Vizitator Postat Iunie 14, 2014 Partajează Postat Iunie 14, 2014 XL=2πfL=6,28 X 20Hz X Lp , XL aproximativ 1420Ω . Cu ce tip de reacţii negative ai obţinut minim din bandă 18Hz cu -1db ?(raportat la 1khz) pentru ce putere în sarcină ? Exista doar o reactie anod-anod cu un rezistor de 1M iar nedecuplarea rezistorului din catodul lui ECC81 mai reduce cu 8dB distorsiunile, practic armonica a treia nu mai pot sa o masor , este undeva la >-75dB Link spre comentariu
THOMAS Postat Iunie 14, 2014 Partajează Postat Iunie 14, 2014 (editat) Foarte curioasa acesta configuratie de amplificator, fara prea mare efort am mai reusit sa reduc THD la un incredibil 0,25%/6w cea ce pentru un SE cea ce pare ireal dar va asigur ca nu sint povesti. Nu imi dau seama de ce literatura de specialitate nu arata ca pt o putere nominala data, pragul de THD in cazul SE nu scade la aceata limita atinsa de mine, undeva trebuie sa existe niste explicatii... Iata evolutia THD in acest nou caz: 8w-0,8% 7w-0,4% 6w-0,25% 5w-0,2% 4w-0,2% Si datele transformatorului facut de d-l Niculian: Zp=4200 ohm Zs=8 ohm Lp=11,3H/intrefier 0,2mm Ls=24,7 mH Rp=161 ohm Rs=0,52 ohm S=20,4cm* Banda de frecventa la -1dB este 18Hz-36Khz La ce frecventa si la ce curent a fost masurata inductanta bobinei primare dar si inductanta de scapari(pierderi) ? Daca aplicam formula nu prea ies socotelile,ar cam iesi o banda de frecventa la 0dB : 54Hz...27Khz si asta fara curent DC prin bobina primara,ar mai fi fost necesar sa stim si capacitatea parazita P/S si pe bobina primara pentru acest traf.Cam putin Lp=11.3H pentru o sectiune de 20.4cmp,probabil un numar forte mic de spire dar Ls=24.7mH arata un numar mare de spire pentru primar... (!!). Merg si eu alaturi de solicitarea d-lui Vali si ar fi bine sa vedem o oscilograma sinus la 20Hz la puterea cu cele mai mici THD,dar si la Ps=8W.Daca tot aveti in laborator montajul,as dori daca se poate un THD la 200Hz,2000Hz si 20Khz.Peste Ps>8W ce se intampla cu THD ?? Ceva "fenomene" se intampla acolo din punct de vedere tehnic sau chiar ati realizat ceva absolut ideal in configuratii SE cu tuburi electronice ! Ati reusit sa-l acultati pana acum? Editat Iunie 14, 2014 de LMOlimpiu Link spre comentariu
Vizitator Postat Iunie 14, 2014 Partajează Postat Iunie 14, 2014 Aparatul cu care am masurat inductanta este ESCORT ELC-130 si pe scala de 20H frecventa de masurare este de 117,54 Hz in schimb cu L-metrul facut de mine rezulta 15,4H masurat la 159 Hz iar capacitatea P/S=7,1nF. Nu am masurat inductanta de pierderi, valoarea Ls=24,3mH reprezinta inductanta infasurarii secundare si faptul ca in primar se regaseste o inductanta destul de mica este datorat intrefierului de 0,2 mm si bineinteles ca in prezenta c.c. va mai scadea Din pacate nu pot masura distorsiunile la 200 Hz-2Khz-20Khz fiindca rejectia fundamentalei se face doar la 1Khz cu >-70dB in cazul analizorului facut de mine dar cind voi trece pe la @Niculian cu analizorul de spectru se pot schimba frecventele fundamentale, probabil distorsiunile vor fi mai mari la capetele benzii Cind se depaseste 8w apare o limitare pe partea superioara la aproximativ 9w iar la 10 w limitarea este totala pe ambele alternante, deci distorsiunile cresc brusc dupa 8,2w si din pacate nu pot prezenta oscilograme fiindca am probleme cu aparatul foto iar pentru telefonul mobil nu am cablu de descarcare, cind voi rezolva problema am sa postez cit mai mult poze Am ascultat in atelier cum suna acest amplificator pe un OB insa prefer ca altii sa aprecieze sunetul lui in conditii mai bune de auditie, probabil in scurt timp... Link spre comentariu
