sesebe Postat Martie 28, 2018 Partajează Postat Martie 28, 2018 Eu ți-am zis sa o faci mai intii sa meargă. Ea a mers cu piesele care sint acum pe placa (dacă nu le-a schimbat vre-un bou) și abia apoi te apuci de schimbat piese bune/functionale. De unde știi dacă nu în urma schimbării unor valori de componente nu ii schimbi asa de radical PSF-ul incit sa nu mai meargă bine și ajungi sa cauți o defecțiune inexistenta inițial ci făcută de tine (și greu de găsit pt ca piesele sint toate OK). Link spre comentariu
dan_b11 Postat Martie 28, 2018 Partajează Postat Martie 28, 2018 (editat) Cum spuneam, am facut rost de o placa noua, cheala(cea cu care a venit este curbata rau). Deci trebuie sa mut toate componentele pe placa noua. Si daca tot le dau jos am zis sa le si verific. Nu am facut pana acum niciun amplif pana acum dar mi s-a pus pata pe asta sa-l reconditionez si de asta va tot stresez cu intrebari poate tampite. Editat Martie 28, 2018 de dan_b11 Link spre comentariu
Shambala Postat Martie 28, 2018 Partajează Postat Martie 28, 2018 (editat) Nu-s tampite dar uneori scapi esentialul, asta vrea Sesebe sa spuna. Pt ca nu spui tot de la inceput nimeni nu poate ghici intentiile din spatele uneia sau alteia din intrebari. Editat Martie 28, 2018 de Shambala Link spre comentariu
dan_b11 Postat Martie 28, 2018 Partajează Postat Martie 28, 2018 Nici nu ma astept ca PSF ul sa nu se modifice dar cred/sper ca se poate regla ulterior daca, componentele de pe placa sunt conform schemei(ca deaia au facut o schema, nu?). De asta si intreb(pe cei mai priceputi), pentru ca anumite piese au alte valori decat in schema. Am avut noroc ca am gasit o placa, partea proasta e ca trebuie sa mut piesele care merita si care nu, sa le cumpar noi si sa le montez pe placa noua. Daca ramanea aceeasi placa eram total deacord ca inainte sa schimb ceva sa si verific daca e ok sau nu. Initial am zis ca iau tranzistorii de pe placa veche si ii montez pe placa noua exact in pozitia de pe placa veche dar am vazut apoi diferentele destul de mari intre beta de pe cele doua canale si am mai citit de despre imperecherea tranzistorilor si .... Stiu ca sunt destule sanse sa apara probleme la punerea in functiune(mai ales ca o sa am nevoie cu siguranta si de sfaturi la reglaje, dar toate la timpul lor) dar am zis sa nu mai pierd vremea cu reconditionarea placii vechi atata timp cat oricum nu o mai montez pe aia(acum ma concentrez pe verificare cat mai minutioasa a componentelor pe care le iau de pe placa veche). Link spre comentariu
Shambala Postat Martie 28, 2018 Partajează Postat Martie 28, 2018 Daca vrei sa imperechiezi tranzistorii, sa s tii ca trebuie imperechiati in primul rand pe acelasi canal, si abia apoi pt ambele. Adica exista tz din diferential care ar merita imperechiati, apoi grupurile finali+ prefinali, driverii. Link spre comentariu
dan_b11 Postat Martie 29, 2018 Partajează Postat Martie 29, 2018 Am inteles, o sa incerc sa-i imperechez pe fiecare canal(tocmai din acest motiv am intrebat ca nu stiam cum e mai bine sa fie imperecheati, pe canal sau intre canale). Cred ca din acest motiv au fost pusi pe un canal BC251A si pe celalalt BC251B. De imperecheat ambele canale nu am cum pentru ca nu am atatia BC251A sau BC251B(si in acest moment nici nu vreau sa-i schimb cu altceva mai nou). Deocamdata merg asa si o sa vad la pornire ce si cum. Multumesc Link spre comentariu
Shambala Postat Martie 29, 2018 Partajează Postat Martie 29, 2018 (editat) Si "intre" canale ar trebui imperechiati; cand se face imperechierea de obicei se masoara pana se pot pune deoparte tz. pt ambele canale. La pretul f mic al tz romanesti, nu ar trebui sa fie o pb, chiar daca cumperi cate 100 din fiecare (am vazut oferte si sub 10bani bc). Acum depinde daca vrei sa folosesti piese exclusiv romanesti sau accepti inlocuirea cu straine, caz in care se pot obtine performante mult superioare facand si cateva mici modificari. Editat Martie 29, 2018 de Shambala Link spre comentariu
sesebe Postat Martie 29, 2018 Partajează Postat Martie 29, 2018 La ce schema are amplificatorul asta deja e prea multa bătaie de cap. Acesta este un amplificator de la care nu poți avea prea multe pretenții de hi-fi. Este un amplificator și atit. Poți pune și tranzistoare de 100Euro bucata ca tot ca un amplificator low end se va auzi. Nu are rost sa investești asa de mult în el. Link spre comentariu
dan_b11 Postat Martie 29, 2018 Partajează Postat Martie 29, 2018 (editat) Sunt constient de asta. Nici nu o sa investesc in el prea mult. Am un A350 in stare mult mai buna si cand o sa-i vina vremea poate o sa investesc in ala mai mult. De la as15201 nu am cine stie ce asteptari dar era pacat sa-l las sa ajunga la gunoi. Editat Martie 29, 2018 de dan_b11 Link spre comentariu
ALEKS Postat Martie 29, 2018 Partajează Postat Martie 29, 2018 Ca tot vorbim de "cum se aude", sa stii ca nici A-350 nu e cine stie ce. Restaurarea lui e un proiect de omorit timpul liber, daca iti permiti luxul acesta. Link spre comentariu
hpavictor Postat Martie 29, 2018 Partajează Postat Martie 29, 2018 Te înșeli . Un IEI A350 adus la zi în ceea ce privește componentele electronice folosite și având mici modificari în schemă , este greu de învins de produse de serie cu renume ... Link spre comentariu
sesebe Postat Martie 29, 2018 Partajează Postat Martie 29, 2018 Si eu sint de parere ca un A350 reconditionat cu simt de raspundere si cu ceva mici modificari poate suna foarte bine, poate nu ca un amplif de 2000-3000E dar sigur cu mult peste ce-i pe piata de consum acum. Numai un exemplu legat de A350: chiar daca eu nu ascult viniluri, preamplificatorul corector de doza din A350 se poate lua la intrecere cu preuri de la firme renumite iar upgradarea folosind si componente de top il poate aduce in topul corectoarelor RIAA. Link spre comentariu
ALEKS Postat Martie 29, 2018 Partajează Postat Martie 29, 2018 (editat) Depinde cu ce comparam. Stiu cum suna A350, imi place, l-am restaurat (a se vedea topicul lansat de mine). Dar este "pe langa" unul din amplificatoarele mele de uz curent (de exemplu Sansui AU-9500). Care nu costa decat poate spre 1500-2000E second. Ca tot vazusem o suma similara vehiculata mai sus. Ah, daca ne referim la ce se produce in ziua de azi... nu ma pot pronunta fiindca nu cunosc. Cel mai nou amplificator pe care l-am avut vreodata cred ca e A350. In rest am avut doar din cele 1970-1985. In legatura cu preul de doza de la A350, acelasi lucru l-am spus si eu pe topicul meu unde faceam comparatia cu cele japoneze - pusesem si poze. Bine punctat, SSB! Consider ca m-am exprimat gresit cand am spus ca nu e cine stie ce in materie de sunet. Din cauza sistemelor (nu audio ci in sensul propriu) meu de referinta. Clar este peste Electromures. PS: Pana acum eu am batut campii si nu am adus nici un aport la topicul si problemele celui cu Electromuresul. Editat Martie 29, 2018 de ALEKS Link spre comentariu
Sorin - Viorel Mares Postat Septembrie 6, 2022 Partajează Postat Septembrie 6, 2022 (editat) Salutare tuturor. Pentru posteritate și poate pentru ajutorul cuiva în viitor public și eu mai jos pățania propriului amplificator AS 15201. L-am achiziționat din târgul de vechituri pe o sumă modică de la un nene la vreo 60 de ani. Poate proprietarul unic, nu bag mâna în foc. Știind că mai orice echipament românesc al vremii era plin de bube sau șurubărit până în pânzele albe, nici nu m-am mai obosit să îl întreb pe nene de starea lui de funcționare... i-am dat cei câțiva zeci de lei, l-am pus în traistă și am plecat. Ajuns acasă - la prima vedere arăta destul de binișor, carcasa ok, dar cu șuruburile lipsă... zic, nați-o că și ăsta e lipit răscopt și defect. L-am alimentat, se aprindeau LED-urile de la VU-metru apoi se duceau la zero. Nu scotea curent continuu pe ieșirea de difuzoare. Conectate difuzoarele făcea un ”poc” mic la alimentare și cam atâta. Pe orice intrare - zero reacții. L-am desfăcut - toate componentele originale, curat, sigiliile de vopsea la locul lor pe semireglabili. Am luat o șurubelniță și am început să probez continuitatea semnalului, după cum am ”învățat” din videourile lui ”shango066” ... dacă e ceva ieftin nu trebuie complicații și pierdere de timp. Am văzut că undeva după unul din amplificatoarele operaționale se auzea ceva la atingerea cu șurubelnița iar înainte de el, nimic. Am presupus că respectivul integrat și-a dat obștescul sfârșit. M-am uitat și pe spatele plăcii. Totul în regulă, doar o picătură mică de aliaj de lipit căzută între două trasee... am dat-o la o parte cu unghia... L-am reconectat și surpriză, totul a funcționat normal după aceea. Practic acea picătură scurtcircuitase semnalul pentru integrat la masă. Așa de bun a fost controlul calității in acei ani de glorie când cantitatea prima :)). Ieșit pe poarta fabricii ca bun de vânzare. Probabil acest amplificator, la cât de bine arăta înăuntru nu a văzut nici o oră de folosință la viața sa. I-am schimbat și electroliticii ca măsură de prevenție pentru viitor. Pe partea de alimentare am pus în loc de cei 2x3300 uF inițiali 2x10000 uF. Potențiometrii se mișcă ok, nu pârâie, vaselina din ei e în regulă aparent. Nu au avut nevoie de contact cleaner. Nu se aude zgomot de fond detectabil de la 2 metri distanță de difuzor la volum normal, doar mai spre maxim și mai aproape de el, lucru foarte bun L-am pus și la osciloscop, se poate vedea în una din poze. Se poate observa punctul la care intră în clipping, la 1000 Hz, măsurat pe două rezistoare de 4.7 Ohmi conectate la ieșire. 9.5V^2 = 90.25 / 4.7 = 19.2 W . Aș zice că pe rezistoare de 4 Ohmi load ar reuși lejer să livreze 20 wați nedistorsionați (și în același timp să încălzească o cameră iarna cu radiatoarele sale :)) Radiatoarele sale mă sperie de-a dreptul; la volum maxim sunt două posibile rezultate... ori se pot prăji ouă pe carcasă, ori, mai probabil, tranzistoarele finale vor face ”poc”, curent continuu 21 V la ieșire și ”poc” vor face și difuzoarele. Ori mie unul îmi e cam teamă să distrug bunătăți de difuzoare Braun, Grundig Sau ITT din anii de glorie 60-70 cu așa aparatură (nu că nu aș fi mai distrus alte difuzoare în trecut, dar mi-am învățat lecția... de aceea când vine vorba de echipamente ale anilor 60-70 le prefer pe cele cu electrolitici la ieșirea audio ori cu circuite electronice de protecție/decuplare plus relee dar în cazul de față, mult succes băieți:)). Am ascultat la el la un volum normal ceva timp și s-a încălzit desigur, dar totuși nu de speriat. Nu voi exagera însă. Ce pot să spun, am rămas puțin mut la vederea acelor radiatoare, o glumă, alături de acel transformator serios, dar în fine, înțeleg ideologia de design, a fost un compromis pe cale de ordin de partid... se cerea ”ieconomisirea tovarăși” a aluminiului la sânge. Nu știu care din amplificatoare are radiatoarele mai proaste, acesta sau cel din ”miniturn”-ul Electronica, erau la concurență (deși cel din urmă se presupune că livra până la 35W în 4 ohmi... la ce calitate însă, nu știu). Calitatea audio este surprinzător de bună, sunt mulțumit de el din acest punct de vedere, dar luând în considerare economiile (explicabile) făcute... din păcate este un alt exemplu tipic al industriei electronice ... ”brânză bună în burduf de câine”. În pozele de mai jos poate fi văzut alături de un Walkman Toshiba KT-4568 de prin 1987-88 ce l-am folosit ca sursă de semnal la testare (altă poveste pentru altă dată, în principiu bubele lui au fost cureaua topită și zgomotul de motor dus în amplificatorul audio). Boxele sunt clasicele RFT Est Germane de 2x15/20 W. Cu woofere masive si un tweeter cam de 10x15 cm hehe, se aud foarte bine la dimensiunea lor. Filtrele sunt și ele sănătoase de 12 db/octavă pe ambele difuzoare. și un video cu el în funcțiune... orientativ (desigur că sună altfel în realitate): Editat Septembrie 6, 2022 de Sorin - Viorel Mares Link spre comentariu
Marian Postat Septembrie 7, 2022 Autor Partajează Postat Septembrie 7, 2022 10 hours ago, Sorin - Viorel Mares said: la volum maxim sunt două posibile rezultate... ori se pot prăji ouă pe carcasă, ori, mai probabil, tranzistoarele finale vor face ”poc” Nu la volum maxim e problema cu disipatia, din contra, acolo disipatia tinde sa scada pe finali, mai cu seama daca se intra si in ceva clipping. Asta pentru ca acolo caderea de tensiune pe finali e minima, si cum disipatia este produsul dintre caderea de tensiune pe ei si curentul prin ei... Disipatia maxima ( si implicit regimul termic cel mai stresant pe finali ) e mult mai jos, undeva la sub 50% din volumul maxim. Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum