SE cuplaj galvanic

[Vizitator]

nu contează mă doktore-"deştept"  axarea invocată(poate fi axat pe cât vrei) acolo discut decât componenta AC "deşteptule" ,contează ce am după cuplajul capacitiv în grila de comandă.

 

mai precis/exact grila de comandă rămâne negativă în raport cu catodul(în reprezentarea dată).

 

în concluzie condensatorul de cuplaj(din reprezentare) nu conduce grila de comanadă în regim pozitiv în raort cu catodul pentru nici o porţiune din acel sinus(indiferent la ce potenţial este axată armatura 0 + -).
 

condensatorul de cuplaj cuplează capacitiv etajul de atac la gc tub final(nu contează axarea invocată din etajul de atac). condensatorul de cuplaj nu transmite componenta dc din etajul de atac.

Editat Aprilie 23, 2016 de Vizitator

[Vizitator]

nu contează mă doktore  "axarea" invocată(poate fi axat pe cât vrei) acolo discut decât componenta AC fraiere ,contează ce am după cuplajul capacitiv în grila de comandă.

valderamo, ''fraier'' esti tu ca nu-ti  recunosti greseala. Citeste ce scriu ''habarnistii'' (asa ne cataloghezi tu pe restul) aia de la tube.cad referitor la distorsiunile aparute la cuplajul capacitiv  http://www.elforum.info/topic/90908-se-cuplaj-galvanic/page-16?do=findComment&comment=1364356.

[adigh]

@ popa marius,

Situatia cu inrosirea se intilneste si cu semnal adica in regim dinamic si fara semnal adica in regim static?

Editat Aprilie 23, 2016 de adigh

[Vizitator]

doktore nu înţelegi ,ai probleme "culturale" cred, în reprezentarea dată http://oi65.tinypic.com/19xyfk.jpg în lipsa semnalului sinus grila de comandă stă la potenţial 0V.

în prezenţa semnalului gc urmăreşte sinusul ăla reprezentat care atinge cu vârful maxim pozitiv +6,8Vv şi atât  dar catodul stă la +7V ca atare lesne putem realiza/înţelege cum grila de comandă nu trece peste ăia +7V din catod aşadar grila de comandă rămâne negativă în raport cu catodul în orice moment de evoluţie a sinusului reprezentat(cu verde).

Editat Aprilie 23, 2016 de Vizitator

[Vizitator]

doktore nu înţelegi ,ai probleme "culturale" cred, în reprezentarea dată în lipsa semnalului grila de comandă stă la potenţial 0V.

în prezenţa semnalului gc urmăreşte sinusul ăla reprezentat care atinge cu vârful maxim pozitiv +6,8Vv şi atât  dar catodul stă la +7V ca atare lesne putem realiza/înţelege cum grila de comandă nu trece peste ăia +7V din catod aşadar grila rămâne negativă în raport cu catodul în orice moment de evoluţie a sinusului reprezentat.

...te-am prins ''in flagrant''...frumos te mai exprimi..''ma''

 

 

Vad ca nu vrei '' in ruptul capului'' sa citesti despre distorsiunile cuplajului capacitiv.

Mai pun o data link_ul la articolul original, probabil crezi ca am selectat doar ce-mi convine dar te inseli, eu am caracter...fata de tine.

http://www.tubecad.com/2014/04/blog0287.htm

App nu ne mai aburi cu ''desenul'' tau, nu are legatura cu schema in discutie. 

[Vizitator]

o postare se poate modifica pe durata unei  ferestre de timp, contează ce rămâne postat după epuizarea ferestrei de timp.

 

acum dacă ne uităm la schema din deschidere vedem aşa marcat  -52V gc tub final şi 36Vef atac adică 36Vef inseamna vârf de +50,9Vv şi respetiv -50,9Vv în jurul axări date(-52V) clasa A-A1 teoretic dinamic diferenţa de potenţial cea mai mică între gc şi catod atinge -1,1V cu minus pe gc raportat la catod.

 

aceeaşi schemă poate funcţiona şi cu un cuplaj capacittiv(cu pierderile de rigoare date de cuplajul capacitiv fugă a fazei la frecvenţe joase şi atenuare semnal la frecvenţe foarte joase) desigur se pastrează negativarea din schemă -52V şi aia 36Vef din atac.

 

să analizăm mai departe  pentru a fi posibilă eliminarea unui cuplaj capacitiv sa recurs la un cuplaj inductiv adică ce câştig pe mere dau pe pere(mai aduc si bani de acasa) cuplajul inductiv fiind deficitar si el la ambele capete bandă.

 

hai să mai vedem avem o disipaţie anodică ieşită din comun dar nu controlăm curentul ia_0 tub final(frumos da)

 

circuitul din intrare(primarul) apare neconectat la una din masele amplificatorului(frumos da).

...

şi toate astea pentru a elimina cuplajul capacitiv dintre etajul de atac şi etajul final dar plătit cu un cuplaj inductiv

 

 posibil se consideră foarte facil un cuplaj inductiv 1:1 dar să nu uităm diferenţa de potenţial primar/secundar..

 

Editat Aprilie 23, 2016 de Vizitator

[Vizitator]

o postare se poate modifica pe durata unei  ferestre de timp, contează ce rămâne postat după epuizarea ferestrei de timp.

... un ''barbat'' isi mentine afirmatiile si nu o da la ''intors'' ca o ''corva'' feminina. Eventual isi ..recunoaste greselile..tot..barbateste.

 

L.E.

 

D-na Vali, aici vorbim de cuplaj capacitiv, vezi ca ''iar'' ai incurcat schemele.

 

L.E._02

era vorba de inrosirea anodului la schema cu cuplaj capacitiv adica asta din #07

http://www.elforum.info/topic/90908-se-cuplaj-galvanic/?do=findComment&comment=997232

 

 

Editat Aprilie 23, 2016 de Vizitator

[Vizitator]

aa, diferă doar cuplajul unul galvanic care nu iroseşte anodul pentru o disipaţie anodică dată versus cuplaj capacitiv care chipurile înroşeşte anodul pentru aceasi disipaţie anodică dată.

băi ca să vezi drăcie tubul ăsta final are capacitate diferită de disipaţie la anod funcţie de natura cuplajului .

 

în ce condiţii static sau dinamic sau şi şi ? ca să lămurim mai bine chestiunea/drăcia (au mai întrebat şi alţii dar fără răspuns).

 

ca să vezi domnule doktore ce chestie până şi static condesatorul ăsta de cuplaj face ravagii "datorită distorsiunilor introduse" care conduc la înroşirea anodului pentru o disipaţie anodică dată  ,dar tubul supus la aceeaşi disipaţie anodică în lipsa condensatorului de cuplaj stă cuminte nu se aprinde anodul pentru disipaţia anodică dată.

 

a ajuns a dracu negativarea  fixă mai bună decât aia automată ca să vezi altă drăcie(se controlează mai bine fuga curentului anodic/disipaţia cu negativarea fixă ?! în opinia unora desigur)

 

vedem se vrea/constată a fi de vină condensatorul de cuplaj pentru anomalia invocată(înroşirea anodului) măi măi ce lucrare.

 

posibil se măsoară "bine" disipaţia la anod în cele două situaţii distincte cuplaj(galvanic vs capacitiv), o fi viceversa/invers sau din neglijenţă se prezintă greşit.

Editat Aprilie 23, 2016 de Vizitator

[adigh]

aa, diferă doar cuplajul unul galvanic care nu iroseşte anodul pentru o disipaţie anodică dată versus cuplaj capacitiv care chipurile înroşeşte anodul pentru aceasi disipaţie anodică dată........

 

De fapt din ce se spune e chiar si mai ciudat. Tubul cu disipatie mai mica se inroseste iar cel cu disipatie mare cu 10W nu se inroseste.

Eu banuiesc niste masuratori gresite. Poate ca e invers, cel care disipa mai mult se inroseste.

E exclus sa fie din tipul cuplajului.

Editat Aprilie 23, 2016 de adigh

[Vizitator]

aa, diferă doar cuplajul unul galvanic care nu iroseşte anodul pentru o disipaţie anodică dată şi alt cuplaj capacitiv care chipurile înroşeşte anodul pentru aceasi disipaţie anodică dată.băi băi ca să vezi drăcie tubul ăsta are capacitate diferită de disipaţie la anod funcţie de natura cuplajului.

 

în ce condiţii static sau dinamic său şi si ? ca să lămurim mai bine chestiunea/drăcia (au mai întrebat şi alţii dar fără răspuns).

Cum ar putea in regim static sa inroseasca anodul ????

Valderamo, cred ca trebuia sa-ti spun ..''La multi ani ! '' ...alta explicatie nu ..vad.

Condensatorul ala de cuplaj, de 330nF are la capete +215V si -53V, adica 268V, in idle, repaus, fara semnal.

Pe grila vor fi -53V, tubul final este in A1.

Pt un semnal de 43Vef alternantza pozitiva va avea cca  60Vpeak,

iar condensatorul va trage grila in 215+60-268=+7V.

Aceste varfuri de semnal pe durata alternantelor pozitive sunt de scurta durata dar suficiente pt a ne afla in A2.  Vad ca pt unii e grea engleza, de fapt si romana. Eu vorbesc fluent 5 limbi, dintre care doua cu accent si dialecte diferite.

[Vizitator]

am văzut la alt timp o susţinere relativ similară  cum că un primar OT (transformator TV-sport) înfăşurări cuplate în antifază (înfăşurările primare) chipurile anula componenta dc şi etajul final funcţiona bine mersi.

aşadar am rezerve(justificate) cu privire la unele materiale/deteminari expuse.

sau deunăzi o fundamentală de 1khz  ajungea la ieşire 2khz

 

mă rog au mai fost... , mos-fet văzut gresit că nu lucrează în schemă perfect funcţională şi multe alte neglijenţe.

 

ce clasă discutăm A1 sau A2, discutăm condensatorul de cuplaj sau "suprasarcina" gc-A2 ?!

 

văd că dai exemplu de A2 şi botezi prost A1(înţelegi ceva sau cum ?!).

 

mă tu trebuie să înţelegi şi în română, exemplu dacă pe grila de comandă tub final ajung dinamic cu vârf la doar +1V în raport cu catodul se chemă că am intrat în clasa-A/A2.

 

mă clasa-A/A1 nu ajunge cu grilă de comandă dinamic în regim pozitiv raportat la catod.

 

eventual poţi să te exprimi aşa mă(în română): dominant A1 cu intrare uşoară A2(sau cumva similar)

 

PS când anodul începe să se înroşească clar am depăşit disipaţia admisă nu contează dacă depăşesc această disipaţie static sau dinamic(average suprasarcină).

Editat Aprilie 23, 2016 de Vizitator

[adigh]

Cuplajul capacitiv nu permite functionarea in A2.

In A2 e nevoie de o componenta continua iar condensatorul nu permite trecerea componentei continue. La aplicarea unei supracomenzi astfel incit virfurile semnalului de grila sa forteze tubul final in A2, condensatorul de cuplaj, datorita curentului continuu de grila, se va incarca cu un anumit potential, mai mare sau mai mic in functie de supracomanda, astfel incit aritmetica tensiunilor se schimba. In A1 grila PL504 are potentialul masei dar dupa incarcarea condensatorului de cuplaj, acesta va negativa suplimentar grila pina scoate tubul din A2. Armatura condensatorului de cuplaj conectata la anodul tubului driver ramine la acelasi potential. Cind condensatorul se incarca va migra spre minus armatura dinspre grila PL504.

Dupa un numar de alternante pe masura ce condensatorul de cuplaj se incarca, tubul final iese din A2 si se stabilizeaza in A1.

Cind tubul devine rosu nu mai e demult in A2.

Functionarea in clasa A2 iese din discutie in cazul cuplajului capacitiv.

Editat Aprilie 23, 2016 de adigh

[Vizitator]

D-na Vali,

Articolul de la tubecad explica foarte clar situatia prezentata aici in schema cu cuplaj capacitiv.

Degeaba o dai la intors cum ca n-ai avea incredere in masuratorile si materialele expuse, aceeasi stuatie e expusa acolo si tind sa cred ca oamenii aia stiu ce spun.

In schema cu cuplaj galvanic pt un semnal de atac de 36Vef, adica varfuri de 50,7Vp , la un potential grila de -52V in repaus nu se intra in A2, diferentza fiind de doar un volt. Punctul asta unde Ugk~ -1V, cunoscut sub denumirea de ''contact potential'' difera de la tub la tub, si e punctul unde incepe sa apara curentul de grila. (Morgan Jones, Valve amplifiers, ed.3-a)

 

[Vizitator]

am scris cu o pagină în urmă:

 

"acum dacă ne uităm la schema din deschidere vedem aşa marcat  -52V gc tub final şi 36Vef atac adică 36Vef inseamna vârf de +50,9Vv şi respetiv -50,9Vv în jurul axări date(-52V) clasa A-A1 teoretic dinamic diferenţa de potenţial cea mai mică între gc şi catod atinge -1,1V cu minus pe gc raportat la catod"

 

tu ce faci mă acum ?! vii cu ce ?! contraargument, la ce?!.

 

mă tu nici măcar nu înţelegi ce citeşti.

Editat Aprilie 23, 2016 de Vizitator

[Vizitator]

am scris cu o pagină în urmă:

 

"acum dacă ne uităm la schema din deschidere vedem aşa marcat  -52V gc tub final şi 36Vef atac adică 36Vef inseamna vârf de +50,9Vv şi respetiv -50,9Vv în jurul axări date(-52V) clasa A-A1 teoretic dinamic diferenţa de potenţial cea mai mică între gc şi catod atinge -1,1V cu minus pe gc raportat la catod"

 

tu ce faci mă acum ?! vii cu ce ?! contraargument, la ce?!.

morrrr...

aia era pt situatia ''cuplaj galvanic'' care deocamdata nu ne intereseaza, hai sa elucidam efectul asta de inrosire a placii in cazul cuplajului capacitiv.

Uite ( ''fa'' doamna, ar suna in limbajul tau ) iti mai dau o sansa sa intzelegi fenomenul, dar sa nu ma pui la ora asta sa-tzi traduc. 

Tot din Morgan Jones