THOMAS Postat Iunie 14, 2014 Partajează Postat Iunie 14, 2014 (editat) Aparatul cu care am masurat inductanta este ESCORT ELC-130 si pe scala de 20H frecventa de masurare este de 117,54 Hz in schimb cu L-metrul facut de mine rezulta 15,4H masurat la 159 Hz iar capacitatea P/S=7,1nF. Nu am masurat inductanta de pierderi, valoarea Ls=24,3mH reprezinta inductanta infasurarii secundare si faptul ca in primar se regaseste o inductanta destul de mica este datorat intrefierului de 0,2 mm si bineinteles ca in prezenta c.c. va mai scadea Din pacate nu pot masura distorsiunile la 200 Hz-2Khz-20Khz fiindca rejectia fundamentalei se face doar la 1Khz cu >-70dB in cazul analizorului facut de mine dar cind voi trece pe la @Niculian cu analizorul de spectru se pot schimba frecventele fundamentale, probabil distorsiunile vor fi mai mari la capetele benzii Cind se depaseste 8w apare o limitare pe partea superioara la aproximativ 9w iar la 10 w limitarea este totala pe ambele alternante, deci distorsiunile cresc brusc dupa 8,2w si din pacate nu pot prezenta oscilograme fiindca am probleme cu aparatul foto iar pentru telefonul mobil nu am cablu de descarcare, cind voi rezolva problema am sa postez cit mai mult poze Am ascultat in atelier cum suna acest amplificator pe un OB insa prefer ca altii sa aprecieze sunetul lui in conditii mai bune de auditie, probabil in scurt timp... OK! Am inteles, am crezut ca mai aveti montajul in laboratorul d-lui Niculian,multumesc oricum. In ceea ce priveste o auditie se pare ca aveti dreptate,totul poate fi subiectiv si mai mult decat atat chiar aseara intr-o discutie telefonica cu un coleg de pe aici dar si prieten bun am prmit inca odata o mustrare daca pot spune asa in care se afirma ca noi,electronisti nu stim sa ascultam muzica...,intr-un fel poate are dreptate. Daca in fizica sau matematica regulile sau legile sunt clare,in ceea ce priveste stiinta de a asculta muzica cred ca tine de foarte multe variabile. Editat Iunie 14, 2014 de LMOlimpiu Link spre comentariu
Vizitator Postat Iunie 14, 2014 Partajează Postat Iunie 14, 2014 (editat) Ştii ce devine curios Marius pentru o modulaţia dată ia(tub final) în sarcină la 7W când în discuţie intră frecvenţa de 1khz tubul vede la anod o sarcină să zic 4k2 dar pentru 20Hz având în vedere datele prezentate (Lp) sarcina văzută la anod scade foarte mult ca atare nu văd cum de precizezi 18Hz cu -1db mai ales fără să specifici pentru ce putere în sarcină? ,practic se impune să specifici pentru ce putere în sarcină? ai f_min 18Hz cu -1db. Din imaginile prezentate anterior care conţin şi vedere OT reiese fereastra tolei relativ ocupată asta înseamnă că sunt câteva mii de spire în primar probabil circa 3000sp sau peste , acum dacă ţinem cont de secţiune miez 20cm² nu înţeleg de ce doar 11H pentru întrefier 0,2mm. Sincer vorbind nu văd un răspuns posibil sinus 20Hz pentru cfg SE Ra=4200Ω/(7w) fără Lp>35H şi ceva reacţii negative combinate. Editat Iunie 14, 2014 de Vizitator Link spre comentariu
Vizitator Postat Iunie 14, 2014 Partajează Postat Iunie 14, 2014 Ştii ce devine curios Marius pentru o modulaţia dată ia(tub final) în sarcină la 7W când în discuţie intra frecvenţa de 1khz tubul vede la anod o sarcină să zic 4k2 dar pentru 20Hz având în vedere datele prezentate (Lp) sarcina văzută la anod scade foarte mult ca atare nu văd cum de precizezi 18Hz cu -1db mai ales fără să specifici pentru ce putere în sarcina ? ,practic se impune să specifici pentru ce putere în sarcina ? ai f_min 18Hz cu -1db. Din imaginile prezentate anterior care conţin şi vedere OT reiese fereastra tolei relativ ocupată asta înseamnă că sunt câteva mii de spire în primar probabil circa 3000sp sau peste , acum dacă ţinem cont de secţiune miez 20cm² nu înţeleg de ce doar 11H pentru întrefier 0,2mm. Vali, masurartoarea de banda /frecventa a fost facuta la o putere de iesire de 5 sau 6 w, nu mai stiu exact, iar chestia cu marimea inductantei mici este intradevar ciudata dar au fost doua masuratori cu doua aparate diferite si a rezultat 11 respectiv 15H, uite mai am un transformator care nu are pus intrefierul , verific sa vad ce arata cele doua instrumente... Link spre comentariu
Vizitator Postat Iunie 14, 2014 Partajează Postat Iunie 14, 2014 Totusi acesta este raspunsul amplidicatorului si uite am masurat cu cele doua aparate inductanta primara pt intredier de 0.2mm 0,1mm si 0 mm 0 mm 28H / 22H 0,1mm 20H / 16H 0,2mm 15H / 12H Tolele sint cu graunti orientati de buna calitate, probabil ca daca as pune tolele intretesute inductanta ar creste la aprox 32-35H masuratorile le-am facut doar cu tolele I presate pe cele E De ce sint doua masuratori diferite utilizind alte aparate nu stiu sa spun oricum cel confectionat de mine compara reactanta inductiva cu un rezistor variabil , cind sint egale este facuta automat conversia 1K=1H pe cind la aparatul ELC-130 masurarea se face cu o alta frecventa iar semnalul nu este sinus Link spre comentariu
adigh Postat Iunie 14, 2014 Partajează Postat Iunie 14, 2014 (editat) Exista motive pentru care doua L-metre ar arata diferit masurind aceeasi bobina fara sa fie nici-o masuratoare gresita. Tine de interpretarea masuratorii. Inductanta e mica pentru ca tolele au permeabilitate mica. Asta-i treaba. Tole cu pierderi mici nu inseamna si tole cu permeabilitate mare. Pierderi mici si o curba de histerezis lineara e chiar de preferat unei permeabilitati mari dar cu un miez ce distorsioneaza puternic. Chiar daca se obtine o inductanta mai mica totusi se va putea pastra extensia la joase fiindca prin compensatie pierderile mici nu vor produce o cadere de tensiune prea mare in secundar. Ma refer la joasa frecventa in momentul intrarii in saturatie. Putem sti caracteristicile acelei tole ? Intreb de permeabilitate ca celelalte caracteristici le stiu. Eu am folosit tole M111-35N , tole ce sunt aproximativ echivalente cu M6X-35 din care se pare ca are acel transformator. Daca se foloseste altceva spuneti-mi. M-am trezit in aceeasi situatie dar pe urma mi-am explicat. Acele tole chiar au o permeabilitate mica. Cel putin in punctul initial unde se face de fapt masuratoarea. Dar daca tensiunea de masura e prea mare, masuratoarea face medierea pe o plaja, nu se masoara intr-un punct pe curba de histerezis. In topicul cu amplificatorul lui niculian, valderama chiar se intereba daca nu cumva tolele sunt cu intrefier din fabricatie. Amplificatorul fiind PP. Aceleasi tole..... Editat Iunie 14, 2014 de adigh Link spre comentariu
mișa Postat Iunie 14, 2014 Partajează Postat Iunie 14, 2014 Exista motive pentru care doua L-metre ar arata diferit masurind aceeasi bobina fara sa fie nici-o masuratoare gresita. Tine de interpretarea masuratorii. Mie mi se pare normal ca doua L-metre sa masoare aceeasi inductanta a unei bobine. Eu zic ca cel putin unul din aparatele de masura e decalibrat. Presupun ca cel care masoara in forma de unda deformata, chiar datorita deformarii. 1 Link spre comentariu
adrian_pic Postat Iunie 14, 2014 Partajează Postat Iunie 14, 2014 Si mie mi se pare normal ca doua L-metre sa afiseze aceeasi valoare a inductantei unei bobine ca altfel ar trebui sa gasim scris pe bobine inductanta = de la xxH (masurat cu aparatul X) pana la yyH (masurat cu aparatul Y) si cand vine vorba de facut un filtru va iesi fix aiurea ca deh o bobina are mai multe inductate (in functie de aparatul de masura). Link spre comentariu
adigh Postat Iunie 14, 2014 Partajează Postat Iunie 14, 2014 (editat) Mie mi se pare normal ca doua L-metre sa masoare aceeasi inductanta a unei bobine. Eu zic ca cel putin unul din aparatele de masura e decalibrat. Presupun ca cel care masoara in forma de unda deformata, chiar datorita deformarii. Presupun ca se cunoaste forma unei histereze asa ca nu mai desenez. In regiunea initiala permeabilitatea e mai mica, apoi pe masura ce creste componenta continua si deci inductia B, vom avea o crestere de permeabilitate, iar apoi cind se intra in saturatie va scadea din nou permeabilitatea. In cazul masuratorii fara componenta continua a curentului, vom avea o parcurgere a curbei de histerezis in jurul originii axelor, din cadranul 1 in cadranul 3, cu mici intrari in cadranele 2 si 4 in functie de remanenta. In acea zona permeabilitatea e mica. Daca tensiunea de masura va creste vom avea tot o parcurgere a curbei de histerezis in jurul punctului de origine a axelor dar pe o portiune mai mare. Parcurgerea pe o portiune mai mare inseamna ca semnalul de masura sa intre si sa parcurga si o parte a curbei unde avem permeabilitate mai mare. Aparatul de masura va face de fapt o mediere a valorilor pe portiunea de masura. Cu cit tensiunea de masura e mai mica cu atit vom putea spune ca am masurat inductanta pe un punct al curbei de histerezis. Daca aparatul de masura lucreaza cu tensiune mare atunci vorbim de o masuratoare pe o portiune a curbei, nu intr-un punct. Doua aparate ce masoara o inductanta ideala pot da aceeasi valoare, iar pe o inductanta reala pot da valori diferite in functie de frecventa, tensiune de lucru si principiu de masura. Daca miezul are parametrii diferiti in functie de frecventa si inductie atunci e normal sa nu vorbim de o singura inductanta a bobinei. Pentru a fi totusi exacti e necesar a se preciza conditiile de masura. Fie ca ne place fie ca nu, miezul nu are aceleasi proprietati indiferent de situatie. @adrian_pic, Natura are legile ei si nu-i pasa daca tu nu te poti baza pe o valoare fixa a unei bobine cu miez. Editat Iunie 14, 2014 de adigh Link spre comentariu
gg101 Postat Iunie 14, 2014 Partajează Postat Iunie 14, 2014 (editat) Si mie mi se pare normal ca doua L-metre sa afiseze aceeasi valoare a inductantei unei bobine Mai este o problema. Sunt aparate care masoara inductanta la diferite frecvente. Unele masoara la 120 Hz , altele la 200 sau 400 Hz. Pt un astfel de caz este normal ca valorile masurate sa fie diferite. Sunt L-metre cu tolerante sub 1% care au posibilitatea de a selecta aceste frecvente de test (100,120,220,400,1000 si 10000 Hz). Editat Iunie 14, 2014 de gg101 Link spre comentariu
mișa Postat Iunie 14, 2014 Partajează Postat Iunie 14, 2014 Sigur! Totusi, acele L-metre au o compensare interna functie de frecventa. Cam la ce frecvente se masoara inductante de ordinul H sau zeci de H? Nu sunt oarecum apropiate? Cite inductante are o bobina? (Cite rezistente are o rezistenta? Normal, depinde de temperatura, dar pe care o dam sub forma de caracteristica, notata pe corpul rezistentei? Dam mai multe?) Am totusi pretentia ca in cazul in care masor aceeasi bobina cu ORICE aparat de masura, rezultatele sa fie identice, normal, in zona tolerantei aparatelor. In cazul in care cu un aparat masor 10H si cu altul masor 5H, clar e vorba de o decalibrare. Exact acelasi lucru pretind si de la capacimetre, voltmetre, ampermetre...etc, si sa stii, cu aparate bune, masuratorile sunt identice chiar si la L-metre. 1 Link spre comentariu
Vizitator Postat Iunie 14, 2014 Partajează Postat Iunie 14, 2014 Cred ca am gasit de ce cele doua aparate arata diferit in plus am o bobina de soc folosita intr-un vechi televizor japonez (National ,cei mai in virsta il cunosc) ce are valoarea trecuta pe el de 0,9H si masurata cu aparatul confectionat de mine da exact o,9H iar cu RLC-metrul de tip AGILENT ELC130 doar 0,66H. Acesta din urma ar trebui sa masoare cu 120Hz si el are de fapt 117Hz , l-am desfacut sa vad daca are ceva de reglare dar din pacate sint vreo 6 semireglabili, sa vad poate gasesc ceva de service... Link spre comentariu
Vizitator Postat Iunie 14, 2014 Partajează Postat Iunie 14, 2014 (editat) Indiferent de situaţie ( L_metru folosit în determinarea L)ceva pare a nu fi în regulă(evident) sau altfel spus cum putem regăsi la ieşire în sarcină 6W sinus 18Hz/-1db raportat 1khz(7.6W/0db), când Lp=11H/20cm²/0,2mm aşa cum precizează Marius având în vedere cfg SE şi doar reacţia anod-anod. Nu bate domne inductanţa precizată(Lp=11H) cu aia 18Hz/-1db sau "dacă bate" nu se mai poate discuta de sinus... din aceste motive poate Marius va prezenta oscilograma cu 20Hz/6W sinus moment în care dacă formă de undă sinus regăsită la ieşire în sarcină se respectă cât de cât înţelegem clar că există o altă valoare Lp>30H fizic. Pentru -1db în putere am coeficient aprox 0,8(0,79) pe sarcina dată. Editat Iunie 14, 2014 de Vizitator Link spre comentariu
Postări Recomandate