Formula puterii reactive

[Nemesis]

Salut.

 

Am publicat un articol in care am descris procedura de calcul pentru aflarea condensatorului de compensare a factorului de putere. Am preluat procedura de calcul dintr-o carte on-line publicata si aici http://www.ibiblio.org/kuphaldt/electricCircuits/AC/AC_11.html .

 

Dupa ceva timp, un cititor al acelui articol a semnalat o problema: faptul ca in articolul meu formula puterii reactive Q era Q=U*U/X (U=tensiunea de alimentare a circuitului, X- reactanta circuitului) si ca de fapt formula corecta ar fi Q=(U*U/X)*sin (fi) (unde (fi) este defazajul intre tensiune si curent).

 

Argumentul lui era ca

 

Q=U*I*sin(fi);

 

cum legea lui Ohm se poate scrie si U=I*X, adica I=U/X, Q poate fi scris si:

 

Q=U*(U/x)*sin(fi), adica Q=(U*U/X)*sin(fi).

 

Rationamentul lui pare logic si de aceea tind sa-i dau dreptate, insa "varianta" formulei folosita de mine am intalnit-o in mai multe locuri, cum ar fi:

 

- http://en.wikipedia.org/wiki/AC_power   (zice undeva la un moment dat ca   );

- http://www.usna.edu/Users/cs/vincent/suppnotes/EE301Topic25.pdf (zice undeva ca Q=I*I*X=V*V/X [VAR] )

 

 

Bineinteles, am gasit si surse in care formula puterii reactive este data asa cum a semnalat citirorul meu (adica Q=(U*U/X)*sin(fi) ).

 

O solutie la aceasta contradictie ar fi sa ma duc sa intreb un profesor de specialitate, insa cum forumul asta e mult mai accesibil, va intreb si pe voi: care e formula corecta a puterii reactive Q ?

Editat Iunie 15, 2014 de Nemesis

[misuraelectronic]

atita  vorbarie ,  complet  inutila desigur ,   pentru  un  lucru  banal , care  se  invata  in  clasa  a  zecea  la  fizica .  

triunghiul  puterilor   +  teorema  lui  pitagora   =  asa...   S@patrat  =  P@patrat  +  Q@patrat .  

rezulta   Q =  radical {  S@patrat -  P@patrat }  =  radical {  U@patrat x  I@patrat   -   { U  x  I  x  cos fi }@patrat }  =  U x I  x  radical { 1 -  cos fi @patrat }   =   U  x  I  x  radical {  sin fi @ patrat }  =  U x  I  x  sin fi .

rezulta  ca  Q =  U  x  I  x  sin fi .

interesul  major  in  instalatiile  industriale  este  ca  sa  se  incerce  pe  cit  mai  mult  posibil  Q  sa  fie  cit  mai  mica  ,  de  unde  rezulta  instantaneu   ca  fi  trebuie  sa  se  incerce  sa  se  aduca  spre  zero ,  rezulta  de  aici  aparitia  BACD -urilor . 

sfatul  meu  este  sa  nu  va  mai  luati  dupa  toti  retardatii  care  publica  timpenii  pe  internet .  wikipedia  n-a  fost , nu  este  si  nu  va  fi  niciodata  o  referinta  dpv  tehnic .  cel  mai  bine  este  sa  puneti  mina  si  sa  studiati  individual  MANUALELE  DE  MATEMATICA  SI  DE  FIZICA  DIN  LICEU  .  ACELEA  SINT  REFERINTE .

Editat Iunie 15, 2014 de misuraelectronic

[UDAR]

La o lectură rapidă, materialul citat  http://www.ibiblio.o...s/AC/AC_11.html . pare corect , doar că s-a citit greșit. Formula cu U²/X se aplică doar în cazul unei sarcini pur reactive . În rest materialul vorbește despre triunghiul puterilor , despre factorul de putere, etc. 

[Nemesis]

misuraelectronica, ti se pare inutil ca eu sa va cer parerea intr-o problema pe care unii o considera "banala" ? Daca da, (nu am nimic cu tine) dar e logic sa ma intreb "de ce ai mai raspuns ?".

 

UDAR, ar fi logic ce zici tu, deoarece la sarcini pur reactive sinusul de (fi) ar trebui sa fie 1 si deci poate fi scos din acel produs. Insa, da te rog un copy paste la fraza unde ai vazut ca formula aia se refera la sarcini pur reactive, pentru ca eu nu o gasesc. Eu vad doar ca la capitolul "True, Reactive and apparent power" sunt date exact aceleasi formule pentru Q, indiferent ca e vorba de sarcina pur rezistiva, pur reactiva sau rezistiva/reactiva.

 

[UDAR]

Chiar deasupra formulelor scrie : ”There are several power equations relating the three types of power to resistance, reactance, and impedance (all using scalar quantities):” iar referirea este ( destul de clar , după mine ) la desenele de la început. Poate că nu este foarte evident că la asta se referă dar materialul trebuie citit în întregul lui.

Iar Wikipedia scrie înainte de formula pe care o citezi  ”For a perfect capacitor or inductor there is no net power transfer, so all power is reactive”

[misuraelectronic]

oare  ce  ne-am  face  daca  n-ar  exista  wikipedia , sau  alte  site-uri  obscure  de  pe  internet?  se  pare  ca  unele  persoane  ar  muri  inculte ,  ca  sa  nu  zic  altfel ...

pentru  toti  mincatorii  de  seminte  in  cornete  facute  din  paginile  manualelor  de  matematica  si / sau  fizica  din  timpul  scolii ... PUNETI , TATA , MINA  SI  CITITI  CU  ATENTIE  CARTILE  ACELEA   PE  CARE   LE-ATI  VANDALIZAT  cu  un  rind  mai  sus  !  PUNETI  MINA  SI  CITITI  LITERATURA  TEHNICA  IN  LIMBA  ROMANA ,  CA  NU  NUMAI  ENGLEZA  E  SINGURA  LIMBA  DE  PE  PAMINT ,    IAR  INTERNETUL  NU  ESTE  SINGURUL  MEDIU  DE  PROPAGARE  A  TUTUROR  IDEILOR /  LEGILOR / ADEVARURILOR / DESCOPERIRILOR  DIN  STIINTA !

 

ps...nu  care   cumva  sa  uitati  sa  intrebati , chiar  astazi ,  pe  wikipedia  de  ce  curge  apa  in  jos  si  nu  in  sus  ?  neaparat  in  engleza  .

Editat Iunie 15, 2014 de misuraelectronic

[Vizitator]

http://www.et.upt.ro/admin/tmpfile/fileR1295433311file4d36be5f6b4c8.pdf

http://ham.aprs.ro/Cursuri/electronica/Capitolul%208.pdf

[Vizitator ExtremeEdition]

Stii ca sunt greseli si in manuale? mai ales in cele alternative ca in cele continue erau mai putine greseli dar si acolo erau.

[misuraelectronic]

atunci  procedati  ca  jurnalistii ...o  informatie  se  considera  sigura , atunci  cind  este  confirmata  din  cel  putin  3  surse  diferite ,  sursele  trebuind  sa  fie   acreditate /  sigure / serioase / de  prestigiu .  

[Nemesis]

UDAR, intr-adevar, pe link-ul de wikipedia pare ca se refera doar la cazul in care in circuit sunt doar reactante (nu si rezistente). In legatura cu primul link, poate-s eu mai greu de cap dar din traducerea aia eu nu inteleg decat ca "exista mai multe ecuatii pentru cele trei tipuri de puteri, fiecare date in functie de rezistenta, reactanta si impedanta (toate exprimate in marimi scalare). Adica nu vad vreo mentiune prin care ecuatia Q=U²/X sa se refere doar la un caz particular (cel in care circuitul contine doar rectante).

 

misuraelectronic, nu ai adus nici o informatie utila acestui subiect ci doar ai incercat sa-ti etalezi orgoliul. Cenzura forumului nu-mi permite decat sa-ti spun ca te invit sa ti-l etalezi in alta parte.

 

miticamy, am zis deja ca am gasit si eu referinte care sustin varianta cu sin (fi). Problema e ca nu stiu sigur care greseste: aia cu sau aia fara sin (fi).

 

Ma gandesc sa scriu un mail unui profesor de la universitate, poate are el timpul si cheful sa clarifice aceasta dilema.

Editat Iunie 15, 2014 de Nemesis

[UDAR]

Iartă-mă , nu e nimic de lămurit . Chiar dacă materialul citat nu scrie atât de explicit pe cît ai vrea tu , evident nu scrie contrariul.

Apropo , traducerea ta nu este tocmai corectă ,  omul spune : ”raportând cele trei tipuri de putere la rezistență , reactanță și impedanță. ” Mi se pare destul de clar că fiecare se referă la un caz.

Dacă totuși ai ceva de lămurit scrie-le autorilor primei referințe.  

[Nemesis]

M-am lamurit (de fapt m-a ajutat cineva de pe site-ul ala). Condensatorul reflecta intreaga energie primita inapoi in circuit. Nu se incalzeste, nu lumineaza, nu produce energie mecanica sau de alt gen. Prin urmare, defazajul introdus de el este de 90 de grade si deci (doar in acest caz) sin(fi) devine 1 si deci poate fi scos din relatia generala.

 

In cazul bobinei unui motor (care produce energie mecanica si caldura) sin (fi) scade sub 90 de grade, devine subunitar si deci nu mai poate fi ignorat din produsul Q*Q/X.

 

Multumesc celor care si-au batut capul pentru a ma ajuta sa inteleg faza asta .