SE cuplaj galvanic

[Vizitator]

pai hai sa ne luam toti roe-tester, asta asa ca sa ne aratam muschii ca avem cu ce masura in A2....

eu propun asa, daca esti de acord, fa un grafic PL504 trioda cu roe-tester si il suprapunem cu modelul generat de uTracer, sa vadem in A2 cat de mare e abatrea.

PS. nu am nimic cu nimeni si nu tin partea nimanui, de asta nici nu m-am bagat pana acum, pe vremea cand LMO lucra pe modele din foile de catalog, aveai o problema cu asta, ca tuburile nu bat cu realitatea,etc.. (oarecum indreptatit), acum daca se lucreza cu modele generate uTrace, nu avem A2 (ai basca, DA, are mot, NU...)

     Am sustinut si-mi mentin opinia ca datele de catalog sunt fictive iar in realitate dispersia parametrilor tuburilor e mare. Cand eu am spus asta majoritatea a fost impotriva, unii chiar incercau sa demonstreze contrariul. Ceea ce am afirmat se baza pe masuratori si pe opinia unor colegi de pe RMorg, care stiu ce spun. 

Aceste date de catalog fac deosebirea intre tuburi si in mod normal ar trebui gasite la fiecare tub. Pt ca sunt componente de consum si exista (au fost) multi producatori e normal sa existe tolerante. Din cauza asta costa cat costa o pereche care bate 100% cu foaia de catalog. 

   Legat de modele folosite in simulare nu conteaza cu ce aparat sunt ridicate caracteristicile importanta e acuratetea masuratorilor. Concret, ceea ce a postat @Lazaroiu pt PL504, nu seamana nici pe departe cu foaia de catalog si nici cu realitatea. Ori are µTracer_ul necalibrat. Eu nu ma grabesc sa postez rezultatul unor masuratori pana nu verific datele pe mai multe esantioane din loturi si producatori diferiti. Sa faci o simulare cu un model gresit si sa sustii acuratetea simularii si rezultatele finale (THD, putere, FFT,etc) nu prea e in regula.

In plus mai exista si sustinatori care cred orbeste in ce spune calculatorul. Eu, personal, nu am incredere decat in aparatele de masura, iar cand am dubii masor aceiasi parametrii cu mai multe aparate diferite. Pt asta tin 20 multimetre, 10 osciloscoape, 2 analizoare de spectru si 2 de distorsiuni. Pt a fi 100% sigur de o masuratoare.

 

@Patefon, cu parere de rau , spun ca graficul ala de la PL504 e extrapolat tot. Am ridicat si eu caracteristici anodice si de grila pe multe modele de tuburi, inclusiv cu grila pozitiva si stiu ce spun. Cand se intra in regiunea de curenti de grila o cam ia totul razna , si mai ales la tuburile construite pt aplicatii fara curenti de grila. Doar la cele construite special pt curenti de grila poti extrapola maxim o curba urmatoare, dar nu esti sigur de veridicitatea acesteia, uneori apar si surprize.

[adigh]

@dvb,

Ai ramas la fel de murdar la gura. Combate spusele cuiva cu argumente tehnice nu aruncind cu rahat in ventilator. Daca vrei sa-i sustii spusele lui popa marius sustine-le cu argumente tehnice. Crezi ca daca nu intelegi ce spune cineva inseamna ca vorbeste prostii. Spune cum se poate inrosi un anod la 22W dar nu se inroseste la 31W. Restul orice inafara explicatiei tehnice e gargara.

Editat Aprilie 25, 2016 de adigh

[Vizitator]

Adigh a fost "oferită" explicaţia.

 

numai condensatorul de cuplaj(gc) conduce la această anomalie-inversă în conformitate cu "argumentările" oferite de doktore.

 

unde mai pui că am văzut exemplificat grafic(prin copy/paste +adăugiri) şi capabilitatea draivărului de a conduce gc-tub final în A2 fără a afecta evoluţia vârfului semialternanţei pozitive din atac.Reţine Adigh în grafic ai şi timpul precizat perioada 1s(1Hz), de ce spun reţine Adigh pentru că doktore discuta/reprezenta aici cuplajul capacitiv gc la 1Hz.

 

Editat Aprilie 25, 2016 de Vizitator

[Vizitator]

dna Vali....iar te mananca....destele. Iti recomand sa pui mana pe ...carte si sa nu mai inghiti toate simularile.

Ia si o dedicatie 

[adigh]

@Valderama,

Deunazi dvb sustinea ca poate conduce in A2 un etaj PP cu un driver catodina inductiv cu rezistente de 1kohm fiecare infasurare. Cu un transformator minuscul. Atit de putin intelege A2.

 

@dvd, Prolificitatea nu inseamna si profunzime.

 

@Adigh,

Nu-l baga in seama pe dvb. Vai de capul lui, imi e mila de el. Confunda folclorul audiofil cu stiinta si tehnica.

Editat Aprilie 25, 2016 de adigh

[adigh]

Deja incepem sa alunecam in balarii si nu vreau. Caut sa nu ma las tras.

 

@dvb, nu ai spus nimic tehnic ontopic, bun sau rau. Toate interventiile tale sunt atacuri la persoana si denigrare. Mai inteleg cite o gluma ca am simtul umorului si nu suntem de piatra dar vino si cu ceva argumente tehnice daca ai un punct de vedere.

Revin cu intrebarea si ma retrag din discutie ca nu duce la nimic bun si pierd vremea : cum explici ca acelasi anod se inroseste la 22W disipati dar nu se inroseste la 31W ?

Daca esti capabil sa discuti tehnic si ontopic.

Editat Aprilie 25, 2016 de adigh

[gg101]

..... Confunda folclorul audiofil cu stiinta si tehnica.

Dragii mei,

Va rog frumos nu mai folositi cuvantul "stiinta" din respect pt riguarea care ar trebui sa domine o discutie cu un astfel de caracter(stiintific).

Va multumesc ,

[adrian_pic]

Mda, deja doua surse intr-un amplificator este ceva complicat si trebuie explicat pe indelete, de ce nu l-ai lasat sa gasesca singur raspunsul fiindca

dorea sa intrebe repetat pina afla adevarul

 

Daca vreau sa aflu un raspuns care ma roade folosesc LTSpice care stie sa lucreze si cu N surse de alimentare nu numai cu doua. Nu esti prima schema cu doua surse de alimentare insa celelalte erau corect desenate. Tu ai in desen doua mase si in LTSpice (ca si la scoala) se foloseste doar o singura masa fata de care ne raportam.  Ca schema ta sa fie valabila cu valorile tensiunilor marcate pe ea TREBUIE SA STERGI PRIMA MASA (simbolizata cu GROUND). Adica asa:

 

sau poti lasa prima masa si o stergi pe a doua cum a facut LMOlimpiu (si care este mai usor de urmarit si a scris clar -69V in grila tubului final ca sa fie clar ca ne aflam in clasa A1 si nu mai luam teapa cum a fost in cazul cuplajului capacitiv) adica asa:

 

Eu in LTSpice si babeste ajung la rezultat (cateva click-uri si fac schema, apoi LTSpice gandeste si rezolva tot) si ma luminez (daca simulez eu sau daca nu am modelul unui tub apelez la LMOlimpiu) insa tu habar nu aveai (si ramaneai in intuneric daca nu te lumina si pe tine LMOlimpiu cu simularea) ce se intampla daca in schema cuplajului capacitiv legai R3 de la anod la G1. 

 

P.S. Asa de mult le-ai ametit ca tie ti-a dat curent de 84mA in loc de 64mA si deja vezi ca simularea te trage de urechi si iti spune ca afirmai prostii cu cei 10W in plus in situatia cuplajului galvanic. 

Editat Aprilie 25, 2016 de adrian_pic

[Vizitator]

iluminatule...ai auzit de masa de semnal si masa de putere ??? Ia intreaba-ti mentorii...

[adrian_pic]

iluminatule...ai auzit de masa de semnal si masa de putere ??? Ia intreaba-ti mentorii...

si cat este diferenta de potential intre ele desteptule?

 

Degeaba incerci sa dregi busuiocul ca din masa de semnal si masa de putere nu apar aia 10W in plus in cazul cuplajului galvanic.

Macar te-ai lamurit ca nu cuplajul capacitiv este vinovat de inrosirea anodului?

Editat Aprilie 25, 2016 de adrian_pic

[Patefon]

Eu tot nu inteleg de ce faceti atata tam-tam pe o greseala de desen. In mod evident ca nu avea cum sa masoare 53V in catodul PL504 daca reactia era cuplata gresit.  In lipsa unor date concrete despre ce curent haleste grila in regim de tensiune pozitiva orice cifra e ochiometrie. Cu Spice, Multisim, Creion, Stilou, TINA, LTSpice, si ce mai vreti voi este pur ochiometrie. 

 

Cat despre cuplajul galvanic eu cred ca in realitate minusul sursei V1 este legat la minusul sursei V2 caz in care lampa merge pe la 14W - 15W. Am mai precizat ca la 5 mA pe 6N1P nu-mi iese Kircoff in bucla de alimentare. Ceva nu corespunde cu realitatea.

[Vizitator]

Marius având în vedere etajul final EL504(conexiune tiodă) şi sursa sa anodică 390V de ce ţii grila _2 aşa strâns cuplată la anod(prin 100Ω doar) ?!,  cu tensiune mare de accelerare obligi g2 la o contribuţie serioasă în curentul anodic(cu 100Ω).Nu vreau să intru în polemică dar lansez o vorbă majorează dacă vrei(poftim cu titlu experimental) Rg2 470Ω-1KΩ (ai tensiune mare Ua etaj final) astfel ponderea semnificativă în curent va ţine de anod

 

dacă tu vei majora rezistenţa de valoare actuală 100Ω la 470Ω(1K) o să ai un alt tub(verifică când ai timp şi chef).

 

acum (având în vedere schemele date/postate/discutate) există pericolul ca grila2(parţial anod) să intre şi ea în emisie secundară.

Editat Aprilie 25, 2016 de Vizitator

[adigh]

Obisnuim sa vorbim despre masa de semnal si masa de putere insa asta e doar conventional.

Putem declara masa orice nod si putem avea conventional N mase cite noduri de retea avem. Inclusiv bara de plus putem sa o consideram masa.

Cine spune ca negativul alimentarii trebuie sa fie masa ?

 

Ne convine cel mai mult sa declaram masa, nodul cu cele mai multe ramuri de retea (ramificatii) si acela sa-l conectam la carcasa daca e metalica, pentru ca asa micsoram cel mai mult numarul de componente si trasee cu alt potential fata de carcasa. Si vom reduce la maxim erorile introduse de capacitatile parazite intre componente+trasee si carcasa.

 

Numai acel nod care se conecteaza la carcasa merita cu adevarat numele de masa. Adica avem o singura masa adevarata, chiar daca obisnuim sa vorbim si de alta masa. Sau hai sa zicem, las de la mine, o masa principala, nu "adevarata".

 

Numai conventional luam un anumit nod ca avind potential 0V si toate celelalte noduri ca avind un potential oarecare, variabil sau static fata de acel nod.

Atita vreme cit avem izolatie galvanica fata de pamint.

Editat Aprilie 25, 2016 de adigh

[Vizitator]

Doamneeeeeeeeee, citesc acest topic si ma minunez!

 

Pai noi (citiva) la sectiunea amplificatoare (cu tranzistori) am fost mici copii cu certurile...

[Vizitator]

Doamneeeeeeeeee, citesc acest topic si ma minunez!

 

Pai noi (citiva) la sectiunea amplificatoare (cu tranzistori) am fost mici copii cu certurile...

...stai ca abia e la inceput.