Vizitator Postat Aprilie 24, 2016 Partajează Postat Aprilie 24, 2016 (editat) Se pare ca unii nu pot aprecia efortului unui user care BENEVOL simuleaza pentru a ne lumina. ...ai dreptate, pe tine si pe valderama. Restul cauta in carti. L.E. Asa arata caracteristicile anodice in mod trioda pt PL504 dupa Telefunken iar dupa @Lazaroiu le gasiti la simulari. Chiar daca nu prea bat unele cu altele, sunt suficiente ca sa iese bine o simulare si sa se lumineze cei care nu stiu sa citeasca in carti. Editat Aprilie 24, 2016 de Vizitator Link spre comentariu
Vizitator Postat Aprilie 25, 2016 Partajează Postat Aprilie 25, 2016 (editat) pentru "deştepţi"când vor să compare uşor/simplu două modele acestea trebuiesc rescalate-corespunzător şi suprapuse (supapunand marcajele axiale cu aceeaşi reprezentare valorică), un exemplu mai jos de cum se poate proceda. Editat Aprilie 25, 2016 de Vizitator Link spre comentariu
Vizitator Postat Aprilie 25, 2016 Partajează Postat Aprilie 25, 2016 µTracer_ul...nu stie de tensiuni pozitive de grila, ce e cu rosu pe diagrama http://www.elforum.info/uploads/monthly_04_2016/post-175212-0-76092100-1461490125.png, e ..din burta. Ug1=-5V Ua=50V Ia=40mA TFK si 80mA LMO, adica dublu, Ug1=-10V Ua=100V Ia=80mA TFK si 130mA LMO... No comment, dar...ce incredere sa ai in THD_ul simulat cand modelul e in ...balarii. Link spre comentariu
gg101 Postat Aprilie 25, 2016 Partajează Postat Aprilie 25, 2016 µTracer_ul...nu stie de tensiuni pozitive de grila, Ba stie si el. Nu stie sa faca sweep de la cele negative la cele pozitive. Trebuie sa le faci pe rand. Si oricum exista mai multe metode prin care poti masura absolut orice doresti. Link spre comentariu
bmsorin Postat Aprilie 25, 2016 Partajează Postat Aprilie 25, 2016 µTracer_ul...nu stie de tensiuni pozitive de grila, ce e cu rosu pe diagrama http://www.elforum.info/uploads/monthly_04_2016/post-175212-0-76092100-1461490125.png, e ..din burta. Ug1=-5V Ua=50V Ia=40mA TFK si 80mA LMO, adica dublu, Ug1=-10V Ua=100V Ia=80mA TFK si 130mA LMO... No comment, dar...ce incredere sa ai in THD_ul simulat cand modelul e in ...balarii. pai hai sa ne luam toti roe-tester, asta asa ca sa ne aratam muschii ca avem cu ce masura in A2.... eu propun asa, daca esti de acord, fa un grafic PL504 trioda cu roe-tester si il suprapunem cu modelul generat de uTracer, sa vadem in A2 cat de mare e abatrea. PS. nu am nimic cu nimeni si nu tin partea nimanui, de asta nici nu m-am bagat pana acum, pe vremea cand LMO lucra pe modele din foile de catalog, aveai o problema cu asta, ca tuburile nu bat cu realitatea,etc.. (oarecum indreptatit), acum daca se lucreza cu modele generate uTrace, nu avem A2 (ai basca, DA, are mot, NU...) Link spre comentariu
Vizitator Postat Aprilie 25, 2016 Partajează Postat Aprilie 25, 2016 adigh a intrebat care este schema si raspunsul a fost: LMOlimpiu a simulat schema de la #7. Inclusiv popa marius a fost curios ce se intampla daca rezistorul R3 este legat in grila G1 a tubului final si simularea ne-a luminat ce se intampla. Se pare ca unii nu pot aprecia efortului unui user care BENEVOL simuleaza pentru a ne lumina. adrian-pic,nu stiu de unde ai scos cererea mea de simulare atunci cind R3 este legata de la anod la grila fiindca de la primul post cu amplificator SE cuplaj capacitiv d-l Lazaroiu a observat eroarea pe desen pentru care eu i-am multumit si toata discutia a continuat atunci dupa acesta rectificare deci este clar ca cerindu-i d-lui Olimpiu o simulare pe o schema gresita nu ai facut decit un circ inutil, acea schema nu avea cum sa functioneze si am vazut plimbarea ei prin A1 si A2 cu o usurinta uimitoare de acea repet este vorba de un SE clasa A care merge rezonabil si dealtfel intr-o discutie particulara cu d-l Olimpiu sa facut o simulare a acestui amplificator cu o precizie foarte ridicata comparativ cu masurarile reale facute de mine, acest topic se ocupa cu cuplajul galvanic nu stiu ce rost are toata vorbaria pe care ai iscat-o Link spre comentariu
adrian_pic Postat Aprilie 25, 2016 Partajează Postat Aprilie 25, 2016 (editat) Simularea am cerut-o eu insa si tu ai fost curios ce se intampla daca R3 este legat de la anod la G1. De ce ma acuzi pe mine de circ? Eu am vazut ca G1 este la +112V si ca sa ma luminez am cerut o simulare si atat (chiar tu mi-ai dat aceasta permisiune). Nici tu nu aveai habar ce se intampla daca R3 este conectata la G1 (dovada o vezi in poza de mai sus subliniata cu rosu) si dupa ce s-a simulat si te-ai luminat ce se intampla daca R3 este legat la G1 vii si ma acuzi pe mine de circ. P.S. Din simulare rezulta ca schema merge, doar ca se inroseste tubul final. Editat Aprilie 25, 2016 de adrian_pic Link spre comentariu
Patefon Postat Aprilie 25, 2016 Partajează Postat Aprilie 25, 2016 µTracer_ul...nu stie de tensiuni pozitive de grila, ce e cu rosu pe diagrama http://www.elforum.info/uploads/monthly_04_2016/post-175212-0-76092100-1461490125.png, e ..din burta.Hai sa nu fie așa categoric. As zice ca este o extrapolare. Pe baza unor încercări făcute cu caracteristicile din catalog 6N2P, 6N5P as zice ca extrapolează cu zgârcenie. Conform suprapunerii foaia de catalog arată un curent mai mare decât extrapolarea din modelul matematic. Link spre comentariu
adrian_pic Postat Aprilie 25, 2016 Partajează Postat Aprilie 25, 2016 Legat de cele doua scheme puse de tine nu am vazut vreun raspuns de-al tau la cele doua afirmatii de mai jos: 1. Pai nu cred ca tensiunile notate in schema sunt culese folosind aceeasi referinta. Am facut un Kircoff pe bucla Sursa1 - Sursa2 - 6N1P - 68k - 27K si nu iese. (cuplaj galvanic) 2. [Editare] Inteleg ca lampa se inroseste fara semnal. Asta inseamna ca excludem efectul de redresare al lampii finale. Dar ca sa fie schema completa ce valoare are constanta de timp RC din catodul lampii finale? (cuplaj capacitiv) Link spre comentariu
adigh Postat Aprilie 25, 2016 Partajează Postat Aprilie 25, 2016 (editat) adrian-pic,nu stiu de unde ai scos cererea mea de simulare atunci cind R3 este legata de la anod la grila fiindca de la primul post cu amplificator SE cuplaj capacitiv d-l Lazaroiu a observat eroarea pe desen pentru care eu i-am multumit si toata discutia a continuat atunci dupa acesta rectificare deci este clar ca cerindu-i d-lui Olimpiu o simulare pe o schema gresita nu ai facut decit un circ inutil, acea schema nu avea cum sa functioneze si am vazut plimbarea ei prin A1 si A2 cu o usurinta uimitoare de acea repet este vorba de un SE clasa A care merge rezonabil si dealtfel intr-o discutie particulara cu d-l Olimpiu sa facut o simulare a acestui amplificator cu o precizie foarte ridicata comparativ cu masurarile reale facute de mine, acest topic se ocupa cu cuplajul galvanic nu stiu ce rost are toata vorbaria pe care ai iscat-o Nu adrian_pic a facut circ ci tu. Adrian_pic a ajutat la lamurirea problemei. Tu esti cel care a incurcat borcanele. Ai pus initial o varianta corecta de cuplaj capacitiv dar si una gresita pastrind masuratorile de la aia buna si facind observatia ca anodul se inroseste. Normal ca dintr-o asa strutocamila nu se mai intelege nimic si pare ca se incalca legile fizicii. In loc sa intelegi ca ai gresit, arunci vina pe altii. Inrosirea anodului a fost reala si asa l-ai dus la Bucuresti. Dupa cum spui au mai observat inrosirea si altii la Bucuresti. Asta inseamna ca ai construit varianta gresita. Degeaba incerci acum sa mai dregi busuiocul ca cu fiecare incercare se vede si mai abitir eroarea. Nu e vorba, oricui i se poate intimpla sa mai greseasca, dar e lamentabila insistenta asta sa convingi nu stiu pe cine ca eroarea ta e buna. Era destul sa multumesti colegilor care te-au ajutat sa-ti repari amplificatorul. Editat Aprilie 25, 2016 de adigh Link spre comentariu
Vizitator Postat Aprilie 25, 2016 Partajează Postat Aprilie 25, 2016 Bine, adrian_pic are un caracter pe care si altii l-au observat iar tu spui ca am construit varianta gresita caz in care ai grave probleme de perceptie tehnica fiindca curentul anodic ar fi ajuns la 150mA si nici intr-un caz amplificatorul nu ar fi functionat normal ori datele pe care le-am dat descriu un amplificator obisnuit cu un bias de 63mA si care o putere disipata pe anod de 22w cea ce a adus la usoara inrosire a anodului iar in cazul amplificatorului cu cuplaj galvanic nu are rost sa discut cu tine fiindca nu ai facut ,nu ai masurat si nu ai construit nimic doar vorbesti intruna, nu ma intereseaza frustrarile tale si nu incerca sa-mi raspunzi fiindca o faci degeaba Link spre comentariu
adigh Postat Aprilie 25, 2016 Partajează Postat Aprilie 25, 2016 (editat) ........o putere disipata pe anod de 22w cea ce a adus la usoara inrosire a anodului....... nu are rost sa discut cu tine fiindca nu ai facut ,nu ai masurat si nu ai construit nimic doar vorbesti intruna, nu ma intereseaza frustrarile tale ....... Te rog sa nu raspindesti minciuni despre mine ca nu ma cunosti si nu stii ce am facut sau nu am facut. Nici pe mine nu ma intereseaza frustrarile tale. Astea cu inrosirea la 22W la cuplaj capacitiv dar neinrosirea la 31W la cuplaj galvanic sunt gogosi. E la nivel de perpetuum mobile. Se incalca legile fizicii. E din ce in ce mai penibil. Nu vad ce am mai putea discuta. Nu am cu cine. Iar cu masuratorismul tau m-am lamurit. Editat Aprilie 25, 2016 de adigh Link spre comentariu
adrian_pic Postat Aprilie 25, 2016 Partajează Postat Aprilie 25, 2016 Ma vad nevoit sa repet intrebarea pana voi primi un raspuns: Schema de mai jos este corecta sau contine greseli? (eu din schema inteleg ca armatura pozitiva a condensatorului din catodul driver-ului este pusa la -213V si armatura negativa este legata la masa, rezistorul ala de 560 de ohmi din catodul driver-ului nu inteleg cum este legat ca apare conectat si la masa si la -215V) Link spre comentariu
Vizitator Postat Aprilie 25, 2016 Partajează Postat Aprilie 25, 2016 (editat) Adrian sunt două circuite de masă distincte cu diferenţă de potenţial 215V. acum dacă totuşi vrem să analizăm mai amănunţit schema remarcăm 68k în anodul triodei din atac din bară +150V ca atare capabilitatea în curent dată de draivar este foarte mică circa 2mA cu alte cuvinte nu poate intra în discuţie o eventuală conducere gc tub final în A2. aşa cum poţi vedea Marius a marcat -53V static gc şi a dat o variaţie dinamică maximă de 36Vef adică aproximativ +_51Vv vârfuri asta însemnând clasa-A(A1) sau poftim grila de comandă tub final ajunge la vârf maxim -2V în raport cu catodul(în conformitate cu marcajele date). Aşadar se poate înţelege cu uşurinţă cum numai un idiot poate emite pretenţii de intrare în A2 pentru situaţia dată. practic în schema dată vedem o cfg.SE clasa-A(A1) simplă şi cu performanţe foarte bune(dacă admitem notaţiile asociate). PS sigur mare disipaţia la anod 31W, de fapt această disipaţie a impulsionat/generat discuţiile(posibil marius ventilează tubul final), o întrebare posibilă apare sau nu fuga de curent ?! pentru situaţia dată. Editat Aprilie 25, 2016 de Vizitator Link spre comentariu
Vizitator Postat Aprilie 25, 2016 Partajează Postat Aprilie 25, 2016 Mda, deja doua surse intr-un amplificator este ceva complicat si trebuie explicat pe indelete, de ce nu l-ai lasat sa gasesca singur raspunsul fiindca dorea sa intrebe repetat pina afla adevarul Link spre comentariu
Postări Recomandate