Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Curiozitati, sfaturi de urmat, mod de viata, etc...


Toni Marginean

Postări Recomandate

Toni Marginean
Ce database manager o fi lucrat la asta? Incredibil!
Ne-ar trebui o generatie sa putem parcurge, pe indelete, tot acest calendar!
La fiecare inceput de an se daruieste cate un calendar. Cel de fata este inteligent; tine minte o multime de evenimente istorice si nu numai.
Asadar,
Click pe fiecare zi din sit-urile de mai jos...
 
JANVIER
31janvier<http://www.lessignets.com/signetsdiane/calendrier/janvier/31.htm> 30janvier<http://www.lessignets.com/signetsdiane/calendrier/janvier/30.htm> 29janvier<http://www.lessignets.com/signetsdiane/calendrier/janvier/29.htm> 28janvier<http://www.lessignets.com/signetsdiane/calendrier/janvier/28.htm> 27janvier<http://www.lessignets.com/signetsdiane/calendrier/janvier/27.htm> 26janvier<http://www.lessignets.com/signetsdiane/calendrier/janvier/26.htm> 25janvier<http://www.lessignets.com/signetsdiane/calendrier/janvier/25.htm> 24janvier<http://www.lessignets.com/signetsdiane/calendrier/janvier/24.htm> 23janvier<http://www.lessignets.com/signetsdiane/calendrier/janvier/23.htm> 22janvier<http://www.lessignets.com/signetsdiane/calendrier/janvier/22.htm> 21janvier<http://www.lessignets.com/signetsdiane/calendrier/janvier/21.htm> 20janvier<http://www.lessignets.com/signetsdiane/calendrier/janvier/20.htm> 19janvier<http://www.lessignets.com/signetsdiane/calendrier/janvier/19.htm> 18janvier<http://www.lessignets.com/signetsdiane/calendrier/janvier/18.htm> 17janvier<http://www.lessignets.com/signetsdiane/calendrier/janvier/17.htm> 16janvier<http://www.lessignets.com/signetsdiane/calendrier/janvier/16.htm> 15janvier<http://www.lessignets.com/signetsdiane/calendrier/janvier/15.htm> 14janvier<http://www.lessignets.com/signetsdiane/calendrier/janvier/14.htm> 13janvier<http://www.lessignets.com/signetsdiane/calendrier/janvier/13.htm> 12janvier<http://www.lessignets.com/signetsdiane/calendrier/janvier/12.htm> 11janvier<http://www.lessignets.com/signetsdiane/calendrier/janvier/11.htm>
 
FÉVRIER
 
MARS
 
AVRIL  
 
MAI
 
JUIN 
 
JUILLET
 
AOÛT
 
SEPTEMBRE
30septembre<http://www.lessignets.com/signetsdiane/calendrier/sept/30.htm> 29septembre<http://www.lessignets.com/signetsdiane/calendrier/sept/29.htm> 28septembre<http://www.lessignets.com/signetsdiane/calendrier/sept/28.htm> 27septembre<http://www.lessignets.com/signetsdiane/calendrier/sept/27.htm> 26septembre<http://www.lessignets.com/signetsdiane/calendrier/sept/26.htm> 25septembre<http://www.lessignets.com/signetsdiane/calendrier/sept/25.htm> 24septembre<http://www.lessignets.com/signetsdiane/calendrier/sept/24.htm> 23septembre<http://www.lessignets.com/signetsdiane/calendrier/sept/23.htm> 22septembre<http://www.lessignets.com/signetsdiane/calendrier/sept/22.htm> 21septembre<http://www.lessignets.com/signetsdiane/calendrier/sept/21.htm> 20septembre<http://www.lessignets.com/signetsdiane/calendrier/sept/20.htm> 19septembre<http://www.lessignets.com/signetsdiane/calendrier/sept/19.htm> 18septembre<http://www.lessignets.com/signetsdiane/calendrier/sept/18.htm> 17septembre<http://www.lessignets.com/signetsdiane/calendrier/sept/17.htm> 16septembre<http://www.lessignets.com/signetsdiane/calendrier/sept/16.htm> 15septembre<http://www.lessignets.com/signetsdiane/calendrier/sept/15.htm
Link spre comentariu
Toni Marginean

Mark Gitenstein, fost ambasador la București, editorial despre cum a ajuns Iohannis noul președinte al României
 
Posted Image
Mark Gitenstein, fost ambasador la București, editorial despre cum a ajuns Iohannis noul președinte al României
 
Mark Gitenstein, fostul ambasadar american in Romania in perioada 2009-2012, în editorialul  "Șansa unei schimbări de durată în România", publicat în Wall Street Journal în 28 noiembrie, analizează implicațiile votului din 16 noiembrie atât pentru România, cât și pentru regiune. Editorialul este preluat de pe coalițiaromanilor.org.
"Romania si intreaga lume au fost uluite de victoria lui Klaus Iohannis pe data 16 noiembrie in cel de-al saselea scrutin prezidential [din Romania]. Domnul Iohannis, in prezent primarul orasului transilvanean Sibiu, conducerea coalitia de centru-dreapta din tara. Cei mai multi dintre observatori/analisti s-au asteptat ca Primul Ministru Victor Ponta, liderul partidului de centru-stanga, sa castige detasat. Aceste alegeri reprezinta o schimbare fundamentala in ceea ce priveste directia politicii din Romania si, sa speram, un punct de cotitura spre Occident, democratie, stat de drept si transparenta.
O lupta titanica se desfasoara in Romania de la Revolutia din 1989. Pe de o parte, sunt fortele schimbarii si reformei, încurajate de Uniunea Europeana, Fondul Monetar International, Banca Mondiala si diplomatii occidentali. De cealalta parte, sunt oligarhii si baronii politici, cu mize care vizeaza doar o reformare partiala a starii de fapt. Cu toate ca Romania a aderat la NATO in 2004 si la UE in 2007, reformele adoptate pentru a garanta aderarea nu par sa fi fost implementate cu adevarat.
Un exemplu al acestei lupte a iesit la suprafata in 2012, cand lupta impotriva coruptiei a declansat o criza constitutionala pentru preluarea controlului instantelor. Procurorii anticoruptie il condamnasera recent pe fostul prim-ministru de centru-stanga Adrian Nastase. Cand partidul sau a preluat puterea la finele primaverii cu un program de revenire asupra masurilor de austeritate, a incercat sa-l suspende pe presedinte[le in functie] si sa impuna un nou presedinte, desemnat de Parlament, pentru a inlatura procurorii si sa emita gratire si aministie pentru politicienii recenti condamnati, poate chiar pentru dl. Nastase.
Statele Unite, UE si cancelarul german Anghela Markel au luat o pozitie ferma in sprijinul statului de drept si luptei anticoruptie, care a culminat cu o lista de cereri pentru Romania din partea UE, printre care interdictia de implicare in activitatea procurorilor anticoruptie, de gratiere a celor condamnati pentru coruptie si de amestec in activitatea Curtii Constitutionale care superviza referendumul de ratificare a suspendarii presedintelui.
Ponta, abia ales la acel moment, a urmat aceste cereri si a intors tara de pe marginea prapastiei. A fost insa ingrijorator ca reformele in Romania erau atat de dependente de presiunea din exterior. Reformele, o democratie functionala si piata libera vor fi sustenabile numai daca sunt pe deplin imbratisate de poporul roman.
Alegerile din aceasta luna sugereaza ca acest moment este posibil sa fi venit. Iohannis a candidat cu o platforma bazata pe lege, ordine si anticoruptie. Acesta a imbratisat pe deplin agenda Monicai Macovei, membru al Parlamentului European si campion al luptei anticoruptie, care a candidat in primul tur de scrutin. Aceasta platforma/agenda a inclus angajamente specifice de neamestec in activitatea Directiei Nationale Anticoruptie, de transparenta in numirea procurorilor anticoruptie, de a nu slabi Codul Penal in ceea ce priveste anticoruptia si de a ridica rapid imunitatea parlamentara pentru oficialii pusi sub acuzare.
Doamna Macovei a fost, de asemenea, un inversunat critic al proiectului de lege pentru amnistie care a fost propus in Parlament in toamna lui 2013. Proiectul de lege ar fi facut dificil, daca nu chiar imposibil, sa se aduca orice noi acuzatii impotriva dl. Nastase sau altor personalitati politice care ar fi putut fi la un moment dat implicate in cazuri de coruptie. Dl. Iohannnis s-a alaturat si el in a fi impotriva legii amnistiei.
Mesajul domnului Iohannis si efortul aparent al Ministerului Afacerilor Externe de a suprima votul diasporei pro-occidentale au energizat electoratul frustrat de status quo. Ca un semn al crescutei implicari [a populatiei], prezenta la vot a sarit la 64% la aceste alegeri fata de 58% cat a fost in ultimul scrutin prezidential din 2009. Tinerii romani, multi dintre ei votanti pentru prima data, si cei care traiesc in strainatate care au cerut familiile lor de acasa sa voteze pentru domnul Iohannis, au jucat un rol important. Se pare ca din cauza scandalului legat de votul in diaspora, legii "amnistiei" initiata toamna trecuta, si alte probleme ridicate de doamna Macovei si domnul Iohannis, votantii lui Iohannis nu au avut incredere ca domnul Ponta ar putea rezista elementului antireformist din propriul partid.
Ati politicieni, insa, au receptionat mesajul. La doua zile dupa alegeri, Parlamentul — controlat in continuare cu o larga majoritate de partidul lui Ponta — a votat pentru retragerea controversatului proiect de lege privind amnistierea celor condamnati pentru coruptie.
Nu Occidentul a produs aceasta schimbare, ci romanii au facut-o. Dupa cum mi-au spus multi dintre ei in saptamana alegerilor, s-au simtit in sfarsit mandri ca sunt romani.
Acest lucru are implicatii semnificative pe fondul actiunilor Rusiei in regiune si a ingrijorarilor ca tari precum Ungaria par sa fie dispuse sa ajunga la o intelegere cu Kremlinul pe tema influentei rusesti.
Una dintre cele mai bune paveze impotriva agresiunii ruse este ca guvernele din Bucuresti, Kiev, Tbilisi si din alte parti sa isi asculte cetatenii care vor sa se alinieze Occidentului, sa lupte impotriva coruptiei si sa construiasca institutii puternice si transparente.
Democratia liberala este vie in Romania. Este insa esential ca aceste milioane de tineri votanti romani sa ramana in continuare implicati, iar domnii Iohannis si Ponta sa lucreze impreuna pentru a continua consolidarea statului de drept. Romania mai poate deveni un model in regiune.
 
Link spre comentariu
Toni Marginean
LEAC EGIPTEAN
 

 

Posted Image
In vremea faraonului Amenhotep al IV-lea, care si-a luat apoi numele de Akhnaton, la porunca acestuia, a fost elaborata o reteta miraculoasa, dupa care s-a preparat o bautura numita Antica.
Oamenii de rind ii spuneau humus, adica pamint, sol. De fapt, licoarea aparuse mai demult, in vremea lui Amenhotep al II-lea. Ea era menita sa ii mentina mereu in putere pe sclavii ce construiau maretele piramide. Bautura aceasta curata bine vasele de singe si asigura o viata indelungata.
Licoarea a fost preparata de preotii egipteni, care cunosteau tainele organismului, plantele – salbatice si cultivate – si toate virtutile acestora.
Preotii foloseau si ei, la rindul lor, aceasta bautura pe care o preparasera, dar in doze mai mici, deoarece ei munceau mai putin decit sclavii de la piramide si, totodata, nu stateau tot timpul in soarele arzator al desertului.
 
Bautura cu usturoi si lamiie
Licoarea egipteana, care avea si rolul de a mentine si regla echilibrul vitaminelor din organism, a primit numele de Antica, de la cele doua componente: An = usturoi si Tica= lamiie. Cele doua componente asigura toata gama de efecte miraculoase ale acestei bauturi.
Vitamina A sporeste densitatea si elasticitatea pielii, protejeaza limfa si impiedica transpiratia in exces. Usturoiul, care este bogat in vitamina A, mai contine siliciu, iar acesta are un rol important in reinnoirea maduvei osoase si hematopoeza (fabricarea de globule rosii tinere). Tot in usturoi se gaseste un element foarte rar, dar extrem de necesar – germaniul. Acesta favorizeaza formarea tesutului muscular.
 
Prepararea miraculosului remediu
Se folosesc patru lamii maricele, bine coapte, cu coaja subtire si trei capatini de usturoi. Lamiile se spala si se sterg, apoi se stoarce zeama intr-un vas de sticla, foarte curat (borcan). Coaja si pulpa ramase se dau prin masina de tocat si se pun intr-un alt vas (borcan). Capatinile de usturoi se curata, iar cateii se zdrobesc (ca pentru mujdei).
Zeama lamiilor, cojile si pulpa (date prin masina) si mujdeiul de usturoi se pun toate intr-o oala emailata; dupa ce s-au amestecat bine se toarna in oala doi litri apa fiarta si racita. Oala se leaga cu o bucata de tifon pus in doua si se pune in frigider, pentru 72 de ore. Nu trebuie sa ne temem ca frigiderul va prinde miros de usturoi – lamiia il va face sa dispara.
Dupa cele trei zile (72 de ore), continutul din vasul emailat se strecoara prin patru straturi de tifon, se pune in doua sticle de cite un litru si se inchid sticlele etans. Licoarea se va pastra la frigider.
 
Administrarea acestui leac
1- Se ia timp de cinci zile, de cite patru ori pe zi cite 50 ml, cu 30 minute inainte de masa.
2- Apoi se face pauza timp de zece zile, dupa care procedura se repeta.
3- Cura dureaza cinci luni, dupa care se face pauza timp de doua luni.
Prin folosirea acestei licori se previne orice raceala, organismul are la dispozitie un excelent tonic (indeosebi primavara). Se recomanda sa fie folosit chiar si de catre persoane perfect sanatoase.
Acest preparat poate fi considerat un remediu universal, deoarece este capabil sa vindece aproape toate afectiunile tractului gastro-intestinal si disfunctiile hepato-biliare (mai putin calculoza biliara si afectiunile de vezica biliara). Preparatul curata rinichii, dezinfecteaza caile urinare, vindeca stenocardia, restabileste inima dupa infarctul de miocard, grabeste resorbtia cicatricelor postoperatorii.
Daca se frictioneaza cu acest decoct radacina parului si se pun chiar comprese, dispar senzatiile de mincarime si matreata. In cazul mirosului neplacut al gurii, se clateste gura cu decoct si se si inghit, 1-2 guri. Preparatul curata intestinul subtire, inlatura avitaminozele si constipatiile. De asemenea, este un remediu in scorbut si in tuberculoze .
Link spre comentariu
Toni Marginean
Aplicand aceasta inventie putem scapa de saracie in tara!
-CHIAR DACA INVENTIA BAIATULUI ASTA SE VA DOVEDI VALIDA PE CAT FACEM PARIU CA DEJA ANUL VIITOR NU MAI AUZIM NIMIC DE EA ? CELE 7 SURORI (PETROLIERE) , FABRICANTII DE AUTOMOBILE , ETC, ETC, CREDETI CA VOR STA SA ASISTE LA INLOCUIREA ACTUALELOR PATENTE ALE CAROR PROPRIETARI SUNT SI CARE LE ADUC PROFITE DE MILIARDE ? CE SUNT IDIOTI ?
Românul care face apa să ardă, a descoperit combustibilul viitorului
După trei ani de studii intense şi încercări, Radu Marin, un fost antreprenor pasionat de inventică, este de părere că a făcut una dintre cele mai importante descoperiri în domeniul combustibililor. Acesta a realizat o instalaţie care, alimentată cu apă de la robinet, produce hidrogen, combustibil ecologic, inepuizabil şi care are toate şansele să devină noul pas în ceea ce priveşte alimentare automobilelor şi încălzirea locuinţelor.
Interesat de avantajele pe care această instalaţie o poate aduce, Ministerul Economiei l-a informat pe inventator, în urmă cu câteva zile, de faptul că potenţialul de aplicabilitate al invenţiei în termocentralele care funcţionează cu gaz metan va fi studiată de Termoelectrica SA Bucureşti şi Electrocentrale Bucureşti. Specialişti din domeniu, profesori universitari şi membri ai Academiei Române, susţin realizarea lui Radu Marin şi se arată încrezători că în cel mai scurt timp se vor obţine şi resursele financiare necesare producerii acesteia pentru consumul în masă.
EVZ: Cum v-a venit ideea de a crea o instalaţie de producere a hidrogenului? Ce anume v-a motivat să acţionaţi în această direcţie?
Radu Marin: "Povestea" hidrogenului obţinut de noi a început cu mai bine de trei ani în urmă. Pe atunci, noi, cei de la Centrul de Cercetare pentru Materiale Macromoleculare si Membrane (CCMMMM) din Bucureşti, căutam să obţinem biocombustibili, de bioetanol si biodiesel, folosind noi "reţete tehnologice" de mare randament, ceea ce am şi reuşit să facem. Dar încă de pe atunci am sesizat conflictul inevitabil dintre culturile de plante pentru biocombustibili şi cele pentru cereale şi plante agricole, conflict care azi s-a confirmat şi se află la ordinea zilei.În contextul cererii tot mai mari de produse alimentare, o prioritate absolută în situaţia în care populaţia globului creşte, am realizat că biocombustibilii nu au viitor, că ei constituie doar o soluţie de moment pentru criza energetică care ne ameninţă civilizaţia. Aşa stând lucrurile, viaţa însăşi m-a obligat să-mi concentrez atenţia asupra hidrogenului, pe care, cu mai bine de un secol în urmă, Jules Verne l-a considerat ca fiind "combustibilul viitorului".
Care a fost pasul următor?
Din acel moment m-am documentat şi am ajuns, relativ repede, la concluzia că mii de cercetători din întreaga lume, cu preocupări în acest domeniu, mergeau pe un drum greşit. Toţi au mizat pe "pilele de combustie", acele instalaţii în care hidrogenul produs, transportat şi depozitat în afara lor este combinat cu oxigenul, obţinându-se astfel curent electric. Se procedează la fel ca acum 150 de ani, singurul avantaj fiind noile tehnologii şi materiale. În consecinţă, după ce am "analizat" foarte bine lucrurile am hotărât ferm: "fără pile de combustie! Fărătransport şi depozitare!" După mai bine de trei ani de cercetări şi experimentări am reuşit să obţinem hidrogenul aşa cum ne-am propus.
Care sunt avantajele folosirii hidrogenului drept combustibil?
Hidrogenul se obţine din apă şi, prin ardere, se transformă tot în apă. În consecinţă, sursa sa este inepuizabilă.
Hidrogenul nu poluează mediul înconjurător, iar cel obţinut prin instalaţia concepută de mine şi realizată în institutul nostru este la un preţ de câteva ori mai mic decât al benzinei, motorinei sau gazelor naturale. Întruneşte, deci, toate condiţiile unui combustibil ideal. 
Cum funcţionează această instalaţie revoluţionară? 
În momentul de faţă, invenţia mea este protejată doar la nivel naţional, urmând ca în circaşase luni să obţinem protecţie şi la nivel internaţional. Secretul oricărei invenţii trebuie păstrat pe cât posibil, altfel, inventatorul poate să rămânăfără ea. De aceea, acum vă pot oferi numai informaţiile care nu o pun în pericolul de a fi descifrată. Deocamdată, utilizăm apa de la robinet pentru producerea hidrogenului. Nu este exclus, însă, ca într-un viitor nu prea îndepărtat să se utilizeze şi o altfel de apă, una "specială", capabilă să-i mărească randamentul. Curentul electric utilizat este mic, iar cantiatea de hidrogen obţinut este foarte mare, aceasta datorându-se faptului că principiul de funcţionare al instalaţiei, în totalitate original, nu se bazează pe hidroliză, ci pe ceea ce am putea denumi ca fiind, poate impropriu, electrocataliză membranară, la care am ajuns utilizând cunoştinţe din mai multe domenii, cum ar fi fizica, chimia, biochimia şi altele.
În ce stadiu se regăseşte instalaţia: testare, omologare, pregătire pentru producţie? 
Instalaţia se află în stadiul de model experimental şi urmează ca în scurt timp să realizăm primul prototip pentru centrale termice şi autoturisme.
Ce presupune, pentru un viitor client al instalaţiei de încălzire cu hidrogen, achiziţia acesteia, din punctul de vedere al costului, al spaţiului necesar, al condiţiilor de securitate?
Pentru centralele termice de apartament şi aragazuri, ca şi pentru automobile, instalaţia este compusă dintr-un singur modul de dimensiuni reduse, căruia i se poate găsi uşor un amplasament. După estimările noastre, costul acesteia este relativ mic, de circa 1.500 de lei. În ceea ce priveşte siguranţa în exploatareşi securitatea utilizatorilor, ambele condiţii sunt îndeplinite pe deplin. Hidrogenul se autoaprinde şi explodează în contact cu aerul în plaja de puritate cuprinsă între 4% şi 75%. În instalaţia noastrăacesta este de înaltă puritate, de peste 98%, şi cum este ars imediat ce ia contact cu aerul, pericolul de autoaprindere şi de explozie este în totalitate exclus. Desigur, după omologare şi intrare în producţia de serie, fiecare instalaţie va fi însoţită de un manual de utilizare care va fi pus la dispoziţia utilizatorului. Ca pentru orice aragaz, de pildă.
Cum poate fi adaptată pe maşini? Presupune, cumva, unele modificări ale acesteia? Eliminăcomplet folosirea benzinei sau a motorinei?
Pe automobile, instalaţia noastră înlocuieşte rezervorul de combustibil, pe care îl elimină.Motoarele automobilelor dotate cu această instalaţie nu mai folosesc nici benzină, nici motorină, nici alt carburant, ci numai hidrogenul şi nu necesitămodificări esenţiale. Totul se rezolvă prin reglajul corespunzător al debitului de hidrogen. Luând însă în considerare faptul că puterea calorică a hidrogenului este mai mare decât a combustibililor clasici, s-ar putea ca în perpectivă motoarele cu ardere internă să suporte unele mici modificări, menite să le îmbunătăţească randamentul şi durata de utilizare. Aceste modificări ar putea fi operate la pistoane şi la cilindri, mai precis la camera de ardere, pentru construcţia căreia ar putea fi utilizate materiale mai rezistente.
Care este impactul aceste instalaţii asupra industriei petroliere şi care este strategia dumneavoastră de a evita ca invenţia pe care aţi realizat-o să fie achiziţionată de grupuri de interese care să împiedice comercializarea, în ideea de a menţine "dependenţa" de combustibilii obţinuţi din hidrocarburi?
Apariţia pe piaţă a hidrogenului nu trebuie să-i sperie nici pe deţinătorii de resurse petroliere şi de gaze, nici pe cei care produc şi comercializează derivatele acestora ci, dimpotrivă, să-i bucure. În primul rând, aşa cum susţin specialiştii din domeniu, în circa 30 de ani rezervele de hidrocarburi se vor epuiza. Şi ce vor mai face atunci producătorii şi cei care comercializeazăderivatele acestora? N-ar fi mai bine pentru ei să-şi concentreze încă de pe acum atenţia şi asupra hidrogenului, mai ales că tot cam atâta timp îi va fi acestuia necesar până să-şi câştige statutul de combustibil principal. În al doilea rând, trebuie să vă informăm că instalaţia noastră poate să producăhidrogen şi din benzină, motorină, bioetanol, reducând consumul de carburanţi clasici cu circa 30%, iar poluarea, la zero, obţinând ca reziduu carbon de înaltă puritate, care poate fi utilizat la rândul lui. Hidrogenul nu este o ameninţare nici pentru petrol, nici pentru gazele naturale. Dimpotrivă, va prelungi existenţa în timp a rezervelor de hidrocarburi şi va permite utilizarea mai eficientă a hidrocarburilor în petrochimie. 
Practic, hidrogenul va merge braţ la braţ cu petrolul şi cu gazele naturale, într-o lume cu poluare din ce în ce mai redusă, ceea ce va fi în beneficiul tuturor, inclusiv în cel al producătorilor de combustibili clasici.
Ce îmi puteţi spune despre demersurile pe care le-aţi realizat către autorităţi? Care sunt planurile dumneavoastră în ceea ce priveşte comercializarea acestei instalaţii?
Sunt conştient de valoarea deosebită a invenţiei mele, atât pe plan naţional, cât şi internaţional. Pe mine mă interesează ca de avantajele ei să beneficieze, în primul rând, ţara mea.O variantă de instalaţie bazată pe principiul mai sus menţionat constituie o temă principală din Programele Naţionale de Cercetare, dar la care finanţarea a fost sistată, prin măsurile luate de Guvernul României de a aloca doar 0,18% din PIB activităţii de cercetare. Tocmai de aceea am făcut toate demersurile posibile în această direcţie. Am prezentat-o tuturor factorilor de decizie din ţară, Preşedinţiei României, Ministerului Economiei, Primăriei Capitalei şi preşedinţilor unor partide politice de la guvernare sau din opoziţie. Probabil că nu le-a venit să creadă că aşa ceva a putut fi realizat la noi, de către noi, şi nu prin alte părţi ale lumii, de către alţii. Dacă în 1989 România avea un număr de 90.000 de cercetători şi 9.000 de cereri de invenţie, în anul 2008 numărul acestora a ajuns sub 9.000, iar cel al cererilor de brevetare a invenţiilor, la doar 900. Majoritatea cercetătorilor români emigranţi au succes pe toate meridianele globului, situându-se în elita mondială a acestora, ceea ce demonstrează că inventivitatea este una dintre trăsăturile de bază ale românilor. Iată de ce în noi, cercetătorii români, care dorim să slujim în continuare România, din interior, suntem profund afectaţi de măsura aberantă a guvernului Boc, prin care acesta a diminuat drastic fondurile de cercetare, expunându-ne, practic, la foamete şi la umilinţă, întrucât ei consideră cercetarea ca fiind ineficientă.
Opinia specialiştilor

Ion Brad, profesor universitar, doctor, biochimist şi membru al Academiei Române.
"Este vorba espre un catalizator anorganic, asociat cu un curent electric în cantităţi extraordinar de mici, motiv pentru care costul este foarte scăzut în raport cu cheltuiala. Pe de altă parte, randamentul caloric este mai mare şi este o treabă fantastică. Cu un preţ absolut derizoriu se obţine un combustibil ideal. Amestec de oxigen cu hidrogen, care se transformă, prin ardere, în apă. Fărădioxid de carbon. Astfel, nici nu poluează şi salvează omenirea din viitoarea criză de cărbune şi de petrol. Şansele producţiei în masă ar trebui să fie absolute, pentru că realizarea sa este inegalabilă la nivel mondial. Ca atare, dacă nu se aplică, se va face o mare greşeală".

Constantin Antohi, profesor la Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iaşi .
"Am văzut instalaţia realizată de domnul Radu Marin şi pot spune că hidrogenul este energia viitorului, categoric. Acesta va revoluţiona tot ceea ce înseamnă energie. Se deosebeşte de tot ceea ce a mai fost până acum prin simplitatea execuţiei, al sistemului care pune în valoare această energie".

Viorica Pârvulescu, cercetător ştiinţific 1, Institutul de chimie-fizică al Academiei Române.
"Eu am făcut analizele gazelor care se obţineau. Şi astfel, vă pot spune ce a depins mai mult de mine. În formula aceasta, care este acum, rezultatele sunt chiar spectaculoase, în sensul că analizând concentraţia de hidrogen care se obţinea, din probele aduse, am constatat o puritate mare a hidrogenului. Din punctul meu de vedere, aceasta este o chestie extraordinară, pentru că se pot obţine diverse alte componente în afara hidrogenului. Comparând cu ceea ce am mai văzut prin literatură, capacitatea instalaţiei şi viteza cu care se obţine acest hidrogen şi condiţiile de temperatură sunt superioare, în sensul că nu se lucrează la temperaturi ridicate şi nu este nevoie de un consum energetic semnificativ. Se obţine un hidrogen foarte pur, în condiţii de consum energetic nesemnificativ, iar cantitatea cu care se obţine cantitatea de hidrogen este foarte mare, astfel că ar fi o sursă foarte bună de energie".

Ioan Pop, profesor universitar la Universitatea Tehnică din Cluj.
"Ceea ce s-a realizat pare interesent şi de perspectivă. Am fost la ei în vară, unde am văzut instalaţia în stadiul ei experimental, şi merge. Acum depinde de modul în care se va pune în practică. Eu am auzit că pe plan mondial, în acest domeniu, există o invenţie care a fost pusă sub secret de peste 20 de ani, pentru cămarile firme nu au interes să schimbe tehnologiile. Cred ca fi ceva foarte interesant în momentul în care va fi aplicată, mai ales pentru automobilele de oraş. Cred că are perspective."

Cine este Radu Marin?
Data şi locul naşterii: iulie, 1958, judeţul Dolj
Studii:
Academia deŞtiinţe Energo informaţionale Moscova (2005-2007) - Doctor în ştiinţe juridice.
Universitatea Dunărea de Jos, Galaţi, Facultatea de Ştiinţă şi Ingineria Alimentelor(2003-prezent) - Doctorand în chimie.
Universitatea Transilvania, Braşov, Facultatea de Mecanică (2002-2004) - Doctor în inginerie mecanică
Universitatea Politehnica, Bucureşti, Facultatea IMTS (2002-2006) - Doctor în inginerie industrială
Universitatea din Craiova , Facultatea de Mecanică (1978-1983) - Licenţă
Experienţăprofesională:
Director General (2002-prezent) - SC. CCMMMM SA.
Director General (2001-2002) - Prod Med 2000.
Director General (1999-2000) - Bere Băileşti.
Inginer principal (1998-1999) - SC. CCMMMM SA.
Director General (1991-1998) - Bere Băileşti.
Inginer proiectant (1983-1987), Şef serviciu proiectare (1987-1991) -Întreprinderea Mecanică din Băileşti 
Pentru inveţiile sale a obţinut, la expoziţii şi evenimente din ţară şi din străinătate:
Diplome: peste 130 de diplome, pentru diverse invenţii
Medalii: 45 de aur, 10 de argint, 2 de bronz.
Premii: peste 10 titluri câştigate.
Alte titluri:
Gradul de Comandant, "Le merite de l'invention", acordat de Camera Inventatorilor din Belgia (2006).
OrdinulŞtiinţific Gogo Constantinescu, în grad de comandor, din partea Societăţii Inventatorilor din România, filiala Cluj (2005)
Acesta a participat la peste 60 de Proiecte şi programe, în cadrul cărora a fost director sau responsabil de proiect.
Dintre acestea:
Seturi arterio-venoase destinate procedurii de dializa renala si tehnologie de obtinere 
Inslataţii pentru producerea apei potabile.
Avion microlight cu aripa din voalură pe schelet mecanic.
Obţinerea vinului eco-biologic cu şi fără alcool.
Noi sortimente de bere.
Materiale pentru securitatea minieră
Îmbrăcăminţi bitumoase rutiere. 
Îndepărtarea metalelor grele din ape industriale .
Brevete şi invenţii: 15. Lucrări elaborate: 701
Link spre comentariu
Toni Marginean

Despre Radu Marin nu am auzit decit relativ recent.De-a lungul timpului, au circulat tot felul de legende despre descoperirile cercetatorilor romani.Stiti  care e culmea ironiei?Nici una din acele descoperiri nu am auzit sa fie pusa in practica.Oare de ce?Se vorbea la un moment dat despre un cercetator roman,care chipurile ,ar fi inventat un motor cu ardere interna fara arbore cotit care functiona cu orice fel de combustibil.Se vorbea ca singura piesa in miscare era blocul motor care era atasat de un bloc prevazut cu o sfera si pe care blocul motor putea oscila,fata de axa verticala,miscare de oscilatie care era cu atit mai ampla cu cit puterea dezvoltata de motor era mai mare.Nu se spunea nimic despre cum se transforma miscarea de dute-vino al pistonului in miscare de rotatie.Se spunea ca la relanti blocul motor oscila foarte putin,cursa pistonului fiind mica,oscilatia blocului motor crescind in momentul accelerarii,deci cursa pistonului crestea odata ce motorul accelera.Nu am inteles niciodata cum functiona motorul respectiv si nici inventatorul respectiv nu a catadicsit sa explice.Si de atunci nu am mai auzit nimic despre inventia respectiva si nici de inventatorul lui.Asta se intimpla prin anii '70.Deci legende au fost dintotdeauna si vor fi  intotdeauna.Deocamdata este doar o poveste.Ramine sa si vedem daca acea poveste este adevarata.Cu toate ca am incercat sa aflu daca este adevarat ,nu am gasit nimic despre acel inventator si nici de inventia sa.Poate ca ati auzit si voi despre acel inventator si inventia sa.

Editat de GEO 53 BN
Link spre comentariu
Toni Marginean
Dintre toţi bărbaţii pe care i-a iubit Maria Tănase, grecul Clery Sachelarie, fost moșier și magistrat, cu 13 ani mai mare, i-a fost singurul soț din decembrie 1950 și până la moartea ei, pe 22 iunie 1963. ”Când a pus ochii pe Maria, grecul scăpătase, era complet lefter… Fără să se sinchisească, şi-a dus viaţa pe lângă ea fără să facă nimic. Întocmind de regulă austriace şi martingale la curse, ospătându-se fără reţinere la Capşa, unde Maria rămânea nu o dată datoare costul prânzului…” și-l amintește Gaby Michailescu, în cartea “Maria cea fara de moarte”. Dar Maria l-a vrut și l-a iubit așa cum era. Lui i-a scris pe patul de moarte, lui i-a încredințat ultimele gânduri și rugăminți, lui i-a cerut iertare înainte de-a pleca așa cum și-a imaginat: ”Cu racheta o să sui/ În tăria cerului/ Şi fac haltă de-ajustare/ Doar la cele două Care/ Eu mă urc în carul mic/ Şi c-un fir de borangic/ Trag cu mine la plimbare/ Tot tarafu-n Carul mare.”
Posted Image
„Îţi scriu acum, tătuţă, scrisoarea cea mai adevărată pe care am crezut vreodată că am s-o pot scrie. Te rog să mă ierţi de tot, dacă poţi, de tot ce ţi-am putut pricinui.
Caută-mă, caută mângâierile mele. Ele n-au murit şi niciodată să nu le socoteşti moarte. Caută-mi ochii. Ei nu te-au minţit niciodată. Caută-mi sufletul. Căci, dezlipit de carne, nu te va uita niciodată. Prinde-mi din aer vorbele, căci nimeni nu le va recunoaşte. Culege-mi visele, pe care le-am croit lângă tine, şi împarte-le oamenilor, căci au fost curate şi rare. Te voi aştepta, tătuţă, oricât ţi-o place ţie să trăieşti. Voi găsi atâtea flori pe-acolo că nu ştiu dacă-mi va ajunge timpul, până vei veni, să ţi le cos, să fie cum am visat să-ţi fie viaţa. Eu am să plec, şi-ţi mulţumesc pentru viaţa noastră (…) Iar vouă, cele 49 de frunze verzi din primavară și galbene în  toamnă pe care mi-am plimbat anii, vă las câte o lacrimă de emoție : Adio, frunză verde, frunză galbenă, tu mă saltă, tu mă leagană…”.
Maria Tănase a cântat dumnezeiește, toată lumea îi știe cântecele, dar acum știți și cât de frumos a putut scrie fata născută în mahalaua Cărămidarilor. Și vă invit s-o și ascultați într-un interviu la radio. Este uluitor ce talent de povestitoare avea…
http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=PN5wdytoNuw#at=234
Tiens,tiens,tiens..et na!  Superb!
La malediction d'amour
http://www.youtube.com/watch?v=LX2nJbI6krs  Doina de Dolj


"Doină din Dolj" în limba franceză
Versurile îi aparţin artistei, iar traducerea și adaptarea în limba franceză au fost efectuate de Nicole Sachelarie. Acompaniază orchestra Ionel Banu.
În 1965 este distinsă post-mortem cu "Grand prix du disque" (Marele premiu al discului) decernat de Academia Charles Cros din Paris pentru discul "Un soir à Bucarest avec Maria Tănase" editat la casa de discuri "Le chant du monde", pe care au apărut cele 4 cântece interpretate în franceză și alte 4 în română.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Maria_T%...
http://www.facebook.com/folclormuzical
http://folclormuzical.wordpress.com/
_________________________
Link spre comentariu

E bine ca ne amintim din cand in cand si de marii nostri artisti; unde mai pui ca aflu si multe alte lucruri interesante despre viata si activitatea lor (si asta datorita initiativei tale laudabile).

Link spre comentariu
Toni Marginean
 CITITI SI  VA  CRUCITI !!!  Ce „gaze de sist” ???!!! …
Soarta  R O M Ă N I E I .... de multă vreme....  !!!
Evreul american George Friedman amenință România: ”Ori gaze de șist și Roșia Montana, ori vă izolăm și vă paște războiul 
Politologul americano-evreu George Friedman este unul dintre acei analiști pe care îi ascultă liderii politici și militari de la Washington. Director al Stratfor, una din cele mai apreciate agenții de analiză din SUA, George Friedman, evreu nascut în Budapesta, ne avertizează pe noi, românii... Individul practic ne șantajează și ne spune în față, tradus, cam așa : ”ori puneți țara la bătaie și ne dați gazele de șist și aurul de la Roșia Montană, ori veti avea soarta lui Ceaușescu. Da, efectele asupra mediului sunt grave, dar ăsta e prețul pe care trebuie să îl platiți”.
Rar a fost dat sa auzim, la un asemenea nivel, o abordare mai abjecta.
 Dar să ascultăm ce zice:
 Americanii vin aici să facaăbani. Sunt multe feluri de a face bani și un mod sigur de a-i pierde: să nu cunoști situația, adică impredictibilitatea.
 În ultimii ani, investitorii americani s-au săturat de România. Exemplul care îmi vine în minte e Roșia Montană. A devenit un simbol în comunitatea de investitori a ceea ce se poate întampla in România. Cred că guvernul a înțeles asta și faptul că principalele voastre resurse sunt cele energetice și minerale. Trebuie să vă târguiți, dar odată încheiat târgul, să vă țineți de el.”
 “Dacă un guvern încheie un contract, toate guvernele de dupa el trebuie să îl respecte. Dacă nu, viabilitatea României ca țară independentă e amenințată. România are nevoie de investitori străini, nu are resursele să se dezvolte singură. Capacitatea europenilor de a investi e limitată, chinezii au bani, dar își aduc propria forță de muncă, rușii au bani, dar nu au expertiză, americanii le au pe toate. Problema e acum domnia legii – un contract să rămână un contract, să nu se schimbe. Așa că nu faceți târguri proaste, ca să nu trebuiască să le schimbați.
 În 6 luni – un an, investitorii vor începe să vină. Companiile americane urmăresc acum cu atenție România. Știm de o companie care vrea să investească în energie și are nevoie de informații. Din păcate, la voi aceste informații sunt secrete, or nu poți aduce investiții cu informații ținute în secret.
 Gazele de șist sunt o armă care poate fi folosită pentru a evita razboiul. Rusia controlează Europa prin gaze. Aveți nevoie de resurse alternative iar România e cea mai bogată în astfel de resurse. De aceea americanii sunt atât de interesați de resursele voastre.
 
România trebuie să decidă dacă va permite exploatarea gazelor de șist. Ar fi minunat dacă nu am avea nevoie de ele, dar dată fiind poziția strategică a României, exploatarea gazelor de șist e o problemă strategică națională. Gazul de șist limitează influența rusească. Oricât de mult ar putea afecta mediul el oferă o soluție geopolitică. În situația actuală a României, ar fi iresponsabil să nu luați în considerare exploatarea gazelor de șist. Decizia trebuie luată acum!”, ne atenționează analistul american  “fiindca acum rusii taie energia Europei. Totul presupune un risc. Gazele de sist ar putea polua mediul, dar Rusia… Nimic din ce am construit nu a rămas fără consecințe asupra mediului. România vrea să fie sigură că restul Europei are suficient gaz ca să nu poată fi șantajată de rusi, altfel România va fi izolată, așa cum a fost în timpul Razboiului Rece. Riscul ecologic e real, riscul geopolitic e și mai real. 
 
Pericolul ca România să se întoarcă la perioada când era izolată de toata lumea, ca în timpul lui Ceaușescu, trebuie luat în considerare.”
 
Link spre comentariu
Toni Marginean

CARNEA ŞI PRODUSELE DIN CARNE

 

Fie că este albă sau roşie, fie că provine de la vită. porc, miel, pui, curcan sau vânat, carnea este principala sursă de proteine de calitatea I a organismului, furnizând toţi aminoacizii esenţiali.

Carnea conţine vitamine (vit. D, vit. Bl2) şi minerale (fier, zinc, seleniu), în schimb nu are nici un gram de fibre sau glucide.

Ce face bine:

  • [*]

participă la construcţia şi întreţinerea tuturor ţesuturilor şi organelor prin conţinutul de aminoacizi;

[*]

este utilă în diete datorită conţinutului ridicat de proteine (dau saţietate) şi scăzut de lipide (3-4 g/100 g carne roşie şi 1 g/100 g carne albă).

[*]

previne anemia prin conţinutul crescut de fier (în special carnea roşie sau pulpele de la pui şi curcan). în plus, fierul din carne se absoarbe în proporţie de 10-30 % faţă de fierul din legume a cărui absorbţie este de 2-10 %.

Carnea brună de la copane conţine de 3 ori mai mult fier decât carnea albă de la piept.

Gâscă şi raţa sunt mai bogate în fier decât puiul şi curcanul.

150 g de roast-beef aduc un aport de 20 % din necesarul zilnic de fier la femei şi 25 % din necesarul zilnic de fier la bărbaţi.

  • [*]

întreţine buna funcţionare a sistemului nervos şi creşte concentrarea datorită conţinutului de vit. B12.

[*]

carnea de curcan ameliorează dispoziţia deoarece conţine mult triptofan, precursor al serotoninei, care dă stare de bine şi scade apetitul.

[*]

ameliorează fertilitatea masculină prin conţinutul crescut de zinc, din carne zincul se absoarbe în proporţie de peste 40 % (carnea albă de pui şi curcan).

[*]

carnea de pui este utilă în alergiile alimentare deoarece are un gust fad, este uşor de digerat şi place la toată lumea.

[*]

carnea de curcan conţine antioxidanţi (vit. C, vit. E şi seleniu) care ajută la prevenirea aterosclerozei.

[*]

vit. D din carnea roşie ajută la fixarea calciului în oase.

[*]

ficatul conţine cantităţi mari de vit. A şi vit. B12, precum şi fier, zinc şi seleniu foarte uşor de absorbit.

[*]

Ce face rău:

[*]

ficatul conţine glucide - atenţie la cei ce ţin regimuri proteice - e interzis!

[*]

în carne există doar grăsimi saturate! Grăsimile saturate din carne cresc tensiunea arterială şi riscul de ateroscleroză.

[*]

carnea împănată conţine multă grăsime saturată (slănină) care poate duce la obezitate, boli cardiovasculare, creşterea lipidelor din sânge, (trigliceride şi colesterol).

[*]

dă frecvent constipaţii, deoarece nu conţine fibre.

[*]

dă halenă urât mirositoare pentru că produsul final de metabolism al proteinelor este amoniacul, iar acesta se elimină şi prin respiraţie.

[*]

conţine purine (în special carnea de animal tânăr - miel, viţel) care se depun în articulaţii şi duc la criza de gută.

[*]

în ficat şi carnea de porc poate exista un parazit numit trichinela spiralis.

[*]

mesele bogate în proteine scad nivelul serotoninei, ceea ce înseamnă că regimul proteic dă depresie şi creşte pofta pentru carbohidraţi.

[*]

mezelurile şi afumăturile conţin multă sare, nerecomandată persoanelor care suferă de hipertensiune arterială.

Pulpa de pui are mai multă grăsime şi calorii decât pieptul.

Pielea de la pui şi curcan este formată 100 % din lipide (grăsime).

Carnea de vită e la fel de grasă ca cea de porc (3-4 g grăsime/100 g) dacă comparăm bucăţile de muşchi sau pulpă.

 

Asociere corectă

  • [*]

cu legumele de orice fel, pentru aportul de glucide şi fibre.

[*]

cu produsele bogate în vit. C, B şi caroten (salate, morcovi), deoarece cresc absorţia fierului din carne.

[*]

cu glucidele: dietele bogate în proteine şi lipide (carne) au nevoie de carbohidraţi (amidon) pentru a preveni hipoglicemia, dezechilibrul mineral şi creşterea colesterolului (fibrele scad colesterolul).

[*]

cu produse ce cresc aciditatea gastrică (suc de fructe, oţet), pentru că proteinele se digeră uşor în mediul acid. Persoanele cu ulcer, care folosesc medicamente antiacide, pot avea probleme cu digestia cărnii.

[*]

îndepărtaţi toate urmele albe de grăsime de pe carne înainte să o gătiţi.

[*]

puteţi introduce puiul cu tot cu piele la cuptor, pentru că grăsimea din piele nu intră printre fibrele din carne, dar îndepărtaţi-o înainte de a mânca.

[*]

nu adăugaţi ulei peste carnea slabă - chiar şi pieptul de pui are suficientă grăsime ca să nu se ardă. Folosiţi la gătit apă, vin, bere, sos de roşii, condimente şi ierburi aromate.

[*]

cu cât animalul este mai tânăr, cu atât carnea este mai deschisă la culoare, deci alegeţi bucăţi cât mai roz, dacă doriţi să fie fragede.

Gătitul umed (abur, sosuri) creşte digerabilitatea proteinelor, în timp ce căldura uscată (grătar) le face mai greu de digerat.

  • [*]

puneţi carnea la fiert în apă clocotită dacă vreţi ca substanţele nutritive să rămână în ea; doar la ciorbe se foloseşte apă rece.

[*]

degresaţi orice mâncare după gătit ţinând-o câteva ore la frigider şi apoi adunând crusta de grăsime ce se solidifică la suprafaţă.

[*]

nu folosiţi prăjitul în ulei ca metodă de gătit.

[*]

nu cumpăraţi carne gata tocată, ci preparaţi-o singuri din pulpă foarte slabă.

Semipreparatele din carne pot deveni adevărate „bombe calorice": în procesul de fabricaţie al mezelurilor carnea este fie injectată cu amidon, pentru a-i da un gust mai bun (vezi zeama care se scurge din muşchiul file), fie este tocată şi amestecată cu slănină şi alte ingrediente (în cazul salamurilor, cârnaţilor, parizerului, etc). Valoarea calorică a produsului respectiv creşte de la aproximativ 150 cal/100 g carne proaspătă la 250-450 cal/100 g pentru mezeluri.

Atenţie deci la cantitate!

Calorii pentru 100 g carne crudă:

vită - 120 cal

miel - 160 cal

porc - 120 cal

ficat - 150 cal

pui, curcan - 100 cal

 

Porţia corectă şi conţinutul caloric

  • [*]

carnea de vită, porc, pui, miel şi curcan

1 porţie de dimensiunile palmei sau a unui pachet de cărţi de joc (150 g)

  • [*]

muşchi de vită = 240 cal (9 g grăsime)

[*]

muşchi de porc = 210 cal (6 g grăsime)

[*]

pulpă de miel = 230 cal (9 g grăsime)

[*]

piept pui/curcan = 190 cal (2 g grăsime)

[*]

pulpă pui/curcan = 210 cal (6 g grăsime)

[*]

mezeluri slabe (piept de pui afumat, şuncă slabă, pastrama, muşchi filé) 1 porţie = 3-4 felii = 100 g = 250 cal

[*]

mezeluri tocate (salamuri, parizer, cremwurst, jambon) 1 porţie = 2 felii = 60 g = 250 cal

carnea roşie (porc, vită, miel) 1 porţie = 1 palmă

carnea albă (pui, curcan) 1 porţie = 1 mână

Cât de des?

In anul 2007 nu mai poate n vorba de carenţă de proteine (de obicei consumul zilnic de carne este de 2 ori mai mare decât necesarul organismului). Totuşi, este bine să nu depăşim:

  • [*]

3 porţii de carne roşie/săptămână

[*]

3 porţii de mezeluri/săptămână

[*]

5 porţii de carne albă/săptămână

PEŞTELE ŞI FRUCTELE DE MARE

Peştele este un aliment cu multiple calităţi dietetice, foarte uşor de digerat şi foarte nutritiv datorită conţinutului său bogat în proteine de calitatea I (cu toţi aminoacizii esenţiali), vitamine (A, D, E, Bl2) şi minerale (fosfor, iod, potasiu). în plus grăsimea din peşte este una nepericuloasă, bogată în acizi graşi nesaturaţi, dar şi în acizi graşi esenţiali (omega 3 şi omega 6), care nu pot fi sintetizaţi în organism şi trebuie aduşi prin alimentaţie

Ce face bun

  • [*]

scade riscul bolilor cardiovasculare.

  • [*]

uleiurile esenţiale fluidifică sângele şi diminuează efectele inflamatorii, scăzând astfel riscul de ateroscleroză şi aterogeneză (formarea şi fixarea plăcilor aterom pe vase).

[*]

acizii graşi esenţiali omega 3 şi omega 6 intră în alcătuirea prostaglandinelor (substanţe ce combat procesele inflamatorii), deci consumul zilnic de peşte gras duce la ameliorarea simptomelor în boli precum psorazis, poliartrita reumatoidă şi creşte activitatea sistemului imunitar.

[*]

peştele gras conţine vit. D, esenţială în absorbţia şi fixarea calciului în oase, deci reduce riscul de osteoporoză.

[*]

peştele din conservă (sardine), care are oase, este o sursă excelentă de calciu.

[*]

fierul din peşte (ton, anchois) este absorbit de 30 de ori mai bine decât fierul din vegetale şi ajută la prevenirea anemiei.

[*]

stridiile sunt singurul aliment cu reale proprietăţi afrodisiace, deoarece stimulează eliberarea hormonilor sexuali (estrogen şi testosteron), iar prin conţinutul crescut de zinc asigură o bună calitate a spermei.

[*]

grăsimile din peşte au efect pozitiv asupra grăsimilor sangvine, crescând HDL-colesterolul (cu efect protector cardio-vascular) şi scăzând trigliceridele şi LDL-colesterolul.

[*]

fructele de mare sunt foarte sărace în calorii, bogate în proteine şi minerale (zinc, fier, seleniu), de aceea sunt recomandate în dietă.

[*]

tot ce vine din mare şi din ocean are un conţinut crescut de iod şi ajută metabolismul să-şi intensifice arderile prin stimularea glandei tiroide.

[*]

sardinele ajută la creşterea metabolismului bazai datorită conţinutuluicrescut de calciu. De asemenea, previn perioadele de stagnare din cursul dietelor

O porţie de 100 g stridii aduce 900 % din nevoile zilnice de zinc ale unui adult. Scoicile conţin mult fier.

Homarul este o sursă excelentă de seleniu, care stimulează sistemul imunitar.

ce face rău:

  • [*]

creveţii sunt bogaţi in calciu, dar şi în colesterol, însă acest colesterol nu duce la creşterea colesterolului din sânge la persoanele sănătoase din punct de vedere metabolic.

[*]

toate produsele din apă pot conţine cantităţi toxice de metale poluate (mercur) - atenţie de unde le cumpăraţi!

[*]

peştele care se consumă crud trebuie să fie de o calitate ireproşabilă.

[*]

pielea de la peşte este un depozit de grăsime 100 % şi nu trebuie consumată.

[*]

peştele sărat şi afumat este contraindicat persoanelor cu hipertensiune arterială sau boli hepatice.

[*]

Datorită conţinutului redus de calorii, pentru a fi o masă completă peştele trebuie asociat cu glucide lente (orez, cartofi, mămăligă) şi cu legume de orice fel, care completează aportul de fibre şi vitamine (vit. C).

Zeama de lămâie ajută la digestia proteinelor şi creşte absorbţia de fier din peşte.

Există 2 tipuri de peşte:

  • [*]

peşte slab - conţinut de grăsime 5-7 g/100 g (păstrăv, biban, ştiucă, crap).

[*]

peşte gras - conţinut de grăsime peste 10g/100g (somn, somon, ton, macrou, hering, sardine, scrum­bie). La peştele gras lipidele sunt dispersate în carne.

folosiţi doar conservele de peşte în saramură sau în suc propriu (apă), nu în ulei, chiar dacă e de măsline.

• nu mâncaţi peşte pane sau prăjit.

• gătiţi la cuptor, în sauté, în folie de aluminiu, la vapori sau la grătar (în cazul peştelui gras).

• gătiţi fructele de mare cu sos de roşii, fierte cu vin şi arome; nu le mâncaţi cu maioneză şi nu le faceţi pane.

• consumaţi icrele negre sau roşii ca atare, pe pâine prăjită cu unt. Nu le transformaţi în salată de icre, deoarece cantitatea de ulei folosită este enormă, iar conţinutul caloric pe măsură.

• prin afumare şi uscare peştele pierde din grăsime ( 175 cal/100 g somon proaspăt şi 100 cal/100 g somon afumat), deci puteţi consuma o cantitate suficient de mare cât să vă sature.

peştele marinat şi saramura reprezintă variante dietetice de preparare.

peştele proaspăt, trebuie să aibă: ochi strălucitori carne fermă solzi lucioşi nelipicioşi

• dacă vreţi să congelaţi peşte, înainte de a-l băga la frigider, scoateţi-i măruntaiele.

Fructele de mare sunt de 2 feluri:

  • [*]

crustacee (cu carapace): creveţi, crabi, homari, languste

[*]

moluşte: stridii, scoici, calamari, caracatiţă

Conţinutul caloric al peştelui este mic (80 cal/100 g peşte slab şi 140 cal/100 g peşte gras), de aceea porţia de peşte trebuie să fie puţin mai mare decât porţia de carne.

1 porţie peşte slab = 180 g = 200 cal (3 g grăsime)

1 porţie peşte gras = 150g = 240 cal (11 g grăsime)

1 porţie fructe de mare sau peşte afumat = 100 g = 150 cal (2 g, respectiv 8 g grăsime)

 

Peştele slab

fructele de mare şi peştele afumat 1 porţie = 2 pumni

Cât de des?

Niciodată nu mâncăm suficient peşte, aşa că recomandarea este: cât mai des posibil, chiar şi de mai multe ori pe zi. în privinţa peştelui gras 4-5 porţii/săptămână ne asigură aportul adecvat de acizi graşi esenţiali, dar putem mânca şi 1 porţie pe zi ca să fim supersănătoşi

OUL

Oul conţine toţi cei 8 aminoacizi esenţiali şi proteine de înaltă calitate considerate etalon (scor 100) în evaluarea proteinelor. în ou se găsesc toate substanţele necesare dezvoltării copiilor şi adolescenţilor, precum şi menţinerii stării de sănătate a adulţilor.

Pe lângă proteine de înaltă calitate oul conţine vitamine (A, B, D şi E), minerale (fosfor, calciu şi fier) şi oligoelemente.

Proteinele din ou sunt mai bine folosite de organism decât proteinele din carne datorită bogăţiei în săruri minerale şi vitamine.

 

Ce face bun

  • [*]

oul este una din puţinele surse alimentare de vit. D necesară pentru absorbţia calciului din alimente şi fixarea lui în oase. Chiar dacă cea mai mare parte din vitamina D se produce în organism sub acţiunea razelor de soare, copiii, persoanele în vârstă şi femeile însărcinate au nevoie de cantităţi crescute de vit. D, iar oul este sursa ideală.

[*]

1 ou furnizează 10 % din aportul zilnic de seleniu şi contribuie la menţinerea sintezei optime de spermă.

[*]

menţine sănătatea sistemului nervos prin conţinutul bogat în vitaminele B6, B12 şi folaţi.

[*]

protejează vasele de sânge prin proprietăţile antioxidante conferite de seleniu şi vit. E.

[*]

este colecistokinetic: contractă bila şi ajută la eliberarea sărurilor biliare.

Ce face rău

  • [*]

gălbenuşul de ou conţine mult colesterol, însă acesta nu determină creşterea colesterolului sangvin la persoanele sănătoase. Cei ce au trigliceridele şi colesterolul crescut ar fi bine să nu consume mai mult de 1ou/săptămână.

[*]

acuzaţia conform căreia cei care au fost bolnavi de hepatită trebuie să evite ouăle este complet nefondată, în schimb oul fiert tare poate provoca indigestie la persoanele cu probleme biliare.

[*]

oul poate conţine parazitul numit salmonella (mai ales oul de raţă şi gâscă) şi de aceea este bine să nu fie consumat crud. Femeile însărcinate, copiii şi bătrânii trebuie să consume ouăle bine făcute, deoarece căldura omoară salmonella.

[*]

oul este alimentul cel mai bine echilibrat în proteine, dar nu conţine glucide şi nici vit. C

Oul are proprietăţi anorexigene şi ţine bine de foame pentru doar 80 de calorii

1 OU furnizează

15 % din aportul zilnic de fier 25 % din doza zilnică de fosfor la copii 17 % din doza zilnică de fosfor la adulţi 10-30 % din doza zilnică de vitamine, majoritatea din gălbenuş

Alături de ficat şi unt, oul este o sursă excelentă de vit. A / 1 ou asigură 50 % din necesarul de vit. A pentru unui copil şi 20 % pentru un adult

 

Pentru creşterea absorbţiei fierului din ou este bine ca acesta să fie consumat cu legume bogate in vit. C.

Secrete culinare

• prospeţimea oului poate fi controlată prin scufundarea într-un vas cu apă rece. Oul prospăt stă la fund.

• cel mai uşor de digerat este oul cu albuşul coagulat şi gălbenuşul cremos şi cel mai greu se digeră oul fiert tare (care, însă, ţine şi cel mai bine de foame).

• gălbenuşul se poate consuma crud, însă albuşul crud nu poate fi digerat şi, în plus, conţine avidină, o antivitamină B.

• proteinele din ou se coagulează datorită căldurii, deci oul „ochi" poate fi făcut fără ulei, în tigaie antiaderentă, cu capacul pus.

• ochiurile româneşti (ou fiert în apă cu sare) sunt la fel de bune ca şi oul cleios.

• căldura creşte digestibilitatea proteinelor din albuş până la 92 %.

• omleta cu şuncă, caşcaval şi ciuperci va fi mai puţin calorică dacă nu puneţi ulei in tigaie. Gustul este aproximativ acelaşi.

• culoarea galbenă a gălbenuşului este dată de carotenul din hrana găinilor.

• culoarea cojii depinde doar de rasa găinii şi nu are nici o legătură cu calităţile nutriţionale ale respectivului ou.

 

Porţia corectă

Oul este un aliment sărac în calorii, mai ales albuşul (albuşul = 15 cal şi 0 g grăsimi, gălbenuşul = 75 cal şi 6 g grăsimi)

Porţia corectă este de 2 ouă sau, pentru omletă, 1 ou întreg şi 2 albuşuri.

 

Cât de des?

Pentru persoanele sănătoase 2-4 ouă/ săptămână

 

LAPTELE ŞI PRODUSELE LACTATE

 

Bem lapte din prima până în ultima zi a vieţii noastre şi bine facem, pentru că laptele este singurul aliment complet: conţine toate cele 3 categorii principale de substanţe nutritive (proteine, glucide şi lipide), alături de vitamine (A, D, E, grupul B) şi minerale (calciu, fosfor, zinc şi fier).

 

Ce face bun:

• previne rahitismul şi osteoporoza prin conţinutul crescut de calciu. Un litru de lapte pe zi asigură aportul de calciu necesar creşterii şi solidităţii sistemului osos. în plus, calciul din lapte este foarte bine absorbit de organism prin prezenţa concomitentă a vitaminei D din grăsimea laptelui (calciul din lapte se absoarbe mai bine decât cel din produsele farmacologice). Acidul lactic din iaurt solubilizează calciul şi îl face să fie mai uşor de asimilat din intestin. în plus, dozele mici şi dese de produse lactate cresc absorbţia calciului cu 20 %.

• luptă împotriva cancerului (mai ales cel de colon) prin conţinutul de acid linoleic (omega 6). Studiile au arătat o scădere cu 50 % a incidenţei cancerului la consumatorii de produse lactate şi întărirea sistemului imunitar.

• contribuie la buna dezvoltare a organismului prin aportul de proteine de calitate înaltă ce conţin toţi aminoacizii esenţiali necesari creşterii, întreţinerii şi refacerii ţesuturilor şi organelor.

• previne şi tratează hipertensiunea arterială datorită conţinutului crescut de calciu. Produsele lactate sunt recomandate în tratamentul HTA mai mult decât alte alimente ce conţin calciu, deoarece în lapte există un raport optim între toate mineralele implicate în menţinerea tensiunii arteriale: calciu, potasiu, magneziu, sodiu.

• brânza previne apariţia cariilor prin creşterea ph- ului salivei (stimulează producţia de salivă alkalină), inhibă activitatea bacteriilor ce formează carii şi împiedică distrugerea smalţului dinţilor.

• calciul din produsele lactate determină metabolismul să ardă grăsime: calciul menţine normală rata metabolică în timpul dietei şi, în plus, se combină cu grăsimile alimentare formând o substanţă similară cu săpunul, care nu se poate absorbi, deci se elimină.

• la produsele lactate nu contează toate caloriile, deoarece calciul face ca o parte din grăsime să treacă neabsorbită.

 

La acelaşi număr de calorii consumat, cei care au în dietă produse lactate pierd cu 20 % mai multă grăsime.

 

• trebuie alese produsele lactate care să conţină cât mai puţină grăsime şi cât mai mult calciu şi zer, pentru că substanţele din zer facilitează absorbţia calciului. Consumaţi lapte degresat, iaurt şi brânză proaspătă, nu brânză fermentată (care are doar cheag, nu şi zer).

• laptele şi iaurtul au indice glicemic mic, pot fi consumate în curele de slăbire, sunt alimente ce conţin glucide lente care nu dau creşteri bruşte ale glicemiei şi nu stimulează producţia de insulina. în plus, brânzeturile fermentate nu mai conţin aproape deloc glucide (dar au o mare cantitate de grăsimi).

• brânzeturile conţin triptofan, precursorul serotoninei, care dă starea de bine la nivel central. Triptofanul din brânză se absoarbe mai bine decât cel din carne, deci regimul lactat nu dă depresie şi anxietate. Condiţia este să fim atenţi la numărul de calorii.

• grăsimea din lapte conţine cele 3 vitamine liposolubile A, D, E, care se absorb perfect, deci avem nevoie de puţin unt sau smântână. în lapte există un aport optim între calciu, potasiu, fosfor şi vitamine (vitaminele A, Bl, B2 şi B3).

 

IAURTUL - UN ALIMENT VIU

Iaurtul este un lapte coagulat prin fermentarea obţinută în urma însămânţării cu doi fermenţi tactici: streptococ termofil şi lactobacil. Fiecare gram de iaurt conţine milioane de germeni vii, deci este necesară respectarea termenului de valabilitate înscris pe ambalaj.

Fermenţii activi din iaurt se leagă de colesterolul din intestin şi îi reduc absorbţia, scăzând riscul de boli cardio­vasculare.

 

Un borcan de iaurt (150 g) furnizează 50 % din necesarul zilnic de fosfor al unui adult şi 40 % din nevoia de calciu.

Un iaurt pe zi scade colesterolul din sânge cu 3 % şi LDL-colesterolul cu 4 %.Bacteria lactobacilus distruge bacteriile „rele" din intestin printre care şi clostridium, care dă diareea. Persoanele tratate exclusiv cu iaurt scapă de diaree de două ori mai repede decât cei trataţi cu medicamente. Şi colitele beneficiază de ameliorare, bacteriile „bune" din iaurt prevenind dezvoltarea bacteriilor „rele" în intestin, iar după tratamentul cu antibiotice ajută la refacerea florei digestive.

Funcţionează iaurtul cu bifidusl

Bifidobacteriile sunt bacterii prezente în mod normal în flora noastră intestinală, fiind esenţiale prin participarea la etapa finală a digestiei. Acestea constituie flora predominantă la sugarii alăptaţi la sân şi cantitatea lor se diminuează pe măsură ce înaintăm în vârstă.

O alimentaţie dezechilibrată, stresul vieţii cotidiene, tratamentele cu antibiotice pot perturba flora intestinală şi duc la constipaţie, balonări, disconfort după masă, diaree.

Bifidusul asigură un bun echilibru al florei intestinale şi reduce timpul de tranzit alimentar la nivelul colonului, prevenind constipaţia.

Iaurturile cu bifidus au acelaşi efect asupra intestinului gros ca şi alimentele bogate în fibre, deci sunt o alternativă bună pentru persoanele care suferă de constipaţie şi care nu consumă suficiente fibre.

 

Ce face rău:

intoleranţa la lactoză este imposibilitatea de a digera glucidele din lapte datorită absenţei din naştere a enzimei numită lactoză. Bacteriile din intestin folosesc lactoză nedigerată şi se multiplică, determinând balonări şi diaree.

• în cursul transformării laptelui în iaurt lactoză este degradată, deci persoanele cu această afecţiune pot consuma orice produs lactat, cu excepţia laptelui proaspăt.

• proteinele din lapte pot da alergie şi, în acest caz, trebuie eliminate din alimentaţie toate produsele lactate şi brânzeturile.

• produsele lactate integrale şi brânza conţin multe grăsimi, de aceea trebuie evitate atât de cei cu dislipidemii (trigliceride sangvine şi colesterol crescute), cât şi de cei ce urmează un regim de slăbit.

iaurtul cu fructe sau muşii este o capcană pentru că are adaos mare de zahăr şi, din punct de vedere caloric, se apropie de îngheţată, deşi este perceput ca un iaurt. Nu vă lăsaţi păcăliţi, chiar şi variantele cu 0 % grăsime sunt mai mult un desert decât un banal produs lactat.

• produsele lactate complet degresate îşi pierd calitatea de a conţine vitaminele liposolubile A, D şi E, pentru că acestea necesită obligatoriu grăsime pentru absorbţie.

 

Asocieri recomandate

  • [*]

brânzeturile nu conţin glucide, deci se asociază foarte bine cu făinoasele (pâine, paste, orez) şi cu legumele.

[*]

laptele nu are vit. C şi nici fibre, de aceea se recomandă adaosul de cereale, muşii sau fructe

[*]

în laptele proaspăt, iaurt sau smântână. Pe acest principiu a apărut milkshake-ul, iaurtul cu fructe şi mămăliga cu brânză şi smântână, brânzeturile mucegăite se combină perfect cu fructele pentru completarea aromei şi se servesc ca desert.

Secrete culinare

• folosiţi lapte îmbogăţit cu vit. D pentru a creşte absorbţia şi fixarea calciului.

• vit. B2 din lapte e sensibilă la lumină, de aceea laptele se păstrează mai bine în cutii opace de carton decât în sticle transparente.

• culoarea galbenă a untului este dată de cantitatea de caroten din alimentaţia vacii.

untul se digeră cel mai bine crud. Prin încălzire se denaturează, devine brun şi eliberează produşi toxici.

brânzeturile cu conţinut caloric crescut (caşcaval, parmezan, telemea) şi se folosesc rase; în felul acesta impresia de volum creşte, iar satisfacţia gustului rămâne.

caşul şi mozzarela sunt brânzeturi la fel de grase ca şi telemeaua, doar că nu au sare

urda şi ricotta se fabrică din zerul de la lapte, de aceea conţin puţine grăsimi, uneori chiar mai puţine şi decât brânza de vaci.

brânza topită reprezintă sortimentul inferior al produselor lactate fiind fabricată din brânzeturi de calitatea a 2-a amestecate cu mari cantităţi de grăsimi. De evitat, mai ales pentru copii.

Grăsime:

- Calorii / 100g lapte proaspăt degresat < 0,5 %, 32 semidegresat 1-1,5%, 38-44 integral 3-3,5 %, 63 degresat < 1 % 43 iaurt normal 3-3,5 %, 60 gras 6%, 100 brânză proaspătă de vaci slabă grasă 0-3 % 6-7 %, 70 110 perle de brânză cu smântână 2-6 %,  45-60 urdă, ricotta < 15%, 165 caş, mozarella 20%, 245 telemea vacă 18% 220 feta oaie 20%, 250 caşcaval clasic 40%

Ementhal Cheddar 27% 30% 370 370, Gruyerre 27-32 %,405 parmezan 30%, 400 brânză franţuzească Camembert Brie 25% 27% 280 310 brânză cu mucegai 32-35 % brânză topită 45%,  270 paste de brânză proaspătă

Philadelphia Almette 23% 26%, 250 266, smântână slabă grasă 12% 20% 130 200, unt 60 - 80 % 740, mascarpone 30% 320 sana, kefir 3,6%, 65 lapte bătut 2,2%

Există mai multe variante de lapte dulce:

  • [*]

crud - necesită fierbere. Se păstrează la rece maxim 48 ore - e întotdeauna integral.

[*]

pasteurizat - poate fi ţinut 7 zile în frigider în ambalaj închis sau 2 zile, dacă e desfăcut.

[*]

sterilizat UHT - se pătrează mai multe luni la temperatura ambientă. Odată desfăcută, cutia se ţine la frigider 3-4 zile

Porţia corectă

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

• 1 borcănel iaurt 3 % 150g = 95 cal

• 1 borcănel cottage cheese (2-6 %) = 200 g= 100-120 cal

• 1 ou de mozzarella 125 g= 300 cal

 

Cât de des

Datorită calităţilor deosebite ale laptelui e obligatoriu să consumăm 2 porţii zilnic, din care cel puţin una să fie cu produse lactate slabe (lapte, iaurt, brânză de vaci). Alegeţi variantele cu conţinut cât mai mic de grăsime.

 

În condiţiile în care nu avem posibilitatea să ne spălăm pe dinţi, două înghiţituri de brânză sunt suficiente pentru a ne proteja împotriva cariilor. Vedeţi de ce mănâncă francezii brânza la sfârşitul mesei?

 

Iaurtul sau laptele bătut consumate între mese au proprietăţi anorexigene

 

CEREALELE

 

Indexul glicemic reprezintă viteza prin care glucidele conţinute în alimente sunt absorbite în sânge. Cu cât IG este mai mic, cu atât carbohidraţii sunt mai „buni" şi ţin de foame mai mult.

 

HIGH (>70)

Glucoza pură (apă cu zahăr) - 100

Cereale de mic dejun - 80

Orez alb - 75

Pâine albă - 70

MEDIUM (70-55)

Mămăligă - 60

Pop corn - 55

Orez basmatic - 55

Paste fierte bine - 55

LOW (<55)

Pâine integrală şi secară - 50

Paste „al dente" - 40

Pizza - 40

 

Cerealele sunt cel mai important element al alimentaţiei umane datorită amidonului, un carbohidrat complex, cu absorbţie lentă ce asigură energia necesară funcţionării organismului. Ele conţin de asemenea fibre solubile şi insolubile, proteine, minerale (calciu, fier, zinc), vitamine (grupul de vitamine B şi vit. E) şi antioxidanţi.

 

Ce fac bun:

  • [*]

este obligatoriu să consumăm zilnic făinoase în cantitate limitată, deoarece au glucide lente (amidon) care nu duc la creşteri bruşte ale glicemiei, nu stimulează producţia de insulina. Cu ajutorul unei cantităţi reduse de amidon este furnizată organismului glucoza de care are nevoie şi ne va fi mai uşor să rezistăm până la masa următoare datorită absorbţiei lente (3-4 ore), care dă saţietate.

[*]

deoarece metabolizarea grăsimilor, activitatea musculară şi creierul necesită glucoza, o dietă sănătoasă conţine pâine, orez, paste făinoase şi cereale în cantitate moderată, pentru că numai excesul de amidon se poate tranforma în grăsimi, cerealele integrale conţin fibre insolubile care accelerează tranzitul intestinal şi previn constipaţia. Este diminuat astfel şi riscul de cancer de colon şi rect, pentru că substanţele cancerigene au mai puţin timp pentru a se fixa pe peretele intestinului gros. în plus, amidonul din cereale este degradat de flora intestinală, eliminând acizi graşi volatili care cresc aciditatea mediului şi împiedică proliferarea celulelor tumorale.

[*]

cerealele diminuează riscul de cancer de sân prin conţinutul de estrogeni vegetali (fitosteroli), care mimează activitatea estrogenilor umani. Fitosterolii se fixează pe receptorii de estrogen din ţesutul uman, ovare şi prostată, inhibând acţiunea estrogenilor umani şi reducând capacitatea acestora de a provoca multiplicări anormale ale celulelor.

[*]

fibrele conţinute în cerealele integrale au efect antioxidant şi antiinflamator; împreună cu vit. E previn şi chiar elimină plăcile arteriale ce dau ateroscleroza şi protejează împotriva maladiilor cardio-vasculare. Germenii de grâu cresc absorbţia vitaminei E şi scad oxidarea LDL-colesterolului, împiedicând astfel depunerea acestuia pe pereţii vaselor de sânge şi prevenind trombozele.

  • [*]

porumbul, datorită conţinutului bogat în vit. B,

[*]

previne apariţia malformaţiei numită spina-bifida la fetuşi. O cană de fulgi de porumb îmbogăţiţi cu acid folie asigură doza zilnică de vit. B pentru femeile însărcinate.

[*]

mesele bogate în carbohidraţi cresc nivelul serotoninei în creier, mai mult decât mesele bogate în proteine, reducând şi pofta pentru dulciuri, deci orice regim pentru slăbit trebuie să conţină amidon pentru a fi mai uşor de respectat.

[*]

cerealele sunt foarte sărace în grăsimi.

[*]

pâinea albă conţine celuloză care nu afectează colesterolul, iar cea integrală hemiceluloză care scade colesterolul

 

Lipidele ard în focul glucidelor, deci pentru slăbi din depozitele de grăsime avem nevoie de un aport de carbohidraţi la fiecare masă, de preferat carbohidraţi complecşi, cum sunt în făinoase.

Uleiurile extrase din bobul de grâu poartă numele de oryzanol şi au ca efect reducerea absorbţiei şi sintezei de colesterol.

Orezul încolţit este cunoscut pentru proprietăţile de creştere a apetitului şi facilitarea digestiei.

O lingură cu vârf de germeni de grâu furnizează aportul zilnic de vit. E pentru un adult.

Pâinea integrală (cu tărâţe) conţine mai multă vit. E şi B şi de 2 ori mai multe fibre decât pâinea albă.

 

Ce fac rău

  • [*]

cerealele se cultivă de numai 10.000 de ani şi anumite

[*]

studii afirmă că omul nu este capabil să le digere complet. Clutenul din grâu este unul din alergenii alimentari cei mai răspândiţi, iritând pereţii intestinului (intoleranţă la gluten), persoanele cu această sensibilitate fiind nevoite să elimine din alimentaţie toate produsele ce conţin făină.

[*]

proteinele prezente în cereale nu conţin toţi aminoacizii esenţiali, de aceea regimul strict vegetarian trebuie să fie atent alcătuit prin combinarea cerealelor între ele şi adăugarea de legume, verdeţuri şi soia.

[*]

prezenţa fibrelor insolubile (fitaţilor) în cereale reduce absorbţia mineralor (calciu, fier şi zinc) la un procent de doar 2-10 %. De asemenea, procesul de rafinare are drept consecinţă pierderea vitaminelor, mineralelor, fibrelor şi fitonutrienţilor din grăunţe şi impune îmbogăţirea industrială a fainei cu calciu, fier şi vitamine din grupul B.

[*]

pâinea conţine, pe lângă făină, apă, sare şi drojdie, al

[*]

cărei proces de fermentaţie durează 24 ore. Dacă doriţi să nu aveţi probleme legate de indigestie, balonare şi arsuri gastrice consumaţi pâine veche de cel puţin 1 zi sau produse de panificaţie „necrescute" (fără drojdie).

[*]

chiar dacă amidonul este un glucid lent cerealele au

[*]

un aport caloric considerabil (în medie 250 cal/100 g) de aceea trebuie consumate cu măsură

Toate cerealele pentru micul dejun conţin cantităţi mari de zahăr, care le transformă din carbohidraţi lenţi in glucide rapide, deci sunt mai degrabă dulciuri decât făinoase.

 

Asocieri recomandate

  • [*]

procesul de digestie al amidonului este influenţat

[*]

de alimentele consumate împreună cu făinoasele. Grăsimile determină scăderea absorbţiei, digestiei hidraţilor de carbon şi, concomitent, scăderea indexului glicemic. De exemplu, orezul alb are indice glicemic ridicat dacă este consumat simplu, însă indicele glicemic scade dacă adăugăm carne, sos tomat, ceapă, brânză rasă etc. La fel şi în cazul fainei albe din pizza şi paste.

[*]

aciditatea din citrice, legume şi oţet scade viteza de

[*]

absorbţie şi indicele glicemic al carbohidraţilor şi creşte absorbţia fierului, deci asociaţi făinoasele cu sosuri şi sucuri de fructe.

[*]

produsele făinoase se combină cu carne, peşte,

[*]

brânzeturi, lapte şi grăsimi pentru a completa principiile alimentare absente din cereale (aminoacizii esenţiali, acizii graşi esenţiali) şi pentru a compensa valoarea lor calorică relativ crescută.

 

Secrete culinare

  • [*]

musli şi cerealele de mic dejun din comerţ sunt foarte bogate în zahăr rafinat sau miere. Consumaţi-le cu moderaţie şi alegeţi variantele îmbogăţite cu vitamine şi minerale.

[*]

conţinutul în grăsimi al cerealelor de mic dejun este foarte mic, deci variantele fitness cu 0 % grăsimi nu reprezintă o economie substanţială de calorii, aşa cum variantele cu ciocolată nu sunt mult mai calorice. Alegeţi după criteriul gust, pentru că aportul de energie e aproximativ acelaşi.

  • [*]

atenţie la musli, deoarece sunt mult mai grele decât cerealele expandate şi ne putem păcăli uşor la cantitate.

[*]

orezul şi porumbul nu conţin gluten, deci pot fi consumate de persoanele cu intoleranţă la gluten.

[*]

orezul integral trebuie să fiarbă mai mult decât orezul alb, astfel încât căldura şi apa să poată pătrunde învelişurile bobului.

[*]

orezul basmatic este considerat cel mai uşor de digerat şi are un indice glicemic mai scăzut decât orezul alb (se absoarbe mai lent).

[*]

orezul expandat sub formă de crackers este sărac în grăsimi şi calmează rapid foamea, deci poate fi folosit cu succes în cura de slăbire.

[*]

popcornul expandat exclusiv cu ajutorul căldurii, fără adaos de ulei, este un produs cu puţine calorii.

[*]

pastele trebuie fierte „al dente" pentru a fi mai uşor de digerat şi pentru a păstra un indice glicemic cât mai mic. Preferaţi-le pe cele cu sos tomat, care sunt mai dietetice.

[*]

pâinea integrală conţine de 2 ori mai multe fibre decât cea albă; aveţi grijă să alegeţi variantele în care se văd grăunţe de cereale, culoarea se obţine cu ajutorul caramelului.

[*]

focaccia şi ciabatta sunt sortimente de pâine cu adaos de condimente şi ulei de măsline, valoarea energetică crescând de la 215 cal/100 g la 280 cal/100 g.

[*]

bagheta este o pâine albă foarte „umflată". Pentru aceeaşi greutate ca şi o franzelă aceasta ocupă mai mult volum, deci poate fi folosită cu succes la prepararea sandwitch-urilor

[*]

pâinea graham îngraşă la fel de mult ca pâinea albă, dar conţine mai multe fibre. Şi greutatea ei este mai mare - la acelaşi volum chifla de graham are 50 g, în timp ce una albă are 30 g.

[*]

pâinea prăjită îngraşă la fel de mult ca pâinea proaspătă! Prin „prăjire" se pierde doar apă, caloriile rămân aceleaşi.

[*]

sticks urile, covrigeii, crackers-urile, pufuleţii şi popcornul au multe grăsimi (margarina sau ulei) sau chiar sunt prăjite în ulei, deci fac parte din categoria produselor de patiserie - nu le consideraţi pâine!

[*]

mămăliga are acelaşi aport caloric ca şi pâinea.

[*]

alegeţi pizza cu blatul cât mai subţire ca să faceţi „economie" de pâine.

[*]

în unele produse de panificaţie (japoneze, cornuri, batoane) se pun lapte şi zahăr, deci valoarea calorică este mai mare (aprox. 280 cal/100 g).

[*]

în cazul în care mâncaţi paste şi orez, fie acestea vor fi garnitură la carne, fie, dacă doriţi o farfurie întreagă, va fi fel UNIC la acea masă (pilaf, risotto, paste italiene). Tot fel unic poate fi considerat şi 2 felii de pizza

Porţia corectă

Chiar dacă conţinutul caloric al produselor făinoase este relativ mare, consumarea lor în cantităţi rezonabile este obligatorie într-o dietă echilibrată.

3 crackers = 90 cal

3 biscuiţi expandaţi = 90 cal

3 pesmeţi = 90 cal

2 pumni cereale de orice fel = 30 g = 100 cal

1 pumn musli = 30 g = 120 cal

1 felie de mămăligă = 60g = 190 cal

3 linguri orez fiert sau paste făinoase = 40 g = 150 cal

2 pumni de popcorn (10 g) = 40 cal

1 pumn de covrigei (30 g) = 100 cal

1 baton de cereale = 100 cal

Deoarece carbohidraţii lenţi sunt esenţiali in alimentaţie, din cantitatea minimă de 100 g de glucide pe zi cel puţin jumătate trebuie să provină din cereale.

Zilnic trebuie să consumăm 3 porţii de cereale (pâine, orez, paste făinoase, mămăligă, cereale de mic dejun).

 

FRUCTE ŞI SEMINŢE OLEAGINOASE

Fructele (măsline, nuci, alune, migdale, avocado, nucă de cocos) şi seminţele (floarea-soarelui, dovleac, arahide) oleaginoase au un conţinut caloric crescut fiind foarte bogate în grăsimi nesaturate, minerale (fier, zinc, calciu, potasiu, magneziu, seleniu), vitamine (vitaminele B şi E) şi proteine. Ele pot fi consumate ca atare sau sunt folosite la fabricarea uleiului.

Ce fac bun

• prin conţinutul bogat de oligo-elemente (minerale)

stimulează sistemul imunitar şi cresc capacitatea de apărare a organismului. Cuprul este elementul esenţial în producerea unor substanţe numite interleukine, care combat infecţiile virale şi bacteriene.

• scad nivelul colesterolului în sânge şi în special a fracţiunii LDL-colesterol datorită grăsimilor nesaturate şi în special a acidului linoleic (omega 6). Acesta este un acid gras esenţial, precursor al prostaglandinelor, substanţe ce asigură buna fluiditate a sângelui, elasticitatea pereţilor vasculari şi menţinerea tensiunii arteriale.

• îmbunătăţesc fertilitatea masculină şi calitatea spermei prin aportul de seleniu.

• nucile ameliorează simptomele sindromului pre-menstrual prin conţinutul de vit. B6.

• fermitatea şi catifelarea pielii este dată de aportul de acid linoleic care menţine intactă structura şi asigură hidratarea corespunzătoare. Vit. E şi zincul sunt şi ele implicate în asigurarea calităţii pielii, iar proprietăţile antioxidante ale vitaminei E încetinesc procesul de îmbătrânire.

• uleiul de măsline este cel mai bine absorbit din intestin şi are efect benefic asupra funcţiilor digestive, îmbunătăţind tranzitul intestinal şi prevenind constipaţia.

ţinut în gură pentru câteva minute uleiul de măsline păstrează albeaţa dinţilor şi întăreşte gingiile.

- uleiul de măsline e bogat în grăsimi mono-nesaturate (protector cardiac), iar uleiul de floarea-soarelui în vit. E (antioxidant).

migdalele sunt bogate în vit. E şi sunt una din cele mai bune surse vegetale de calciu.

fisticul conţine fier şi calciu.

-100 g nuci aduc doza zilnică de cupru şi vit. E.

- 1 pumn de alune sau nuci pe zi cresc performanţele intelectuale.

 

• pentru vegetarieni nucile şi seminţele reprezintă cea mai bună sursă de calciu şi proteine.

• fructele şi seminţele oleaginoase sunt gustări perfecte pentru copii, sportivi şi adolescenţi pentru că sunt energetice şi hrănitoare, iar prin glucidele rapide pe care le conţin refac repede rezervele calorice necesare în efortul intens fizic sau intelectual.

avocado este unul din puţinele fructe bogate în uleiuri şi vit. E; cantitatea mare de vit. E ajută la cicatrizare, menţine calitatea pielii, întăreşte sistemul imunitar la bătrâni, scade riscul cardiovascular. în plus, ameliorează numărul şi mobilitatea spermatozoizilor

Ce fac rău

  • [*]

cu un conţinut de 40-60 % materii grase (4-6 linguri de ulei la 100 g) sunt foarte calorice şi deci periculoase pentru regimul de slăbit.

ŞI GRĂSIMILE BUNE (NESATURATE) DIN ULEI CONŢIN 9 CAL/G, ADICĂ 45 CAL/LINGURIŢĂ

  • [*]

organismul nostru consumă mai puţină energie pentru asimilarea grăsimilor, deci caloriile din lipide îngraşă mai mult decât cele din glucide.

[*]

uleiul de cocos şi uleiul de palmier conţin doar grăsimi saturate, nu conţin colesterol, în schimb pierd toate efectele benefice specifice uleiurilor vegetale (în stare normală nu sunt lichide, ci solide). Acestea se apropie mai mult de slănină decât de ulei.

[*]

prin încălzire uleiul eliberează produşi toxici, iar alimentele prăjite în ulei devin indigeste datorită crustei care se formează. Singura formă în care beneficiem de avantajele uleiului este să-l consumăm crud, adăugat peste mâncare, după ce a fost luată de pe foc.

[*]

hidrogenarea grăsimilor este un proces de adăugare de hidrogen la o grăsime nesaturată (lichidă) pentru a o face rezistentă la oxidare (râncezire) şi a o transforma în grăsime solidă. Astfel ia naştere margarina din ulei vegetal. în acest proces industrial pot lua naştere acizi graşi într-o formă modificată (trans-acizi) care alterează funcţiile celulelor şi pot duce chiar la cancer.

[*]

grăsimile hidrogenate sau trans sunt foarte periculoase pentru sănătate pentru că cresc LDL, TGL, rezistenţa la insulina şi scad HDL. Atenţie, există în foarte multe produse - citiţi eticheta!

 

Margarina e la fel de calorică precum şi untul, singurul avantaj este că nu conţine colesterol. Cu cât margarina e mai moale, cu atât e mai sănătoasă (conţine mai puţini acizi graşi trans).

  • [*]

grăsimile sunt insolubile în apă şi mediu acid – de aceea plutesc în lichidul gastric din stomac şi încetinesc digestia, dând saţietate. Odată ajunse în intestin ele se amestecă cu bila, enzimele digestive şi pancreatice şi se emulsionează devenind solubile. Persoanele cu afecţiuni biliare şi digestive nu digeră uşor grăsimile, de aceea ele „cad greu" şi necesită ajutor medicamentos pentru digestie

Asocieri recomandate

Datorită conţinutului caloric foarte mare aceste alimente nu pot fi consumate singure, ci doar în combinaţii cu alte produse, în cantităţi mici, pentru a beneficia doar de efectele lor pozitive. Grăsimile necesită carbohidraţi pentru a fi metabolizate - direct din lipide nu se poate face glucoza, unicul substrat energetic al organismului.

Consumaţi:

  • [*]

seminţe şi fructe uscate cu cereale şi lapte

[*]

ulei de orice fel pus peste legume proaspete sau gătite, în salate sau în făinoase (paste, orez)

Secrete culinare

  • [*]

orice ulei vegetal este un amestec de grăsimi saturate, mononesaturate şi polinesaturate în proporţii diverse. Cu cât este mai saturat un ulei, cu atât e mai solid (vezi ulei de cocos).

[*]

dacă punem la frigider ulei de măsline observăm că la baza sticlei acesta devine vâscos datorită grăsimilor mononesaturate. Uleiul de floarea-soarelui fiind polinesaturat rămâne lichid în orice condiţii.

[*]

uleiul de porumb este excelent pentru gătit.

[*]

nici un ulei vegetal nu conţine colesterol, deci sloganul „fără colesterol" pe o sticlă de ulei nu are sens.

* toate uleiurile au acelaşi conţinut caloric indiferent de provenienţa lor: de măsline, de floarea-soarelui, de nuci, de arahide, de porumb, de soia etc.

* uleiul de măsline „virgin" este obţinut prin procedee mecanice, fără a fi rafinat.

* uleiul de măsline „extravirgin prin presare la rece" este cel mai bun calitativ şi cel mai scump, fiind obţinut prin simpla presare a măslinelor.

* uleiul de măsline fără altă specificaţie este un ulei rafinat, al cărui gust a fost ameliorat pentru a înlătura savoarea şi aciditatea măslinelor. Este un ulei inferior primelor două, iar culoarea lui este galbenă, în loc să fie galben-verzuie

  • [*]

untul de arahide sau „Nutella" a fost creat în secolul XVIII în SUA şi este bogat în grăsimi, fier şi calciu, folosindu-se pe pâine în acelaşi fel ca şi untul (strat subţire). Nu se mănâncă cu linguriţa pentru că nu este un desert.

[*]

cumpăraţi întotdeauna amestecuri de nuci şi alune în ambalaje cât mai mici, ca să fiţi feriţi de excese.

[*]

în contact prelungit cu aerul grăsimea râncezeşte (se oxidează) şi miroase specific, deci produsele uleioase trebuie ţinute în recipiente închise şi chiar la frigider (dacă a fost desfăcut ambalajul).

[*]

există grăsime artificială - SPE (sucrose poliester) care poate fi substituită grăsimii naturale, este nedigerabilă şi neabsorbabilă (nu are calorii). Se găseşte în spray-uri speciale şi are efect laxativ

Porţia corectă

Chiar dacă au un conţinut caloric ridicat uleiurile şi fructele oleaginoase sunt indispensabile sănătăţii consumate în cantităţi foarte mici.

  • [*]

1 linguriţă ulei de orice fel = 45 cal

[*]

8 măsline negre mari (sau 15 mici) = 50 cal

[*]

10 măsline verzi mari (sau 15 mici) = 30 cal

[*]

1 pumn de seminţe în coajă = 30 g= 120 cal

[*]

1 pumn de fistic = 30 g= 180 cal

[*]

1 pod de palmă alune, nuci, migdale = 30 g= 180 cal

Datorită conţinutului de acizi graşi esenţiali nesaturaţi uleiul vegetal trebuie consumat zilnic. 2-3 linguriţe/zi ulei de orice fel

o porţie de alune, nuci, seminţe - de 3 - 4 ori pe săptămână

FIECARE LINGURĂ DE ULEI ADAUGĂ 90 CAL MÂNCĂRII VOASTRE. DACĂ FOLOSIŢI SPRAY-UL DE ULEI FIECARE „PUF” COSTĂ DOAR 2 CAL, FIINDCĂ SE UMPLE CU O PARTE ULEI LA 7 PĂRŢI DE APĂ

 

 

ZAHĂRUL, MIEREA ŞI DULCIURILE

Zahărul este un glucid rapid care, în afară de aportul energetic, nu conţine nici un element nutritiv. Ca şi alcoolul, zahărul are calorii „goale", organismul nostru putând să funcţioneze perfect fără nici un gram de zahăr rafinat.

Dulciurile şi ciocolata conţin, pe lângă zahăr, cantităţi mari de grăsimi (unt sau margarina), lapte, cacao, fructe, făină, ceea ce le transformă în alimente complexe cu aport caloric foarte mare şi care trebuiesc consumate ocazional - de multe ori doar pentru a satisface o plăcere.

Ce fac bun

• mierea de salcâm este folosită în tratamentul ulcerului gastric, deoarece are efect antibacterian, de inhibare a acţiunii helicobacterului pyiori, bacterie responsabilă de apariţia bolii.

• mierea are acţiune antibacteriană şi asupra altor bacterii (salmoneila şi escherichia coli) care dau diaree, în special la sugari şi la copiii mici. Rehidratarea acestora cu băuturi îndulcite cu miere ajută la o refacere mult mai rapidă.

• mâncată cu moderaţie ciocolata este un tonifiant foarte bun, fiind bogată în oligoelemente: magneziu, fosfor, calciu, sodiu, potasiu, fier, majoritatea provenind din pudra de cacao.

• prezenţa taninului în ciocolată contractă fibrele musculare ale peretelui intestinal favorizând mişcările peristaltice şi ameliorând constipaţia.

• ciocolata are proprietăţi afrodisiace şi este cel mai cunoscut anti-depresiv alimentar. în ciocolată găsim 3 substanţe responsabile pentru starea de bine la nivelul creierului, dar care dau şi dependenţă: -phenyl-etil-amina = substanţă similară amfetaminelor

  • [*]

anand-amida = efect similar canabisului (la doze mari)

[*]

triptofanul = precursor al serotoninei

• ciocolata neagră (70 % cacao) conţine de 2 ori mai mulţi antioxidanţi decât ciocolata cu lapte şi protejează împotriva bolilor cardiovasculare şi hipertensiunii arteriale.

100 g de ciocolată neagră conţin:

% din doza zilnică de magneziu

Vi din doza zilnică de potasiu

0,5 mg de fier, fosfor, calciu şi sodiu

• zahărul rafinat conţine glucide care se absorb rapid în sânge, cresc glicemia şi determină eliberarea de insulina. Fructoza, zahărul din fructe şi miere, nu stimulează producţia de insulina şi de aceea este recomandat pentru diabetici, dar valoarea calorică este aceeaşi.

• indicele glicemic al mierii (58) este un pic mai scăzut decât al zahărului (65), însă amândouă au un indice glicemic mediu.

• dulciurile şi ciocolata sunt alimente cu conţinut caloric foarte mare (aproximativ 400-500 cal/100 g) datorită compoziţiei de zahăr şi grăsimi, deci consumul lor este contraindicat în curele de slăbire.

100 g ciocolată neagră = 3 linguri de ulei + 12 cuburi de zahăr

 

• în miere se poate dezvolta toxina care dă botulismul, pentru că există condiţii de anaerobioză (lipsa aerului), deci mierea este contraindicată în alimentaţia copiilor mai mici de 1 an.

• zahărul rafinat şi fructoza duc la creşterea tensiunii arteriale şi a colesterolului din sânge, în special a fracţiunii LDL, care se depunde pe vasele sangvine.

• consumul regulat de zahăr şi dulciuri duce obligatoriu la OBEZITATE, dar nu declanşează diabet decît dacă există o condiţie genetică de apariţie a acestei boli.

• mierea are mai multe calorii decât zahărul pentru că, fiind lichidă, ocupă mai puţin loc decât cristalele de zahăr.

1 linguriţă de miere = 65 cal 1 linguriţă de zahăr = 15 cal

 

• după digestie zahărul şi mierea sunt identice, conţin aceleaşi molecule de glucoza şi fructoză.

• zahărul alb este un dizaharid numit sucroză format dintr-o moleculă de glucoza şi una de fructoză, iar mierea tot un dizaharid în care cele 2 molecule nu sunt legate.

• glucoza are indice glicemic = 100, etalon maxim în funcţie de care se raportează indicele glicemic al celorlalte alimente

 

Asocieri recomandate

• combinaţia dintre lapte şi zahăr face ca zahărul să fie mult mai lent absorbit în sânge, deci indicele glicemic al respectivelor produse scade, variantele recomandate de dulciuri mai puţin periculoase pentru siluetă sunt îngheţata, deserturi pe bază de lapte şi cremă cu conţinut cât mai mic în grăsimi.

• ciocolata este săracă în fibre, deci este recomandat să fie consumată cu fructe sau cereale

ZAHĂRUL ESTE UN CONDIMENT NU UN ALIMENT! CONSUMAŢI-L CA PE SARE ŞI PIPER

 

Citiţi cu atenţie etichetele! Zahărul este folosit într-o mulţime de produse, de la muştar şi conserve până la mezeluri, deoarece îmbunătăţeşte gustul şi reduce aciditatea alimentelor.

 

Secrete culinare

  • [*]

fie că provine din trestie de zahăr sau din sfeclă de zahăr, valoarea alimentară a zahărului este identică. Zahărul brun este nerafinat şi conţine câteva săruri minerale şi material organic care determină culoarea. De îngrăşat, îngraşă la fel, conţine 99,7 % zaharoză pură.

[*]

mierea este mai fluidă dacă o încălziţi sau scufundaţi borcanul în apă caldă.

[*]

zahărul cubic se dizolvă mult mai greu decât cel tos.

[*]

ciocolata este un melanj de pudră de cacao, unt de cacao şi zahăr. Nivelul de cacao poate varia între 30-70 % şi este un indicator al calităţii gustative a ciocolatei.

[*]

ciocolata cu lapte este mai calorică decât cea neagră, iar ciocolata albă este cea mai periculoasă, pentru că este cea mai bogată în unt de cacao (minim 20 %), deci mai grasă, fructele uscate şi oleaginoase, precum şi cremele care se adaugă sporesc conţinutul caloric al ciocolatei.

[*]

ciocolata cu lapte conţine 50 % zahăr, 30 % cacao şi 20 % lapte.

[*]

produsele pentru diabetici au aceeaşi valoare calorică precum a produselor obişnuite, dar îndulcitorul folosit este fructoza şi nu zahărul, pentru că fructoza NU stimulează producţia de insulina, hormon deficitar la aceste persoane.

[*]

deserturile hipocalorice sunt cele îndulcite cu îndulcitori sintetici (zaharină, aspartan).

[*]

îndulcitorii artificiali nu prezintă nici un risc pentru sănătate, dozele periculoase fiind de peste 80 tablete/zi.

[*]

sucraloza este stabilă termic, deci poate fi folosită şi la pregătirea de prăjituri, fără a schimba gustul acestora (denumirea comercială este SPLENDA) Ciocolată Neagră Cu lapte, Cu cremă, Cu alune, Albă

Nu există un zahăr „care îngraşă mai puţin” decât altul – indiferent dacă este alb, brun, roşu, cubic sau pudră are aceeaşi valoare calorică

 

Porţia corectă

Prăjituri: 1 porţie = 2 degete = 30g = 3 linguriţe = 100 cal

Tarte: 1 portie = 3 degete = 30g = 100 cal

1 îngheţată în cornet = 100 cal

Biscuţi, napolitane 3 buc = 100 cal

Ciocolată: 1 porţie = 2 degete = 2 rânduri tablete = 30g = 150 cal

 

Cât de des

Organismul nostru nu are nevoie de zahăr, de aceea consumul trebuie să fie ocazional

În plus, gustul dulce dă dependenţă, deci dulciurile trebuie privite cu seriozitate, ca şi drogurile

Esenţa de vanilie blochează instantaneu pofta de dulciuri, deci ţineţi la îndemână, în poşetă un recipient mic pe care să-l puteţi mirosi ori de câte ori ispitele vă dau târcoale

 

LEGUMELE

 

Nenumăratele tipuri ăe legume pot fi împărţite în două categorii principale:

  • [*]

legumele cu amidon: (cartofi, mazăre, fasole boabe, soia) cu valoare calorică mare, apropiată de cea a cerealelor

[*]

legumele fără amidon (vegetalele), care se pot mânca crude: salată, varză, ardei gras, dovlecel, roşii şi al căror consum se poate face fără limită de cantitate.

Legumele sunt bogate în fibre şi foarte sărace în grăsimi. Legumele cu amidon conţin proteine vegetale de calitatea a 2-a (nu conţin toţi aminoacizii esenţiali). în schimb vegetalele sunt o sursă importantă de vitamine (în special vitaminele C, E, câteva vitamine din grupul B) şi minerale: calciu, fier, potasiu, magneziu. în legume există fitonutrienţi cu efecte benefice asupra sănătăţii, prevenind bolile cardio-vasculare şi apariţa cancerului.

  • [*]

100 g dovlecei la vapori conţin 50 % din raţia zilnică de vit. C.

[*]

5 ciuperci pe zi aduc 50 % din raţia de cupru

[*]

120 g soia asigură 15 % din nevoia zilnică de calciu şi 25 % din raţia de proteine a unui adult

[*]

100 g sfeclă roşie fiartă conţin '/» din doza zilnică de acid folie necesară unui adult

[*]

3 morcovi cruzi pe zi ameliorează problemele de constipaţie prin aportul crescut de fibre

[*]

100 g fasole roşie aduc 15 % din necesarul de proteine al unui adult şi 33 % din raţia zilnică de fibre

Morcovul este cea mai bogată sursă alimentară de beta-caroten, un antioxidant cu efect protector împotriva cancerului. Beta-carotenul este un precursor pentru vit. A şi pigmenţii retinieni responsabili de vederea nocturnă şi triplează absorbţia fierului din cereale. Morcovii conţin şi alja-caroten cu proprietăţi antioxidante de eliminare a radicalilor liberi responsabili de îmbătrânire

Sfecla roşie este săracă in calorii şi bogată in acid folie, scade riscul apariţiei de malformaţii congenitale la femeile însărcinate, conţinutul de fibre solubile ajută la scăderea LDL-colesterolului, iar zahărul din compoziţia ei este rapid digerat şi absorbit, fiind folosită de sportivi după efortul fizic intens.

 

Fasolea boabe este cea mai bogată sursă de proteine vegetale, esenţiale în regimurile vegetariene şi cu aport substanţial de calciu şi fier. Prin conţinutul bogat în fibre insolubile scade colesterolul din sânge, riscul de boli cardio­vasculare şi incidenţa cancerului de colon. Amidonul din fasolea boabe, mazăre şi linte se absoarbe foarte lent ducând la o creştere progresivă a glicemiei şi necesitând cantităţi mici de insulina pentru metabolizare, deci leguminoasele sunt recomandate pacienţilor cu diabet pentru menţinerea glicemiei.

 

Boabele de soia sunt oexcelentă sursă de proteine şi conţin isoflavonoide, substanţe ce previn apariţia cancerului de sân şi de prostată. Aceleaşi isoflavonoide scad LDL-colesterolul şi riscul de boli cardio-vasculare, dilată vasele de sânge, scad riscul de ocluzie şi previn osteoporoza prin fixarea calciului în oase. Produsele din soia nu dau alergie şi sunt o variantă de proteine pentru persoanele care nu tolerează produsele lactate.

 

Ciupercile sunt sărace în calorii şi bogate în proteine, de aceea sunt recomandate în curele de slăbire. Ele nu conţin fitaţi, prin urmare fierul din ciuperci este foarte uşor de absorbit (I mg/100 g). Ciupercile inhibă şi chiar distrug o serie de bacterii prin substanţele

antibiotice pe care le secretă, întăresc sistemul imunitar stimulând activitatea leucocitelor şi cresc rezistenţa organismului la acţiunea bacteriilor şi viruşilor.

Dovleceii sunt bogaţi în vitaminele C şi E, beta şi alfa-caroten, antioxidanţi ce protejează împotriva cancerului de prostată (la bărbaţi), maladiilor cardio-vasculare (previn formarea plăcilor de aterom) şi cresc rezistenţa organismului împotriva răcelii şi gripei.

Ţelina este foarte săracă în calorii şi bogată în fibre, fiind un aliment recomandat în cura de slăbire. Conţine multe vitamine şi minerale având proprietăţi diuretice, calmante (anticonvulsionant şi tranchilizant la nivelul sistemului nervos central), ameliorează simptomele poliartritei reumatoide şi scade tensiunea arterială.

Sparanghelul conţine mult potasiu, oligoelementul esenţial in echilibrul hidric al organismului. Este un diuretic şi un purgativ natural, recomandat pentru ameliorarea sindromului premenstrual, la persoanele cu hipertensiune arterială sau probleme renale şi în cura de slăbire. Conţine asparagină, substanţă ce stimulează producţia de celule noi şi sănătoase în organism.

Anghinarea este săracă în calorii, bogată în potasiu şi cynarină, fitonutrient care scade nivelul colesterolului şi al trigliceridelor din sânge. Este un aliment tonic şi purificator, care protejează ficatul şi îl ajută să se regenereze după bolile hepatice.

O altă substanţă prezentă în aghinare este , care nu poate fi digerată, are efect laxativ, prevenind astfel constipaţia şi cancerul de intestin, favorizează proliferarea de bacterii „bune" {bifidobacterii) în intestinul gros.

Familia cruciferolilor (broccoli, conopidă, varză, varza de Bruxelles) cuprinde plante care sunt bogate in fitonutrienţi, caroten, fier, vitamine C, E şi grupul B. Beta-carotenul şi vitaminele B stimulează sistemul imunitar al organismului, crescând producţia de leucocite şi anticorpi. Cruciferolii protejează împotriva cancerului, previn malformaţiile congenitale (spina-binda) şi bolile cardio-vasculare.

Broccoli-ul conţine cel mai mult fier dintre toate legumele şi previne anemia la vegetarieni. Fitaţii din legume scad absorbţia fierului cu 30 %, însă beta-carotenul din compoziţia cruciferolilor înlătură acest blocaj. Fitonutrienţii din broccoli previn apariţia cancerului, în SUA fiind considerată leguma nr. 1 anti-cancer, inclusiv pentru cancerul pulmonar determinat de fumat.

Varza are reputate proprietăţi antiinflamatorii, ameliorează mastitele femeilor care alăptează, inflamaţiile articulare şi acneea (aplicaţii locale). Sucul de varză este folosit la tratarea ulcerului, migrenelor, retenţiei de apă şi constipaţiei. Indolii, fitonutrienţii prezenţi în varză, inhibă dezvoltarea cancerului de sân şi de prostată.

Spanacul este bogat în fier, acid folie şi calciu. Contrar legendei, absorbţia fierului este foarte scăzută; fiind combinat cu acid oxalic rămâne neabsorbit şi are efecte laxative. Consumul regulat de spanac reduce riscul de cataractă, deoarece conţine luteinâ, o substanţă care protejează proteinele cristalinului, în andive există mult fier absorbabil, folaţi (vit. B), dar şi flauonoide antioxidante cu proprietăţi anticanceroase.

Frunzele de salată sunt sărace în calorii şi foarte bogate în minerale şi vitamine benefice pentru sănătate.

Salata verde este mai bogată în beta-caroten şi vi t. C decât alte salate, este diuretică, ameliorează problemele digestive, iar prin conţinutul de fibre şi antioxidanţi scade riscul de cancer de colon. Latexul alb, prezent în tijele de salată, are proprietăţi sedative.

Cresonul, andivele, spanacul şi salata verde scad riscul de boli cardio-vasculare, deoarece sunt bogate în folaţi (vit. B) şi protejează împotriva malformaţiilor congenitale.

Cresonul este cunoscut pentru efectul detoxifiant al ficatului, conţine fier, vit. C, beta-caroten şi mult calciu. Absorbţia fierului este favorizată de beta-caroten, iar fitonutrienţii antioxidanţi previn riscul de cancer. Are efect diuretic, reduce retenţia de apă şi conţine un ulei cu proprietăţi antibiotice şi gust uşor piperat.

Ardeiul gras este bogat în vit. C, consumul regulat protejându-ne împotriva răcelii şi crescând activitatea sistemului imunitar.

Roşiile au un conţinut bogat în potasiu, vit. C, fibre etc. şi reprezintă cea mai bogată sursă naturală de lycopen. Lycopenul este osubstanţă care:

• reduce riscul de boli cardiovasculare şi scade la jumătate incidenţa infarctului.

• reduce riscul de cancer de prostată.

• absoarbe razele ultra-violete şi menţine o piele tânără şi protejată de îmbătrânire din interior (nu din exterior, cum fac cremele cosmetice).

• protejează articulaţiile, muşchii şi celulele cerebrale de efectul îmbătrânirii.

Consumul regulat de roşii este tonic pentru ficat, împiedică deshidratarea, îmbunătăţeşte digestia şi alcalinizează pH-ul sângelui, ameliorând guta şi reumatismul.

  • [*]

100 g spanac sau andive asigură jumătate din doza zilnică de folaţi (vit. B).

[*]

20 g creson conţin 25 % din doza de vit. C zilnică şi 20 % din necesarul de calciu.

[*]

1 ardei gras conţine de 3 ori mai multă vit. C decât are nevoie un adult pe zi.

[*]

1 pahar mic (200 ml) de suc de roşii furnizează 16 mg lycopen, doza optimă zilnică.

[*]

varza de Bruxelles conţine de 2 ori mai multă vit. B decât conopida sau varza.

fibrele din legume scad viteza de absorbţie a carbohidraţilor. Prin fierbere celuloza este distrusă, de aceea amidonul din legumele fierte se absoarbe mai repede şi acestea îngraşă mai mult decât varianta crudă.

nici sucul de legume nu conţine celuloză (fibre insolubile), deci sucul de roşii şi de morcov are indicele glicemic mai mare decât legumele corespunzătoare.

Morcov:

crud = carbohidrat complex, bogat în fibre, cu indicele glicemic scăzut

fiert sau suc = carbohidrat simplu, fără fibre, cu indicele glicemic ridicat

Ce face rău

• conţinutul bogat în fibre insolubile poate irita pereţii tubului digestiv, cantităţi mari de legume crude putând duce la balonări şi chiar diaree.

• cartofii germinaţi sau cu coaja verde dau probleme gastro-intestinale similare unei intoxicaţii prin alcaloidul numit salanină.

• un consum excesiv de morcov duce la formarea unor depozite de beta-caroten sub piele, care dau o culoare galbenă, puţin estetică, dar nepericuloasă pentru sănătate.

• fasolea, mazărea şi lintea conţin proteine numite lectine, care trebuie să fie bine fierte, altfel determină balonări, diaree sau chiar indigestie.

• ciupercile de pădure pot conţine substanţe toxice care afectează inima, ficatul sau rinichii şi pot provoca moartea.

• amidonul din cartofi se absoarbe foarte repede în sânge (indice glicemic=85), mai repede decât din pâine, orez sau îngheţată, deci cartofii îngraşă nu numai prăjiţi, ci şi dacă sunt fierţi, copţi sau piure.

• legumele conţin proteine de calitatea a 2-a, de aceea trebuie consumate cu alimente bogate în aminoacizi esenţiali: carne, peşte, brânză, ouă.

• legumele au puţine grăsimi; pentru completarea echilibrului nutriţional şi buna absorbţie a vitaminelor liposolubile (A, E) este indicat ca peste salate sau legume fierte să fie adăugat puţin unt, smântână sau ulei. Fructele oleaginoase sunt, de asemenea, o variantă bună, seminţele de floarea soarelui, susan, nucile, sau alunele putând fi presărate peste legume.

• legumele cu amidon (cartofi, fasole boabe şi mazăre) sunt garnitura ideală pentru carne, neutralizând aciditatea pe care aceasta o provoacă în stomac.

• legumele pot fi consumate şi cu cereale pentru a completa aportul proteic în cazul regimurilor vegetariene, iar asocierile recomandate sunt: linte + orez sau grâu, soia + orez, fasole + porumb, mazăre + grâu

 

Secrete culinare

  • [*]

legumele verzi cu frunze ţinute la temperatura ambiantă pot pierde peste 20 % din conţinutul de vit. C, de aceea e bine să ne păstrate la frigider.

[*]

conservele de legume sunt o variantă foarte sănătoasă pentru că sunt uşor de păstrat, nu au adaos de grăsime şi păstrează vit. E şi B. Beta-carotenul este chiar mai bine menţinut în conservă, în schimb vit. C este în mare parte distrusă.

[*]

verificaţi etichetele conservelor de legume în privinţa adaosului de zahăr şi sare. Multe din legume îşi pierd proprietăţile diuretice datorită aportului crescut de sare din conserve.

[*]

vitaminele hidrosolubile (vit. C şi vitaminele din grupul B) se dizolvă în apa în care spălăm şi fierbem legumele. Este bine să fie folosite metode de gătit cu cât mai puţină apă (vapori) şi nu fiert. Dacă fierbeţi legumele consumaţi şi apa în care au fiert (ciorbe, supe) şi nu aruncaţi lichidul din conserve, pentru că acolo sunt toate vitaminele.

[*]

vit. C oxidează la contactul cu aerul şi este stabilă in soluţii acide, deci stropiţi cu oţet sau zeamă de lămâie legumele tăiate dacă vreţi să nu se înnegrească.

[*]

sarea scoate apa din celule, nu adăugaţi sare peste legumele proaspete decât înainte de a le consuma, pentru că altfel se înmoaie şi lasă zeamă.

[*]

conopida, broccoli şi varza pot fi consumate crude (doar varza de Bruxelles trebuie obligatoriu fiartă), iar valoarea lor nutritivă este mai crescută în această formă.

  • [*]

sparanghelul alb sau verde trebuie consumat chiar în ziua în care l-aţi cumpărat; se mănâncă doar vârfurile.

[*]

sfecla roşie conţine un pigment numit betanină care este folosit drept colorant alimentar.

[*]

fasolea boabe, mazărea şi soia trebuie lăsate la înmuiat timp de 4 ore în multă apă rece înainte de a fi gătite. în felul acesta evitaţi balonarea şi indigestia.

[*]

din soia se obţine brânză (tofu), lapte şi iaurt cu conţinut bogat de proteine şi calciu pentru vegetarieni.

[*]

ciupercile „champignons" pot fi mâncate crude, restul trebuie gătite.

  • [*]

pentru a evita oxidarea vitaminei C la contactul cu metalul rupeţi frunzele de salată cu mâna, în loc să le tăiaţi cu cuţitul.

[*]

pentru a le acoperi gustul uşor amar andivele se mănâncă cu sos de muştar.

[*]

nu gătiţi spanacul mai mult de 3-4 minute pentru a nu distruge vit. B şi C. Preferaţi salata de spanac proaspăt.

[*]

lycopenul din roşii nu este distrus prin gătit, tocatul şi adaosul de puţin ulei eliberează mai mult lycopen, pentru că acesta este liposolubil. Roşiile conţin lycopen indiferent dacă s-au copt natural sau artificial.

[*]

consumaţi vinetele la grătar sau amestecate cu puţină zeamă de lămâie şi năut (metodă arăbească). Sunt delicioase şi puţin calorice.

[*]

după spălare uscaţi frunzele de salată sau spanac pentru a evita oxidarea lor

[*]

broccoli fiert:

  • [*]

la vapori păstrează 73 % din vit. C

[*]

în apă doar 35 % din vit. C.

  • [*]

lycopenul dă culoare la varza roşie, tomate, dovleac.

[*]

beta-carotenul dă culoare la morcovi, mazăre, fasole roşie, salată verde, creson, ardei gras

Legumele care pot fi mâncate proaspete (crude) au conţinut caloric redus şi pot fi consumate FĂRĂ LIMITĂ (chiar şi 1 kg pe zi).

2 pumni (un castron) de roşii, ardei gras, broccoli, morcovi, salată, varză etc. = 200-300 g = 50 cal.

 

Caloriile din legume provin mai mult din sosurile care le sunt adăugate, deci consideraţi porţie corectă:

1 ou fiert = 0 cal = 1 lingură ulei = lingură = 1 cub = 2 linguri = 10 măsline smântână unt parmezan negre

(12%) (10 g) ras

Singurele legume care trebuie consumate cu porţia sunt legumele cu amidon: cartofi, mazăre, fasole boabe. Acestea constituie de obicei garnitura, iar porţia corectă este

Link spre comentariu
Toni Marginean
Specialiştii au fost întrebaţi un lucru simplu: “Ce aliment eviţi tu?”.
Răspunsurile acestora nu încropesc neapărat o listă de “alimente interzise”, dar înlocuindu-le cu alternativele sugerate vă pot aduce o îmbunătăţire a sănătăţii şi linişte sufletească. 
1. Endocrinologul nu va mânca niciodată: conserve de roşii
Frederick Vom Saal, este un endocrinolog la Universitatea Missouri unde studiază bisfenol-A (BPA).
Problema: Căptuşeala de răşină a conservelor de tinichea conţine bisfenol-A, un estrogen sintetic care produce, se pare, afecţiuni ce variază de la probleme de reproducere şi până la boli cardiace, diabet şi obezitate.
Din păcate, aciditatea (o caracteristică proeminentă a roşiilor) cauzează infiltrarea BPA în alimente. Studiile arată că la majoritatea oamenilor BPA-ul din organism depăşeşte cantitatea care inhibă producţia de material seminal sau care provoacă leziuni cromozomiale la ouăle animalelor.

Vom Saal spune că “putem asimila 50 de grame de BPA la litru dintr-o conservă de roşii, iar acesta este un nivel care va avea un impact asupra multor persoane, în special a celor tineri”. “Eu nu mă apropii de roşiile la conservă”, concluzionează endocrinologul Vom Saal.
Soluţia: Alegeţi roşii la borcan de sticlă (care nu sunt căptuşite cu răşină) sau pe cele proaspete şi organice. Dacă reţeta pentru care vreţi să le folosiţi vă permite, înlocuiţi-le cu sos de tomate îmbuteliat. Căutaţi produsele cu un nivel al sodiului redus şi cu puţine ingrediente adăugate. 
2. Fermierul nu va mânca: carne de vită hrănită cu porumb
Problema: Bovinele au evoluat pentru a mânca iarbă, nu cereale. Însă, fermierii de astăzi îşi hrănesc animalele cu porumb şi boabe de soia, care le îngraşă mult mai repede pentru a putea fi duse la abator.
Dar mai mulţi bani pentru fermieri crescători de vite înseamnă o nutriţie mai slabă pentru noi.
Un studiu recent realizat de USDA şi de cercetătorii de la Universitatea Clemson a descoperit că în comparaţie cu carnea de vită hrănită cu porumb, cea provenită de la animale crescute cu iarbă are un conţinut mai mare de beta-caroten, vitamina E, omega-3s, acid conjugat linoleic, calciu, magneziu şi potasiu, are mai puţini omega-6s inflamatori şi mai puţine grăsimi saturate care au fost legate de boli cardiace.
“Trebuie să respectăm faptul că vacile sunt ierbivore şi că acest lucru nu înseamnă că trebuiesc hrănite cu porumb şi cu îngrăşământ pentru pui”, adaugă Salatin.
Soluţia: Cumpăraţi carne de vită provenită de la animale hrănite cu iarbă, care poate fi găsită în special la magazinele de specialitate sau în pieţele de profil. De obicei trebuie să fie etichetată, dar dacă nu are aşa ceva, cel mai bine este să întrebaţi măcelarul despre provenienţa cărnii.
 
De asemenea, puteţi lua în considerare şi achiziţionarea cărnii direct de la un fermier sau un crescător de bovine. 
3. Toxicologul nu va mânca niciodată: popcorn făcut la microunde
Olga Naidenko este cercetătoare în cadrul Grupului de Muncă Ecologic.
Problema: Chimicalele, inclusiv acidul perfluoroocatonoic (PFOA), din căptuşeala pungii, fac parte dintr-o serie de compuşi chimici care sunt legaţi de infertilitatea la oameni. În cadrul unor teste realizate s-a descoperit că acestea provoacă cancer la ficat, testicular şi de pancreas.
Studiile arată că microundele determină chimicalele să se vaporizeze şi să migreze în popcorn.
“Acestea stau ani de zile în organism şi se acumulează acolo”, spune Naidenko.
Soluţia: Consumaţi popcorn realizat prin metoda tradiţională: la ceaun. Pentru aromă puteţi adăuga unt sau condimente uscate.
4. Directorul agricol nu va mânca niciodată: cartofi non-organici
Jeffrey Moyer este preşedintele Consiliului Naţional pentru Standarde Organice.
Problema: Legumele rădăcinoase absorb ierbicide, pesticide şi fungicide care ajung în sol. În cazul cartofilor, cea mai populară legumă din lume, aceştia sunt trataţi cu fungicide în timpul sezonului de creştere, apoi stropiţi cu ierbicide pentru a elimina buruienile înainte de recoltare.
După ce sunt culeşi, cartofii sunt trataţi din nou pentru a preveni încolţirea lor.
Moyer ne recomandă să încercăm următorul experiment: “Cumpăraţi un cartof dintr-un magazin şi încercaţi să îl lăsaţi să încolţească. Nu se va întâmpla acest lucru”.
Acesta mai spune că “am vorbit cu producătorii de cartofi şi aceştia mi-au spus în mod sincer că nu ar mânca niciodată cartofii pe care ei îi vând. Toţi au terenuri separate unde îşi cultivă cartofi pentru ei fără a folosi toate acele chimicale”.
Soluţia: Cumpăraţi cartofi organici. Spălarea cartofilor nu este suficientă pentru a elimina chimicalele care au fost absorbite în interiorul legumei. 
5. Experţii în domeniul pescăriei nu vor mânca niciodată: somon de crescătorie
Doctorul David Carpenter, director al Institutului pentru Sănătate şi Mediu de la Universitatea Albany, a publicat un studiu major referitor la contaminarea la peşti.
Problema: Natura nu a intenţionat ca somonii să fie înghesuiţi în ţarcuri şi hrăniţi cu soia, gunoi de păsări şi pene de pui hidrolizate. Ca şi rezultat al acestui aspect, somonul de crescătorie are un conţinut redus de vitamina D şi crescut de agenţi de contaminare, inclusiv cancerigeni, PCB, substanţe ignifuge bromurate şi pesticide,precum dioxina şi DDT (Diclor-Difenil-Tricloretanul).
Potrivit lui Carpenter, cei mai contaminaţi peşti provin din Europa de Nord. Studiile au legat DDT-ul de diabet şi obezitate, dar unii nutriţionişti cred că beneficiile pe care le au omega-3s cântăresc mai mult decât riscurile acestei substanţe.
Există o îngrijorare şi în ceea ce priveşte nivelul ridicat de antibiotice şi pesticide folosite pentru a trata aceşti peşti. Atunci când mănânci somon de crescătorieprimeşti o doză cu aceleaşi medicamente şi substanţe chimice.
Soluţia: Încercaţi pe cât posibil să cumpăraţi somon sălbatic proaspăt. Dacă pe etichetă scrie că este somon de Atlantic proaspăt, atunci în mod sigur este de crescătorie, deoarece nu mai există crescătorii de peşti comerciale pentru somon sălbatic Atlantic. 
6. Cercetătorul în domeniul cancerului nu va bea niciodată: lapte produs cu hormoni artificiali
Rick North este un director de proiect al diviziei Oregon pentru Societatea Americană de Cancer.
Problema: Producătorii de lapte îşi tratează vitele lor de lapte cu hormon de creştere recombinant pentru bovine (rBGH sau rBST) pentru a stimula producţia de lapte. Însă, rBGH creşte totodată şi riscul infecţiilor ugerului şi chiar a puroiului în lapte.
De asemenea, acesta duce şi la un nivel mai mare a unui hormon numit factor de creştere în lapte, asemănător insulinei. La oameni, niveluri ridicate de IGF-1 pot contribui la apariţia cancerului de sân, de prostată şi de colon.
“Atunci când guvernele au aprobat rBGH, s-a crezut că IGF-1 din lapte va fi desfăcut de tractul digestiv uman” a spus North. Aşa cum s-a dovedit mai târziu, cazeina din lapte protejează majoritatea cantităţii de IGF-1.
“Nu există o siguranţă de 100% că acest lucru creşte riscul cancerului la oameni, însă acesta este acum interzis în majoritatea ţărilor industriale”.
Soluţia: Verificaţi eticheta sticlelor şi a cutiilor de lapte să nu conţină rBGH, rBST şi să fie produs fără hormoni artificiali, sau cumpăraţi lapte organic. 
7. Expertul în alimente organice nu va mânca niciodată: mere convenţionale
Mark Kastel este director adjunct al Institutului Cornucopia, un grup de cercetare care susţine alimentele organice.
Problema: Dacă fructele de toamnă ar ţine un concurs “al celor mai bogate în pesticide”, atunci merele ar câştiga. De ce? Acestea sunt altoite în mod individual (descendente dintr-un singur copac) aşa că fiecare varietate îşi menţine aroma distinctă.
Aşadar, merele nu dezvoltă o rezistenţă la pesticide şi sunt stropite frecvent.Industria susţine în continuare că aceste reziduuri nu sunt dăunătoare. Însă, Kastel a descoperit că “muncitorii la o fermă au cel mai mare risc de a dezvolta cancer”.
Un număr crescut de studii încep să obţină tot mai multe informaţii care să lege o doză mare de pesticid de boala Parkinson.
Soluţia: Cumpăraţi mere organice din pieţe sau magazine.
 
 
 
Link spre comentariu

Am vazut ca rezolvarea majoritatii problemelor se reduce la cumpararea produselor bio, organice, eco s.a.m.d. De unde le cumparam si CINE garanteaza si cu CE autenticitatea si calitatea produselor? Am vazut un reportaj la tv cum fructele noastre, de cea mai buna caliate, sunt exportate si aduc mari profituri procesatorilor germani. E adevarat, ei au piata dar la noi nu se incurajeaza micul producator prin subventii si prin imprumuturi cu dobanda mica.

Link spre comentariu
Toni Marginean

Am intampinat in Germania prin 1994 un soc privind pretul la legume-fructe. La aprozarul particular aflat la parterul locuintei unde eram cazat (legumele aratau ca cel produse dintotdeauna in gradinile taranului roman) pretul era de cel putin de doua ori mai mare decat in supermarketuri. Si ce frumoase erau acolo dar atat de fade! Pe atunci in tara noastra nu eram indesati de E-uri. Si atunci am cumparat pentru familie din acelea frumoase - vezi Doamne le-am adus din Germania ceva deosebit! Fiasco total!

Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări