capacitatea din reactia negativa globala, marind-o. Am scapat de autooscilatie, dar, surpriza, taietura de la clipping nu mai era dreapta ci oblica. Daca mai bagam cateva compensari la etajul de intrare se intampla cam acelasi lucru. Mi-am data seama ca chestiunea era serioasa si am incercat in toate proiectele mele sa am clipping drept la 1KHz. Teoretic vorbind, cauza este afectarea defazalui (Valderama, a citi, fuga de faza) la frecvente nu prea inalte. Dintre toate amplificatoarele mele (nu prea multe!), asta a avut cel mai bun comportament la intrarea in clipping. Editat Iulie 3, 2014 de sebi_c Link spre comentariu
Vizitator Postat Iulie 3, 2014 Partajează Postat Iulie 3, 2014 sebi_c desi a trecut ceva timp de cand ai realizat acel amplificator, poti totusi sa faci o comparatie de sunet cu GU17 superbass? Sunt doua configuratii diferite si in sunet cred ca ar trebui sa se auda o diferenta. Intreb asta pentru ca au fost pareri ca circlotronul (care la fel utilizeaza o "incrucisare") nu prea suna a amplificator cu tuburi ci mai mult a SS. Eu chiar am facut un test de circolotron si cu toate ca sunetul a fost un pic neobisnuit nu a sunat a SS sau cel putin a asa l-am perceput eu oricum reactia negativa este asemanatoare amplificatorului Mc Intosh si fara experimentele gen Sebi nu prea ai de unde stii de ce raspunsul unui amp din anii 50 este asa de bun. Transformatorul folosit la circolotron a fost bobinat bifilar insa in acest caz tensiunea de strapungere este mult mai mica, alte aspecte... Link spre comentariu
sebi_c Postat Iulie 3, 2014 Partajează Postat Iulie 3, 2014 (editat) Pe mine nu m-a fascinat Circlotronul! Nu vad o diferenta de principiu fata de cazul PPclasic, in afara unor complicatii in care sarcina este vazuta altfel. McIntosh este altceva! Altfel, nu zice nimeni nimic de etajul diferential de la intrare (coscoda diferentiala, f. putin utilizata) care amplifica in bucla deschisa de cca 42dB, 70dB fiind in grila finalelor. Editat Iulie 3, 2014 de sebi_c Link spre comentariu
THOMAS Postat Iulie 4, 2014 Partajează Postat Iulie 4, 2014 (editat) sebi_c desi a trecut ceva timp de cand ai realizat acel amplificator, poti totusi sa faci o comparatie de sunet cu GU17 superbass? Sunt doua configuratii diferite si in sunet cred ca ar trebui sa se auda o diferenta. Intreb asta pentru ca au fost pareri ca circlotronul (care la fel utilizeaza o "incrucisare") nu prea suna a amplificator cu tuburi ci mai mult a SS. Circlotronul este cu totul altceva comparativ cu McIntosh,la circlotron este vorba de un amplificator PP in punte. Pe doua laturi opuse sunt doua surse iar pe celelalte doua sunt generatoarele,iar pe o diagonala vom gasi sarcina.Practic este un PP cu doua "catod falower". Asa cum este lumea asta si gusturile nu se discuta,dupa principiul circlotronului in ani '80 s-au fabricat multe amplificatoare de acest gen,fiind chiar la moda.Astazi firma Atma Sphere mai fabrica acest gen de amplificatoare ca de altfel si configuratii OTL,bineinteles ei laudandu-le. In ceea ce poriveste transformatorul de iesire de la un circlotron nu numai ca nu se poate compara cu cel de la Mc. dar este mult mai simplu si ca cel de la un PP clasic,nu este vorba de nicio incrucisare avand marele avantaj ca sectiunea miezului este mai mica comparativ cu cel al unui PP clasic calculat pentru aceeasi putere si aceeasi Fmin pe sarcina. Proiectul lui Sebi merita studiat si pentru cine are timp chiar sa-l poata construi,sunt sigur ca ar rezulta un amplificator excelent.Asa cum am afirmat mai sus,la un McIntosh nu OT-ul reprezinta problema cea mai grea ci restul schemei,arhitectura lui Sebi pentru aceasta schema cred ca nu mai trebuie imbunatatita(modificata),parerea mea, sau poate doar daca vom incerca sa utilizam alte tuburi,dar peste ECC83(12AX7,6N2P) si 6DJ8 (E88CC,6N23P) ce mai poate fi??? Puteti studia pe http://www.jogis-roehrenbude.de/ articolul de mai jos unde veti gasi un McIntosh, mai bine spus o configuratie McIntosh de 26W cu EL84 acolo se spune ceva si despre OT. EL84-Verstärker mit unity-coupled Ausgangsstufe (cu GOOGLE) Editat Iulie 4, 2014 de LMOlimpiu Link spre comentariu
adigh Postat Iulie 4, 2014 Partajează Postat Iulie 4, 2014 (editat) Toate OT ce se cupleaza in catod pot fi mai mici ca sectiune. Valabil pentru circlotron si valabil si pentru OT cu sarcina distribuita cum a facut sebi_c, ce are jumatate de sarcina in catod. Explicatia e urmatoarea: Cind transformatorul intra in saturatie la joasa frecventa, in apropiere de Fmin, apare un curent de mers in gol din ce in ce mai mare pe masura ce coborim frecventa, iar acel curent practic e in paralel cu sarcina. Dupa ce ca sunteaza sarcina, mai apare si o cadere de tensiune suplimentara pe rezistenta interna a tubului. Asa apare atenuarea/limitarea la joase. Tubul ce are OT cuplat total sau partial in catod, va putea sustine la intrarea in saturatie, un curent mai mare fara cadere de tensiune, avind impedanta de iesire mult mai mica in catod decit in anod. Iar caderea de tensiune nu apare asa repede si va merge mai mult in jos in frecventa. Sau la aceeasi frecventa vom putea micsora sectiunea miezului. Problema e sunetul obtinut dintr-un generator de tensiune. Editat Iulie 4, 2014 de adigh Link spre comentariu
Vizitator magistratul Postat Iulie 4, 2014 Partajează Postat Iulie 4, 2014 Puteti studia pe http://www.jogis-roehrenbude.de/ articolul de mai jos unde veti gasi un McIntosh, mai bine spus o configuratie McIntosh de 26W cu EL84 acolo se spune ceva si despre OT. EL84-Verstärker mit unity-coupled Ausgangsstufe (cu GOOGLE) Daca infasurarile erau intretesute (secundarele de pe galetul 1 cu cele de pe galetul2) totul ar fi fost perfect, in viziunea mea. Dar nimeni nu este profet in tara lui...Asa scrie in Biblie! Nici Frank McIntosh si Gordon Gow nu au fost...dar voi aveti sansa sa apreciati munca lor. Sper sa intelegeti mai multe, @adigh sau @adrianpic cam stiu de vorbesc despre subiect, dar unii sunt pe langa. Link spre comentariu
Vizitator Postat Iulie 4, 2014 Partajează Postat Iulie 4, 2014 (editat) Poate dacă ne explici dumneata o să înţelegem...mai multe. Editat Iulie 4, 2014 de Vizitator Link spre comentariu
adigh Postat Iulie 4, 2014 Partajează Postat Iulie 4, 2014 (editat) Sper sa intelegeti mai multe, @adigh sau @adrianpic cam stiu de vorbesc despre subiect, dar unii sunt pe langa. Domnu' Victor, multumesc de apreciere, dar ti-as ramine recunoscator daca nu m-ai baga in aceeasi oala cu adrian_pic sau eventual cu gg101. In nici-o circumstanta. E prea mare disconfortul meu. Editat Iulie 4, 2014 de adigh Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum