THOMAS Postat Octombrie 17, 2014 Partajează Postat Octombrie 17, 2014 (editat) Sursa pt Uneg este intr-adevar, "chioara", nu are nici macar filtru CRC, ci doar traf, punte redresoare si doi condensatori de 470uF/100V pusi in paralel. O sa-i verific cu ESR-metrul pe amandoi dupa-amiaza si daca n-am vreunul lipit invers. Multumesc, Dle Lazaroiu! Imi cer scuze,stiu ca este ceva simplu,dar nu trebuie sa exagerati cu filtrajul pentru tensinea de negativare,uneori chiar si o redresare monoalternanta este suficienta,NU TENSIUNEA DE NEGATIVARE este principala sursa de zgomot intr-un amplificator cum gresit este inteles uneori,o schema simpla ca cea din desenul de mai jos este suficienta pentru o astfel de sursa. Cand am spus zgomot nu m-am referit la amplificatorul dv.,am spus la modul general. P.S in schema de mai jos datorita constantei de timp R1,C3,tensiunea de negativare se va stabiliza la valoarea ceruta la cuplare ,dupa 3 secunde. Editat Octombrie 17, 2014 de LMOlimpiu Link spre comentariu
Untold Postat Octombrie 17, 2014 Autor Partajează Postat Octombrie 17, 2014 Multumesc inca o data, e o schema simpla pe care am s-o execut, am loc pe cablajul de test (cu gaurele) al sursei de negativare. Am mai spus: nu am niciun fel de brum, etc. E in "silenzio stampa"! Link spre comentariu
Untold Postat Octombrie 17, 2014 Autor Partajează Postat Octombrie 17, 2014 Am facut sursa din schema dvs, functioneaza stas. Am pus un semireglabil de 50Kohmi si am reglat la fix din el Uneg. Mai jos, o privire sub capac. Link spre comentariu
sebi_c Postat Octombrie 17, 2014 Partajează Postat Octombrie 17, 2014 ... Nu trebuie sa stabilizati nimic,sau daca stabilizati ar trebui sa stabilizati toate tensiunile ; de anod,de G2 ,de negativare si ...de filament.... Nu-s de acord cu afirmatia de mai sus, sub nici o forma! Ma intreb daca in simularile facute ai tensiuni, asa cum sunt in realitate. E simplu, acolo pui un generator de tensiune (ideal, de cele mai multe ori) fara a avea vreo legatura cu tensiunea redresata de la o sursa de c.a. si cu o rezistenta interna reala. Mai mult, fixezi o tensiune de negativare si ii bibilesti valoarea sa ai nu stiu ce curent de mers in gol pentru un THD cat mai mic si dupa aia spui, pune frate acolo orice, nu conteaza! Daca vrei sa ai un amplificator bun, trebuie sa stabilzezi anumite tensiuni pentru ca chiar conteaza. Important e sa stii ce trebuie sa stabilizezi, daca chiar vrei sa faci un lucru cu impact cat mai mic asupra calitatilor amplificatorului. De ex., daca ai un amplificator cu pentode in final nu e necesar sa stabilizezi tensiunea anodica pentru ca aceste lampi se comporta ca niste surse de curent comandate; eu o stabilizez pentru a exclude folosirea unor inductoare grele pentru filtraj. In schmb pentru triode, eu zic ca este bine sa ai tensiuni cat mai stabile. Tensiunea de negativare la etajele cu negativare fixa, determinand PSF la lampile finale, eu cred ca e obligatoriu sa fie stabilizata pentru a pastra un curent de mers in gol corespunzator. La fel si tensiunea grilei ecran ar trebui sa fie stabilizata, tocmai pentru ca are impact in a schimba caracteristicile de iesire. Nu sunt adeptul stabilizarii tensiunii de filament decat daca etajul respectiv functioneaza cu semnale mici si sunt amplificari mari. Link spre comentariu
THOMAS Postat Octombrie 18, 2014 Partajează Postat Octombrie 18, 2014 (editat) Nu-s de acord cu afirmatia de mai sus, sub nici o forma! Ma intreb daca in simularile facute ai tensiuni, asa cum sunt in realitate. E simplu, acolo pui un generator de tensiune (ideal, de cele mai multe ori) fara a avea vreo legatura cu tensiunea redresata de la o sursa de c.a. si cu o rezistenta interna reala. Mai mult, fixezi o tensiune de negativare si ii bibilesti valoarea sa ai nu stiu ce curent de mers in gol pentru un THD cat mai mic si dupa aia spui, pune frate acolo orice, nu conteaza! Daca vrei sa ai un amplificator bun, trebuie sa stabilzezi anumite tensiuni pentru ca chiar conteaza. Important e sa stii ce trebuie sa stabilizezi, daca chiar vrei sa faci un lucru cu impact cat mai mic asupra calitatilor amplificatorului. De ex., daca ai un amplificator cu pentode in final nu e necesar sa stabilizezi tensiunea anodica pentru ca aceste lampi se comporta ca niste surse de curent comandate; eu o stabilizez pentru a exclude folosirea unor inductoare grele pentru filtraj. In schmb pentru triode, eu zic ca este bine sa ai tensiuni cat mai stabile. Tensiunea de negativare la etajele cu negativare fixa, determinand PSF la lampile finale, eu cred ca e obligatoriu sa fie stabilizata pentru a pastra un curent de mers in gol corespunzator. La fel si tensiunea grilei ecran ar trebui sa fie stabilizata, tocmai pentru ca are impact in a schimba caracteristicile de iesire. Nu sunt adeptul stabilizarii tensiunii de filament decat daca etajul respectiv functioneaza cu semnale mici si sunt amplificari mari. Da-mi voie sa nu fiu nici eu de acord cu tine sub nicio forma,exemplu: -la majoritatea amplificatoarelor de chitara pe care le-am realizat (si nu numai),o variatie a tensiuni de filament pentru tuburile finale (6L6,EL34...) de numai 0.8V ceea ce reprezinta o variatie a tensiuni pe reteaua electrica de alimentare de la 230V la 240V inseamna o crestere a curentului anodic cu aproximativ 7mA...12mA in cazul unei stabilizari a tensiuni de negativare (Ug1=constant),deci o putere disipata mai mare pentru tuburile finale ,sa nu uitam ca si tensiunea pe anod dar si tensiunea pe G2 va creste corespunzator,dar in cazul nestabilizari tensiuni de negativare curentul va fi acelasi in aceeasi plaja de variatie a tensiuni pe reteaua de alimentare deoarece TOATE tensiunile variaza in acelasi procent pastrand intr-o oarecare masura tubul in parametri alesi initial,din practica nu din simulare. Incearca si intr-o simulare sa gasesti o tensiune de negativare optima pentru o aplicatie,o consideri stabilizata si apoi variaza tensiunile de G2 si Ua {step.params V1,V2...}( la Ug1=constant) cu numai 2V...5V si spune-mi ce se intampla Ma intreb oare,de ce amplificatoarele realizate de mari firme producatoare nu stabilizeaza nicio tensiune,oare ei nu au descoperit ca este mult mai bine pentru amplificator utilizandu-le ? Eu raman la parerea mea,ori stabilizam TOT ori nimic, degeaba "baricadez usa cand de fapt am lasat geamurile deschise..." Valoarea tensiuni de filament este EXTREM de importanta pentru buna functionare a unui tub dar si pentru viata lui si apropo de simulare; este un rahat matematic care-ti spune cum ar trebui sa mearga un amplificator nu cum iti merge el iar ca valori absolute le putem considera si pe cele din foile de catalog pentru ca nici acolo nu spune ca: Ug1=-xV pana la -yV,nu putem lua de buna o tensiune de negativare dintr-o coloana recomandata de producator pentru o anume clasa de functionare considerand ca o vom stabiliza,iar tensiunile de anod si G2 de pe alta coloana care vor varia dupa bunul lor plac,parerea mea. In exemplul de mai jos pentru un PP cu EL34 ganditi-va ce se intampla daca stabilizam tensiunea de negativare de -33V pentru un Ia=30mA iar tensiunea anodica si cea de filament variaza dupa o lege intamplatoare,unde mai putem situa PSF-ul acestui tub ???? Curentul anodic (PSF-ul) este dat numai in conditiile de acolo,daca vom stabiliza numai Ug1 iar Ua,Ug2 vor varia atunci foarte sigur vom vorbi de alt PSF,din aceste motive am afirmat ca ori stabilizam tot ori nimic. Editat Octombrie 18, 2014 de LMOlimpiu 1 Link spre comentariu
adigh Postat Octombrie 18, 2014 Partajează Postat Octombrie 18, 2014 (editat) .......... apropo de simulare; este un rahat matematic care-ti spune cum ar trebui sa mearga un amplificator nu cum iti merge el ............ Asta mi-a placut. Sper ca nu vom ajunge sa trebuiasca sa va conving de cit de utila poate fi o simulare. Trebuie doar sa-i cunoastem limitele. Editat Octombrie 18, 2014 de adigh Link spre comentariu
THOMAS Postat Octombrie 18, 2014 Partajează Postat Octombrie 18, 2014 Asta mi-a placut. Sper ca nu vom ajunge sa trebuiasca sa va conving de cit de utila poate fi o simulare. Trebuie doar sa-i cunoastem limitele. Sa lasam simularea,nu asta-i problema aici,oricum eu o consider (simularea) ca pe un "microscop" mai performant in comparatie cu simularie facute de noi cu hartia,creionul si catalogul de tuburi in fata tot simulari se pot numi si alea,parerea mea si fiecare poate sa creada orice doreste,bun: deci ce aveti de spus in ceea ce priveste discutia de mai sus cu stabilizarile,va stiu impartial si cu oarece echilibru si logica in gandire ??? Link spre comentariu
Vizitator Postat Octombrie 18, 2014 Partajează Postat Octombrie 18, 2014 Eu cred ca stabilizarea tensiunilor anodice si de G1 este utila doar pentru etajele cuplate galvanic , variatile normale de tensiune a retelei de 230v vor modifica proportional valorile in secundarele transformatorului fara schimbari prea mari ale PSF-ului iar filtrajul tensiunii de negativare tinde sa tina constanta valoarea de iesire in cazul scaderii tensiunii din retea din cauza curentului mic dar este adevarat ca prin filtrarea activa cu FET-uri se pot stabiliza usor tensiunile anodice si de G2 fara costuri prea mari Dar, repet pentru cuplaje directe este importanta stabilizarea , un caz concret este amplificatorul testat de mine SE cu distorsiuni foarte mici adica aproximativ 0,2% acestea sint dictate strict de bias, modificarile de curent cresc brusc aceste distorsiuni fara insa ca acestea sa depaseasca valori normale ale SE obisnuite adica 1-2% deci este vorba de un caz particular Link spre comentariu
simson Postat Octombrie 18, 2014 Partajează Postat Octombrie 18, 2014 Don Lazaroiu , sant cu totul de acord cu dvs. cu afirmatia: stabilizat tot sau nimic.La mine intre anumite ore tensiunea retelei variaza intre 180-245V.Am fost nevoit sa-mi cumpar un stabilizator ferorezonant ca sa-mi usurez munca la reglarea amplifurilor.Dar ceea ce vreau sa subliniez este faptul ca nestabiliarea sursei de alimentare are efect de fapt mentinerea curentului anodic constant prin tuburi ceea ce am constatat practic la variatiile tensiunii retelei;si mai are avantajul simplitatii sursei de alimentare.De exemplu la ampliful Superbas a lui Sebi, cred ca sursa stabilizata cu siliciu este mai complicata decat ampliful propriu.In cercurile audiofile se zvoneste ca nu e sanatos ca redresarea sa se faca cu siliciu, sau daca da, ulterior sa treaca printr-un tub redresor.De asemenea o sursa stabilizata s-ar putea sa nu fie capabil sa urmareasca varfurile dinamice, rapide.Remarca lui don Lazaroiu , oare firmele consacrate de ce nu au adoptat stabilizarea tensiunilor?Poate sant exceptii dar sa nu uitam ca exceptia intareste regula. Link spre comentariu
adigh Postat Octombrie 18, 2014 Partajează Postat Octombrie 18, 2014 (editat) Dupa parerea mea, cel mai bine e stabilizarea a tot ce se poate stabiliza. Asa avem controlul puterii disipate si pastrarea parametrilor presupusi cei mai buni, reglati initial. PSF-ul nu se va modifica in functie de variatia tensiunii de alimentare. Daca acceptam ca exista un PSF cel mai bun si orice deviere de la el nu poate decit inrautati, atunci e de preferat sa pastram tubul cit putem de apropiat de acel PSF. Cita vreme nu se intra in limitare stabilizarea tuturor tensiunilor e cea mai buna. La intrarea in limitare insa un Ua stabilizat va produce mai multe armonici impare prin comparatie cu Ua nestabilizat unde cade un pic tensiunea si apare un efect de compresie de dinamica iar armonicile impare sunt mai mici. Dar asta mai depinde si de cum e contruit alimentatorul ca daca se pun 1 milion de microfarazi tot degeaba. E de preferat un filtru LC spre final dar asta e alta discutie. In rest nici-o alta solutie nu e fara deficiente. Nestabilizarea nici a grilelor si nici a tensiunii anodice duce la stabilizarea prin compensatie, cit de cit, a curentului anodic odata cu variatia tensiunii de alimentare. Asta la triode. Chiar si asa tot vom avea o variatie a PD dar mai mica. Iar dreapta de sarcina se va translata. Numai la tuburile cu caracteristici foarte constante o translatie a dreptei de sarcina nu afecteaza. Dar pentru triode nestabilizarea a nimic e mai buna decit stabilizarea partiala. La pentode in schimb nestabilizarea a nimic e discutabila dar in general e mai buna stabilizarea doar a Ug1. Tinind cont ca biasul nu depinde asa mult de Ua. La o variatie a tensiunii retelei se va modifica Ug1, iar de Ug1 depinde mai mult biasul decit de Ua. Asta asa, in mare, daca se pune problema stabilizare partiala vs lipsa totala a stabilizarii. Exista o solutie si mai buna decit astea doua, o solutie intre ele. Adica o stabilizare partiala, cu dozarea stabilizarii. La pentode merge sa lasam anodica fara stabilizare iar Ug1 sa aibe stabilizare dar sa putem regla gradul de stabilizare. In loc sa punem un zener, punem un zener cu un semireglabil in serie. Tensiunea pentru semireglabilul ce trimite tensiune la g1 se ia de la capatul semireglabilului care nu e conectat cu dioda zener. Sper ca nu e nevoie de schema. Asta e pentru reglarea gradului de stabilizare si a ajunge ca efectul variatiei Ua sa fie contracarat cit mai exact de efectul variatiei Ug1. Fiindca de la tub la tub va diferi reglajul chiar daca toate graficele pentodelor se aseamana. Reglajul gradului de stabilizare depinde de care variatie va influenta mai mult, a lui Ug1 sau Ua. Daca depinde mai mult de variatia Ug1 atunci merge un reglaj al gradului de stabilizare al lui Ug1. Daca depinde mai mult de variatia Ua atunci merge un reglaj al gradului de stabilizare al lui Ua. Filamentele cel mai bine e sa aibe tensiune stabilizata in afara tuburilor cu incalzire directa. Dar in acest caz trebuie limitat curentul cind tubul e rece fiindca altfel socul termic e mare. Solutiile alese depind de locul unde e folosit amplificatorul. In unele locuri nu e nevoie de nimic stabilizat. De exemplu aici unde sunt acum nu am vazut variatii de tensiune mai mari de 2V(235-237V) nici de la zi la noapte sau iarna vara, zi de lucru sau weekend. Chiar daca sinusoida arata a fi aranjata cu ciocanul. In alte locuri, cum e la simson, e nevoie de complicatii. Editat Octombrie 18, 2014 de adigh Link spre comentariu
sebi_c Postat Octombrie 18, 2014 Partajează Postat Octombrie 18, 2014 (editat) A trata o problema, la modul general, in alb si negru, mi se pare deplasata fara a avea vreo legatura reala cu natura lucrurilor. Nu vreau sa fac o analiza detaliata, dar cateva aspecte pot fi remarcate. Se fac afirmatii fara a se tine seama de posibilitatile istorice de la un moment dat. Daca in anii de glorie a lampilor neexistand posibilitatile tehnice de acum, se abordau modalitati care nu implicau costuri si erau fezabile fara dificultati, nu inseamna ca noi nu putem face altfel. Astfel stabilizarea tensiunii de negativare in cazul negativarii fixe, era un lux inabordabil de cele mai multe ori, asa ca se prefera negativarea automata, o metoda buna datorita autoreglajului prin reactia de curent continuu. De asemeni, descoperirea pentodei a fost un succes pentru ca nu era asa de dependenta de o tensiune anodica stabila, fiind necesara numai o buna filtrare folosind inductoare dupa pretentii. Stim cu totii ca trioda fiind un o sursa de tensiune comandata, daca ne uitam pe caracteristicile de iesire, vom observa ca variatia tensiunii de alimentare duce la variata importanta a curentului anodic. De ce este asa de importanta stabilizarea Ug2? Este foarte usor de observat ca niste caracteristici de iesire sunt date la o anumita valoare a ei, si daca facem comparatii intre acestea vom observa diferente majore. Astfel, variatia acesteia are un impact mult mai mare decat variatia Uanod. La o anumita valoare a Ug2 si Ug1, variatia Ianod este nesemnificativa la variatia Uanod. Fenomen datorat caracterului ei de sursa de curent comandata. Astfel, tuturora ne va place pentoda care va avea aceasta imunitate, adica curba respectiva, va fi cat mai paralela cu abscisa in zona de interes. In aceeasi idee , pentru a realiza o functionare predictibila, in mai toate amplificatoarele de RF se stabilizeaza aceasta tensiune. Incalzirea indirecta a fost o abordare de succes, tocmai pentru ca a permis alimentarea filamentelor in curent alternativ. De ce as redresa si stabiliza aceasta tensiune, daca inginerii din acele vremuri au realizat aceasta facilitate atat de bine? Bineinteles ca aceasta imbunatatire se face cu pierderi de energie, pentru ca incalzirea directa este mai eficienta, dara daca au facut-o ne-au adus si alte beneficii, dintre care acea ca avem acces la catod fara a ne mai impiedica de circuitul de filament. Da, daca un anume etaj amplifica semnal mic si are amplificare mare, il vom alimenta cu tensiune continua stabilizata. Tensiunea de negativare, la negativarea fixa, poate fi facuta de oricine, in orice fel. Eu nu spun decat ceea ce simt eu dupa experiente multiple. Am avut la reparat niste statii de amplificare de chitara bas, unde negativarea era o tensiune redresata monoalternata. Dupa ce am reparat-o, am observat ca are o variatie destul de importanta a curentului anodic in timp si un zgomot destul de importanta (pt. mine, ca vorba lui Vio, chtaristii nu stau cu urechea lipita de dif.). Am redresat-o cu o punte si am pus un amarat de zenner; rezultatul a fost evident, variatia curentul anodic s-a calmat si zgomotul s-a micsorat vizibil. Simson, nu cred ca ai dreptate! Sursa stabilizata are rezistenta interna extrem de mica, permitand amplificatorului sa consume in voie, asa cum vrea! Amplificatorul meu nu se "ineaca" , dupa cum am observat la altele, chiar daca intra in limitare, asa cum altele o fac destul de usor (timp de revenire nepermis de mare, observabil)! Asta din cauza ca are o sursa de alimentare calumea (nu mai precizez ce si cum) si amplificatorul este bine proiectat si realizat. Tensiunea de zgomot la iesire este nemasurabila, desi nu are tensiunea de filament stabilizata. Tensiunea anodica am stabilizat-o, astfel incat, sa bata si cel mai bun inductor de filtraj. Schema s-a complicat putin, pentru a face ca toate capacitoarele de pe linia de alimentare sa se incarce controlat astfel incat cand conectezi si deconectezi sa nu tot pocneasca in difuzoare (am vazut la cativa acest efect neplacut, la intalnirea trecuta). Avand in vedere ca traim in alt timp, nimeni nu ne poate opri sa folosim alte configuratii si sa aducem inovari, nu dragul lor, ci pentru face amplificatoarele mai bune. In acelasi timp respect ce au facut bine predecesorii nostrii! In concluzie, tot sau nimic nu are a face cu o abordare inginereasca, adica tehnic documentata, justificata si echilibrata. In acest sens, de ce sa facem lucruri inutile? Altfel, un lucru mic cu efort minim, facut undeva, poate avea implicatii majore. Daca e amplificator pe lampi, nu trebuie sa ne gandim la ceva care sa ne rupa spatele, sau sa aiba nevoie de o putere de intrare colosala! Un mic stabilizator (simplu si pe siliciu), poate bate cel mai bun inductor de cateva Kg. De ce sa nu ai reactie negativa, daca ea te scuteste de un amplificator la care trebuie sa stai cu mana pe buton sa nu se inece si ca sunetul lui sa fie cu adevarat fidel. Toate dozate corespunzator si altele nespuse aici fac ca un amplificator sa fie un lucru bun! PS. Glumind, nu cred ca trebuie sa impiedicam chiar negativarile obtinute de la dinamul de bicicleta! De gustibus... Am uitat sa spun cateceva despre "raspopirea" d-lui Lazaroiu! Frate, de la a statuia ridicata candva simularii sa cazi la a constata ca de fapt e un "rahat matematic" e o chestiune ce ma face sa ma rusinez de pozitia dumitale. Mai mult, mi-e frica sa nu cred ca faceai ceva ce nu pricepeai. Editat Octombrie 18, 2014 de sebi_c Link spre comentariu
THOMAS Postat Octombrie 18, 2014 Partajează Postat Octombrie 18, 2014 (editat) A trata o problema, la modul general, in alb si negru, mi se pare deplasata fara a avea vreo legatura reala cu natura lucrurilor. Nu vreau sa fac o analiza detaliata, dar cateva aspecte pot fi remarcate. Se fac afirmatii fara a se tine seama de posibilitatile istorice de la un moment dat. Daca in anii de glorie a lampilor neexistand posibilitatile tehnice de acum, se abordau modalitati care nu implicau costuri si erau fezabile fara dificultati, nu inseamna ca noi nu putem face altfel. Astfel stabilizarea tensiunii de negativare in cazul negativarii fixe, era un lux inabordabil de cele mai multe ori, asa ca se prefera negativarea automata, o metoda buna datorita autoreglajului prin reactia de curent continuu. De asemeni, descoperirea pentodei a fost un succes pentru ca nu era asa de dependenta de o tensiune anodica stabila, fiind necesara numai o buna filtrare folosind inductoare dupa pretentii. Stim cu totii ca trioda fiind un o sursa de tensiune comandata, daca ne uitam pe caracteristicile de iesire, vom observa ca variatia tensiunii de alimentare duce la variata importanta a curentului anodic. De ce este asa de importanta stabilizarea Ug2? Este foarte usor de observat ca niste caracteristici de iesire sunt date la o anumita valoare a ei, si daca facem comparatii intre acestea vom observa diferente majore. Astfel, variatia acesteia are un impact mult mai mare decat variatia Uanod. La o anumita valoare a Ug2 si Ug1, variatia Ianod este nesemnificativa la variatia Uanod. Fenomen datorat caracterului ei de sursa de curent comandata. Astfel, tuturora ne va place pentoda care va avea aceasta imunitate, adica curba respectiva, va fi cat mai paralela cu abscisa in zona de interes. In aceeasi idee , pentru a realiza o functionare predictibila, in mai toate amplificatoarele de RF se stabilizeaza aceasta tensiune. Incalzirea indirecta a fost o abordare de succes, tocmai pentru ca a permis alimentarea filamentelor in curent alternativ. De ce as redresa si stabiliza aceasta tensiune, daca inginerii din acele vremuri au realizat aceasta facilitate atat de bine? Bineinteles ca aceasta imbunatatire se face cu pierderi de energie, pentru ca incalzirea directa este mai eficienta, dara daca au facut-o ne-au adus si alte beneficii, dintre care acea ca avem acces la catod fara a ne mai impiedica de circuitul de filament. Da, daca un anume etaj amplifica semnal mic si are amplificare mare, il vom alimenta cu tensiune continua stabilizata. Tensiunea de negativare, la negativarea fixa, poate fi facuta de oricine, in orice fel. Eu nu spun decat ceea ce simt eu dupa experiente multiple. Am avut la reparat niste statii de amplificare de chitara bas, unde negativarea era o tensiune redresata monoalternata. Dupa ce am reparat-o, am observat ca are o variatie destul de importanta a curentului anodic in timp si un zgomot destul de importanta (pt. mine, ca vorba lui Vio, chtaristii nu stau cu urechea lipita de dif.). Am redresat-o cu o punte si am pus un amarat de zenner; rezultatul a fost evident, variatia curentul anodic s-a calmat si zgomotul s-a micsorat vizibil. Simson, nu cred ca ai dreptate! Sursa stabilizata are rezistenta interna extrem de mica, permitand amplificatorului sa consume in voie, asa cum vrea! Amplificatorul meu nu se "ineaca" , dupa cum am observat la altele, chiar daca intra in limitare, asa cum altele o fac destul de usor (timp de revenire nepermis de mare, observabil)! Asta din cauza ca are o sursa de alimentare calumea (nu mai precizez ce si cum) si amplificatorul este bine proiectat si realizat. Tensiunea de zgomot la iesire este nemasurabila, desi nu are tensiunea de filament stabilizata. Tensiunea anodica am stabilizat-o, astfel incat, sa bata si cel mai bun inductor de filtraj. Schema s-a complicat putin, pentru a face ca toate capacitoarele de pe linia de alimentare sa se incarce controlat astfel incat cand conectezi si deconectezi sa nu tot pocneasca in difuzoare (am vazut la cativa acest efect neplacut, la intalnirea trecuta). Avand in vedere ca traim in alt timp, nimeni nu ne poate opri sa folosim alte configuratii si sa aducem inovari, nu dragul lor, ci pentru face amplificatoarele mai bune. In acelasi timp respect ce au facut bine predecesorii nostrii! In concluzie, tot sau nimic nu are a face cu o abordare inginereasca, adica tehnic documentata, justificata si echilibrata. In acest sens, de ce sa facem lucruri inutile? Altfel, un lucru mic cu efort minim, facut undeva, poate avea implicatii majore. Daca e amplificator pe lampi, nu trebuie sa ne gandim la ceva care sa ne rupa spatele, sau sa aiba nevoie de o putere de intrare colosala! Un mic stabilizator (simplu si pe siliciu), poate bate cel mai bun inductor de cateva Kg. De ce sa nu ai reactie negativa, daca ea te scuteste de un amplificator la care trebuie sa stai cu mana pe buton sa nu se inece si ca sunetul lui sa fie cu adevarat fidel. Toate dozate corespunzator si altele nespuse aici fac ca un amplificator sa fie un lucru bun! PS. Glumind, nu cred ca trebuie sa impiedicam chiar negativarile obtinute de la dinamul de bicicleta! De gustibus... Am uitat sa spun cateceva despre "raspopirea" d-lui Lazaroiu! Frate, de la a statuia ridicata candva simularii sa cazi la a constata ca de fapt e un "rahat matematic" e o chestiune ce ma face sa ma rusinez de pozitia dumitale. Mai mult, mi-e frica sa nu cred ca faceai ceva ce nu pricepeai. Nu stiu daca eu ti-am vorbit necuviincios,asa ca te rog sa fii mai atent la afirmatile pe care le faci aici. Ti-am spus ca nu sunt de acord cu tine sub nicio forma si la fel de bine se prea poate ca si tu sa faci si sa nu stii ce faci,nu??...dupa afirmatia ta am si eu acest drept sa cred asta. M-am asteptat sa te limitezi NUMAI la argumentele tehnice pe care le-ai explicat mai sus,dar sa-mi vorbesti in felul asta chiar nu m-am asteptat,mai ales ca TU ai fost cel care m-ai "popit",iar daca nu ai vazut ghilimelele (virtuale) de la ; rahat matematic,este problema ta cat priveste "statuia" ridicata simulari stai linistit,este tot acolo si chiar o sa am grija sa o vada toata lumea. Din punctul meu de vedere discutia pe aceasta tema este inchisa,imi pare rau. P.S as vrea sa vad si eu o firma serioasa producatoare de amplificatoare cu tuburi ce sunt fabricate peste anul 2000 care utilizeaza stabilizari in sursele de alimentare,daca tot se afirma ca traim alte timpuri ! Editat Octombrie 18, 2014 de LMOlimpiu Link spre comentariu
Untold Postat Octombrie 18, 2014 Autor Partajează Postat Octombrie 18, 2014 Hic! Si eu cu cine votez? Link spre comentariu
Vizitator Postat Octombrie 18, 2014 Partajează Postat Octombrie 18, 2014 (editat) Nu ştiu domne ce nu vă place la Lăzăroiu(acum) dar poftim cu tensiune de negativare gc stabilizată http://oi60.tinypic.com/2z4bp0k.jpg aşa cum se poate remarca pentru o creştere Ua_0 de aproximativ 8%(de la 300V la 324V) curentul ia_0 are un salt de la aprox. 64mA la aprox 103mA ,103mA>64mA cu mult. pentru o tensiune de negativare nestabilizată se va comporta mai bine adică va creşte şi -Ugc http://oi61.tinypic.com/2njvg9w.jpg am crescut ambele tensiuni cu aprox +8%(-ugc_0 şi ua_0) Stabiliţi voi cum poate fi mai bine în situaţia prezentată , stabilizată sau nestabilizată tensiunea de negativare ?!.(ce preferam o fugă ia_0 de aprox 4mA sau o fugă ia_0 de 40mA ?!) PS perfect de acord cu Lăzăroiu când spune .tot sau nimic. Editat Octombrie 18, 2014 de Vizitator Link spre comentariu
sebi_c Postat Octombrie 18, 2014 Partajează Postat Octombrie 18, 2014 @Lazaroiu, nu am vorbit necuvincios! Mi-am exprimat surprinderea, un fapt logic, fata de o afirmatie pe care o consider deplasata total de la fundamentul ei, construit de oameni care au vrut sa faciliteze punerea in practica a unor idei, etc. In rest fiecare cu parerea lui! Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum