THOMAS Postat Iunie 5, 2014 Partajează Postat Iunie 5, 2014 (editat) @ Simson, poze cu sinus la frecvente joase nu am facut, sa vad cum stau cu timpul... Aveti o realizare de exceptie cu niste componente ieftine,nu pot decat sa ma bucur ca cineva din comunitatea noastra,<elforum> a realizat asa ceva,felicitari! Studiati documentul de aici http://www.4tubes.com/SCHEMATICS/LUNDAHL-TRANSFORMERS/!LEVEN-Germany/300B-SE/index.htm si o sa va dati seama ce ati realizat dv.,mai ales ca proiectul german este realizat cu traf LUNDAHL,atentie la analiza spectrala si THD ! Astept cu nerabdare si o impresie asupra unei auditii cu acest amplificator. Editat Iunie 5, 2014 de LMOlimpiu Link spre comentariu
Vizitator Postat Iunie 5, 2014 Partajează Postat Iunie 5, 2014 Aveti o realizare de exceptie cu niste componente ieftine,nu pot decat sa ma bucur ca cineva din comunitatea noastra,<elforum> a realizat asa ceva,felicitari! Studiati documentul de aici http://www.4tubes.com/SCHEMATICS/LUNDAHL-TRANSFORMERS/!LEVEN-Germany/300B-SE/index.htm si o sa va dati seama ce ati realizat dv.,mai ales ca proiectul german este realizat cu traf LUNDAHL,atentie la analiza spectrala si THD ! Astept cu nerabdare si o impresie asupra unei auditii cu acest amplificator. Multumesc d-le Olimpiu, intradevar schema data de dvs este deosebita si extrem de utila , cu o prezentare sintetizata clara , tipic nemteasca ,in plus poate fi un etalon sau referinta pentru constructii SE Am sa incerc sa ridic niste caracteristici reale ale tubului si am sa va solicit o simulare cu date cit mai complete, banuiesc ca o explicatie a functionarii acestui amplificator va fi mai usor de dat insa pina atunci voi mai face citeva modificari si o proiectare a sistemului de alimentare Link spre comentariu
THOMAS Postat Iunie 5, 2014 Partajează Postat Iunie 5, 2014 Cu mare interes astep datele de la dv.,pe perioada comunicari mele cu E.Karpov am avut sansa sa obtin cateva zeci de modele de tuburi electronice determinate de d-lui exact ca si dv.,adica prin metoda practica punct cu punct in laborator.Eu am deterimat practic caracteristicile pentru doar trei tuburi electronice considerate de mine mai ciudate si anume: OT100,G-811 si E130L si pentru acestea chiar mi-ar parea rau ca cineva sa ma contrazica...(!!!),in rest ma cam iau dupa datele de cataolg mai ales dupa cataloagele date de fabricant. Orice model de tub electronic realizata dupa niste determinari practice nu face altceva decat sa ne apropie cat mai mult de realitate. Tocmai asta-i frumuseatea constructiilor cu tuburi electronice,adica sunt "foarte" analogice,pot spune fara sa gresesc ca sunt dispozitive electronice cu "personalitate si caracter". Link spre comentariu
franzm Postat Iunie 5, 2014 Partajează Postat Iunie 5, 2014 ...in plus are o optiune FLUTTE , nu m-am prins... Manualul de utilizare si schema aparatului. Link spre comentariu
sebi_c Postat Iunie 5, 2014 Partajează Postat Iunie 5, 2014 Ca o parere personala, nu-mi place osciloscopul asta, http://www.elforum.info/uploads/monthly_06_2014/post-220265-0-74521000-1401949141.jpg . Are un forma de unda cam seaca, cu erori de cuantizare vizibile, desi inevitabile intr-un mediu digital. In materie de osciloscoape digitale imi place Tektronix fosfor (am vazut unul in US de ma data gata, nu ziceam ca e digital). Altfel, imi place mult osciloscopul meu Tektronics cu memorie analogica, ca aici http://www.elforum.info/uploads/monthly_12_2013/post-17079-139829724299.jpg . Chiar osciloscopul tau cu tenta albastruie ofera imagini mai frumoase. In fine, o chestiune "de gustibus...". Si la 40Hz se observa componenta continua, asa cum, de fapt, e si afisata. Daca-mi doresc o scula din cele afisate, analizorul HP este suficient pentru a-mi satisface exigentele unor masuratori de calitate De discutata ar fi si reactia negativa, pe care o ai acolo; cred ca si ea contribuie destul de mult la calitatile amplificatorului. Cand am vazut prima oara caracteristicile PL504, am concluzionat ca nu sunt chiar apropiate de cele standard ale unei pentode, asa cum este definita de setul de ecuatii clasice. In fapt cam toate tuburile asemanatoare (TV-final linii, perfectionate pentru switching) le au cam la fel. Totusi se pare ca mai trebuie sapat in domeniu! Poate ar trebui sa-i tragem de maneca pe maniacii de 300B sa se uite la PL504 (am glumit!). Referitor la modelele lampilor din simulare, pot spune ca au abateri suficiente ca la o simulare sa faci aprecieri ale THD, uneori de valori incredibile. Chiar la modelele pozate aici de Lazaroiu se vede ca la valori mici ale curentilor sunt diferente grafice vizibile si uneori potrivite la tensiuni medii, iar la tensiuni mari abateri evidente. Asa ca daca te referi la valoarea armonicii a doua sau a treia cu 40..50dB mai mici, ce sa mai zici de acuratetea simularii! Impactul simularii devine critic in special la solutiile audiofile, fara reactii, unde un model inexact poate afecta rezultatul, efectul fiind o ruptura intre simulare si realizare. La amplificatoarele cu reactii globale, simularea e destul apropiata de realitate cand amplificatorul este bine conceput (amplificare globala suficienta si reactie care sa diminuieze 15..20dB). In acest caz, abaterile modelelor sunt atenuate de reactie (de fapt si dispersia lampilor). Uneori ma distrez cu maniacii de la amplificatoarele cu siliciu, unde se estimeaza THD de ordinul 0.0001%! Simuleaza fratii cu tot felul de tranzistoare, configuratii, pana obtin asemenea valori. In final nu am gasit nicaieri o masuratoare credibila care sa reflecte asta (poate e si nu o stiu eu). E drept ca acolo reactiile globale sunt mai puternice si amplificarile in gol uriase, dar chiar si asa ma nu prea-mi vine sa cred asemenea valori. 1 Link spre comentariu
hpavictor Postat Iunie 5, 2014 Partajează Postat Iunie 5, 2014 Da , așa este .Nimeni nu s-a născut învățat , domnule Sebi !De aia exista forumuri , ca sa învățăm si de la alții . Link spre comentariu
Vizitator Postat Iunie 6, 2014 Partajează Postat Iunie 6, 2014 Caracteristica Ua/Ia functie de -Ug ridicata pentru tubul PL504 35v.doc Link spre comentariu
THOMAS Postat Iunie 6, 2014 Partajează Postat Iunie 6, 2014 (editat) Caracteristica Ua/Ia functie de -Ug ridicata pentru tubul PL504 Grafic "vorbind":cam asa ! Ciudata lampa,inseamna ca-i cam greu sa multiplicam un amplificator cu performante asemanatoare,sau sa testam fiecare lampa in parte. Graficul este generat cu EXCEL 2007 exact dupa datele din documentul dv. Nu pot decat sa va felicit si sa va multumesc pentru munca depusa,foarte util pentru noi ce ati facut dv. Editat Iunie 6, 2014 de LMOlimpiu Link spre comentariu
Vizitator Postat Iunie 6, 2014 Partajează Postat Iunie 6, 2014 (editat) Datele din document Marius sunt irelevante ,probabil o procedură de ridicare defectuasă , nu contează/foloseşte ce ai ridicat acolo(în document) contează rezultatul obţinut(thd 1%). Ar trebui să mai înţelegi că valoarea procentuală thd va fi dependentă de fundamentală 1khz ,1,4khz ...200Hz mai precis procentajul thd determinat pentru o fundamentală 1,4khz va fi mai mic în raport cu determinarea pentru fundamentală 1khz. Ca fapt divers aici http://www.elforum.info/uploads/monthly_06_2014/post-220265-0-98454100-1401907439.jpg ai fundamentala 1,4khz (a-II-a 2,8khz a-III-a 4,2khz...urmatorii multipli naturali 1,4khz). PS Cea mai joasă dintre frecvențe se cheamă fundamentală (frecvență fundamentală, armonicul întâi). Editat Iunie 6, 2014 de Vizitator Link spre comentariu
Vizitator Postat Iunie 6, 2014 Partajează Postat Iunie 6, 2014 Am facut o greseala atunci cind am ridicat caracteristica in sensul ca am fortat curentul anodic la tensiuni mai mari de 400v si am depasit puterea disipata pe anod, este clar ca rezultatele in urma incalzirii exagerate au fost viciate de acea voi considera (empiric) o valoare de Pd=25w, practic voi desena o hiperbola de disipatie sub care vor fi coordonatele punctelor Link spre comentariu
carageae Postat Iunie 6, 2014 Partajează Postat Iunie 6, 2014 (editat) Bun punctul de vedere...asta incercam si eu sa spun in primul meu post aici, dar nu mi-a iesit: Fiind un amplificator cu o pseudotrioda in final, cum s-ar comporta cu o trioda reala? Oare nu cumva o trioda "fabricata" in acest fel se comporta mai bine, din acest punct de vedere, decat una reala, nativa? Asa ne putem da seama daca e vorba de un caz particular, specific pentru tubul PL504 (poate ar fi si mai interesant de testat PL509, 519, sau chiar si lampa aia cu capac, mult blamata)...eu insa as fi curios daca si cum ar suna o trioda atacata in acest fel...aveam in plan sa construiesc in viitorul apropiat un SE cu 6S33S, poate ar fi si asta o candidata buna pt. aceasta schema... Si da, exact aia voiam sa aflu si eu, si poate chiar voi avea ocazia unei auditii live, cum suna la ureche? Eu am fost usor dezamagit de 2 amplificatoare cu lampi in PP, care anuleaza distorsiunile pare...adica sunau bine, dar era un sunet pe care l-am auzit si la un amplificator BUN pe tranzistoare, nu mai au acea "caldura" data de armonicile pare, sau microdetalii fabricate cum le mai zic unii... Editat Iunie 6, 2014 de carageae Link spre comentariu
Vizitator Postat Iunie 7, 2014 Partajează Postat Iunie 7, 2014 Imposibil de redus distorsiunile sub 1,4%-6w prin cuplaj capacitiv, am modificat driverul cu ECC81 pina am ajuns la aceasta valoare si dozaj optim de rectie Schade (300K), probabil o reactie negativa globala mai poate reduce ceva Suprinzator de stabil sistemul de cuplaj galvanic trebuiesc stabilizate doar tensiunile de +150v/10mA si -215v/4mA dar avind in vedere curentii foarte mici problema este nesemnificativa, probabil niste stabilizatoare V-mos controlate cu TL431 sint suficiente Puterea maxima ce se poate scoate cu acest tip de amplificator este de 7,5w unde THD =1% peste aceasta valoare distorsiunile cresc rapid fiindca sinusoida se deformeaza pe partea superioara Link spre comentariu
sebi_c Postat Iunie 7, 2014 Partajează Postat Iunie 7, 2014 Pai, da, reactia negativa corecta te scapa de imperfectiunile lampii utilizate si in plus, tensiuni stabile (mai ales la triode) si bine filtrate se adauga la performantele amplificatorului. Personal, cred ca fara reactia aia, amplificatorul n-ar fi functionat prea bine. Este totusi o puterea de iesire destul de mare pentru lampa aceasta cunoscand mai ales ca este configurata trioda. @Carageae: Un amplificator de calitate nu mai adauga nimic la susra de semnal! Am mai spus asta si o s-o repet la infinit. Un PP va suna mult mai bine decat un SE oricand, daca este bine facut, nu ca gioarsele de pe toate drumurile. Perfectiunea nu e sa cauti armonice de nu stiu ce rang la nu stiu cati dB; asta e o prostie indusa de alchimistii amplificatoarelor. Daca injectezi un semnal sinus pur de 1KHz, nu trebuie sa mai gasesti la iesire nu stiu ce armonice! Bineinteles ca si alti parametri trebuie sa fie in ordine ca, elementele diagramei Bode (amplitdine, faza), dinamica, zgomot, etc. pentru a avea un amplificator bun. Cred ca 6S33S este o lampa nu prea potrivita pentru audio. Acest lucru nu numai ca e energofaga, dar e si instabila in stabilirea PSF. Am un amic care are potentimetre si aparate de masura montate, pe care le regleaza tot timpul. Asta nu e amplificator, e asa o jucarie pe care sa o tot bibilesti. Neculeacorneliu, capacitoarele de cuplaj diminuiaza banda de frecvente in partea inferioara si deterioreaza faza semnalului, astfel existand posibilitatea inrautatirii stabilitatii la aceste frecvente cand e reactie negativa globala. Acest lucru se distinge prin aparitia unor autoscilatii de joasa frecventa, chiar inaudibile (flutura membrana difuzorului). Altfel, aceste cuplaje nu ridica alte probleme. Intradevar, sunt si amplificatoare cu siliciu care suna bine, nu neaparat mai tare; mai tare sau mai putin e o chestiune de putere. Daca ai fi ascultat amplificatoarele de la Gradina de Vara din Timisoara cand se rulau filme pe ecran panoramic urias ai fi auzit un sunet extrem de puternic si frumos. Sunetul se deplasa dintr-o parte in alta cu frecvente joase puternice de-ti faceau pielea gaina. Printre altele, am vizionat pe vremurile alea "The last waltz", singurul film despre muzica rock rulat pe vremurile alea; fascinat pentru mine, nimic nu am vazut si auzit mai uluitor. Amplificatoarele erau toate cu lampi si proiectoarele cu arc electric. Acum incearca unii sa le repuna infunctiune, dar nu se stie in ce masura vor putea face asta! Link spre comentariu
Vizitator Postat Iunie 7, 2014 Partajează Postat Iunie 7, 2014 Sebi, in cazul acestui amplificator chiar conteaza reactia negativa si pe masura ce mai modific cite ceva devine acest tot mai ciudat de exemplu prin schimbarea rezistorului din catod de 1ohm cu unul de 10 ohm sa extins puterea de iesire la 8,6w cu TDH=1% iar la 9w se comporta ca un PP adica ambele alternante se limiteaza aproape egal in plus ecartul dintre H2 si H3 a crescut la 22dB si daca nu as fi facut masuratorile cu ajutorul aparatelor lui Niculian as fi zis ca fac erori sistematice... Link spre comentariu
Vizitator Postat Iunie 7, 2014 Partajează Postat Iunie 7, 2014 condensatorii de cuplaj ce conduc la erori de faza pot baga amplificatoarele in oscilatie doar daca sunt interpusi in bucla de reactie negativa ac sau intr-o reteaua de integrare, dar nici asta nu e valabil pt orice topologie sau valori.limitarea benzii de frecventa depinde de valoarea si tipul condensatorilor.In cazul montajului d-lui Marius Popa sunt convins suta la suta ca nu cuplajul capacitiv ar putea creste thd-ul ci topologia.Biasarea lui Pl504 este complet diferita .Montajul mai suporta imbunatatiri sub aspectul thd-ului, dar trebuie apelat la blamatii tranzistori pt asta.condensatorii de cuplaj ce conduc la erori de faza pot baga amplificatoarele in oscilatie doar daca sunt interpusi in bucla de reactie negativa ac sau intr-o reteaua de integrare, dar nici asta nu e valabil pt orice topologie sau valori.limitarea benzii de frecventa depinde de valoarea si tipul condensatorilor.In cazul montajului d-lui Marius Popa sunt convins suta la suta ca nu cuplajul capacitiv ar putea creste thd-ul ci topologia.Biasarea lui Pl504 este complet diferita .Montajul mai suporta imbunatatiri sub aspectul thd-ului, dar trebuie apelat la blamatii tranzistori pt asta. neculeacorneliu, in ambele situatii de cuplaj punctul static de functionare a fost aproximativ egal inclusiv impendanta transformatorului iar atacul cu cele doua drivere sa facut in asa fel incit distorsiunile introduse de acestea sa fie foarte mici. Stiu ce inseamna o sarcina activa comparativ cu banalul rezistor anodic, asta este o problema minora, ma intereseaza in acest moment sa imi explic de ce sint atit de mici distorsiunile si deocamdata emit ipoteza ca neliniaritatea celor doua tuburi se compenseaza in sens pozitiv , poate fi vorba de potrivirea fericita a acestor doua tuburi. Cuplajul capacitiv nu permite micsorarea distorsiunilor sub o anumita limita indiferent de cita aranjare corecta se face din punctele statice de funtionare iar reactia negativa doar imbunatateste aceste distorsiuni dar cu un anumit pret, pina la urma inclin sa cred ca este vorba de doar un singur tub in acest amplificator... Link spre comentariu
Postări Recomandate