Vizitator Postat Aprilie 22, 2016 Partajează Postat Aprilie 22, 2016 (editat) descarcarea condensatorului de cuplaj pe grila duce la aparitia curentului G-K. o asemenea afirmaţie denotă "ştiinţe temeinice" în domeniul Audio pe tuburi Editat Aprilie 22, 2016 de Vizitator Link spre comentariu
Vizitator Postat Aprilie 22, 2016 Partajează Postat Aprilie 22, 2016 o asemenea afirmaţie denotă "ştiinţe temeinice" în domeniul Audio pe tuburi Trebuie sa-ti ''desenez''...altfel nu pricepi. Nici asa nu sunt sigur ca o sa intzelegi, dar, incerc. Sper sa nu ne intindem pe cateva pagini de topic cum ai facut cu CCS_ul in discutia cu @depanatorul. Era vorba de schemele postate aici http://www.elforum.info/topic/90908-se-cuplaj-galvanic/page-15?do=findComment&comment=1361875 adica astea In imaginile urmatoare o sa gasesti (sper) raspunsul : Spor la ...citit. Link spre comentariu
Vizitator Postat Aprilie 23, 2016 Partajează Postat Aprilie 23, 2016 văd, nici măcar nu poţi desena doktore Link spre comentariu
Vizitator Postat Aprilie 23, 2016 Partajează Postat Aprilie 23, 2016 Deci amplificatorul SE cu cuplaj galvanic are un comportament normal in punctul static de functionare ales adica 390V/62mA iar usoara inrosire a anodului sa putut vedea atunci cind am prezenta acest amp la Bucuresti si unde puterea disipata pe anod depasea usor pe cea data de catalog. In cazul cupajului galvanic PSF-ul este 390V/83mA si anodul disipa cu 10w mai mult decit situatia precedenta fara nici o inrosire a anodului asa ca discutia ar trebui reluata cu calm daca cumva acest lucru prezinta interes Link spre comentariu
adrian_pic Postat Aprilie 23, 2016 Partajează Postat Aprilie 23, 2016 (editat) amplificatorul SE cu cuplaj galvanic are un comportament normal in punctul static de functionare ales adica 390V/62mA iar usoara inrosire a anodului sa putut vedea atunci cind am prezenta acest amp la Bucuresti si unde puterea disipata pe anod depasea usor pe cea data de catalog. In cazul cupajului galvanic PSF-ul este 390V/83mA si anodul disipa cu 10w mai mult decit situatia precedenta fara nici o inrosire a anodului. marius deci cu intrarea in scurt amplificatorul in 30 de minute nu ajunge sa se inroseasca anodul insa pe semnal (sa zicem tot in 30 de minute ca sa avem termen de comparatie) apare inrosiea anodului? In plus la cuplajul galvanic unde ai marit cu 10W puterea disipata nu s-a observat inrosirea anodului. Poti face un filmulet in care sa masori ca sa vedem si noi cele doua cazuri? (pentru mine este bizar faptul ca, cuplajul capacitiv micsoreaza cu 10W puterea disipata la anod si tind sa cred ca alta a fost cauza) Ai schimbat condensatorul de cuplaj sa vezi daca se schimba ceva? La ambele canale ai observat aceeasi roseata a anodului? Editat Aprilie 23, 2016 de adrian_pic Link spre comentariu
adigh Postat Aprilie 23, 2016 Partajează Postat Aprilie 23, 2016 (editat) Despre care scheme vorbim de fapt ? Vad ca sunt date si scheme cu cuplaj capacitiv iar sarcina e in catod si avem si cuplaj galvanic cu sarcina in anod. http://www.elforum.info/topic/90908-se-cuplaj-galvanic/page-15?do=findComment&comment=1361875 Cind intre doua scheme difera mai mult decit cuplajul, nu se poate atribui acea inrosire exclusiv cuplajului. Editat Aprilie 23, 2016 de adigh Link spre comentariu
Vizitator Postat Aprilie 23, 2016 Partajează Postat Aprilie 23, 2016 la #7 este varianta cuplaj capacitiv iar la #20 galvanic Link spre comentariu
adrian_pic Postat Aprilie 23, 2016 Partajează Postat Aprilie 23, 2016 (editat) Ca sa fie mai usor de urmarit pun ambele scheme una langa alta: Cuplaj capacitiv Cuplaj galvanic: In cazul cuplajului capacitiv esti in clasa A2 si nu ajungi de loc in clasa A1, cum curbele pentru PL504 pentru curenti de grila nu se gasesc ma gandesc ca daca in IDLE nu ai anod inrosit dar cand ai semnal ai anod inrosit => nu esti tot timpul sub hiperbola maxima de disipatie. A doua schema (cuplaj galvanic) este faina! Editat Aprilie 23, 2016 de adrian_pic Link spre comentariu
Vizitator Postat Aprilie 23, 2016 Partajează Postat Aprilie 23, 2016 văd, nici măcar nu poţi desena doktore @valderama, e o vorba ...''daca taceai, filozof ...ramaneai''. Situatia prezentata de tine in desenele astea e...pe langa subiect. In primul rand tensiunea de atac a etajului, acei 4,8Vef inainte de C, e axata pe zero si nu pe +215V ca in schema despre care vorbim noi. Am pus pozele alea de pe tube.cad in ideea ca o sa intelegi fenomenul asta de aparitie a distorsiunilor in cazul cuplajului capacitiv si metodele de eliminare/reducere a lor dar ...degeaba. Ori nu intelegi engleza...ori nu te lasa orgoliul sa-ti recunosti greselile. Sau ..esti depasit de situatie cand e vorba de ..A2. Era la mintea cocosului ca fiind vorba de inrosirea anodului sunt curenti de grila, chiar daca nu permanent ci doar pe varfurile alternantzelor pozitive. Pe de alta parte, fiind vorba de o schema realizata de Marius trebuia sa te gandesti si la ...A2, eventual la fortarea tubului pana in limitele permise real. Ca sa folosesc expresia ta ..'' inrameaza '' pozele alea de pe tube.cad si pune mana pe ...carte. Link spre comentariu
adrian_pic Postat Aprilie 23, 2016 Partajează Postat Aprilie 23, 2016 (editat) ''daca taceai, filozof ...ramaneai''. In primul rand tensiunea de atac a etajului, acei 4,8Vef inainte de C, e axata pe zero si nu pe +215V ca in schema despre care vorbim noi. Nu vad de unde ai dedus tu ca valderama a axat acei 4,8Vef pe zero??? In ambele desene NU vad aceasta informatie!!! Editat Aprilie 23, 2016 de adrian_pic Link spre comentariu
Vizitator Postat Aprilie 23, 2016 Partajează Postat Aprilie 23, 2016 https://www.misterspex.de/brillen/polo-ralph-lauren-0ph-2083-5007_f6476598.html aici... Link spre comentariu
Vizitator Postat Aprilie 23, 2016 Partajează Postat Aprilie 23, 2016 (editat) da adrian_pic un doktore-"destept" nu înţelege chestiuni simple(ne interesează doar componenta ac nu şi la ce potenţial dc stă armătura aia, axarea invocată). doctore nu ştie să citească măcar (scrie clar cu verde variaţia tensiuni pe grila de comandă). deasemeni în reprezentare se vede clar cum grila de comandă rămâne negativă în raport cu catodul. PS Adrian astfel vedem şi noi ce/cât ştie acest doktore Editat Aprilie 23, 2016 de Vizitator Link spre comentariu
Vizitator Postat Aprilie 23, 2016 Partajează Postat Aprilie 23, 2016 da adrian_pic proştii nu înţeleg chestiuni simple(ne interesează doar componenta ac nu şi la ce potenţial dc stă armatura aia axarea invocată). Nu stiu care dintre noi doi a cazut de ''prost'' ...la faza asta, ma tem ca ...tu. Daca erai fair_play, puteai sa recunosti ca ai gresit si vorba aia..''orice greseala recunoscuta e pe jumatate iertata''... dar cum nu esti genul...mergi aiurea pana in ..panzele albe sustinand niste aberatii. Ma faci sa cred ca batranului valderama odata cu inaintarea in varsta ii scade IQ_ul. Exact ca la lampi....cand imbatranesc creste rezistentza interna si scade emisia catodica. Ai grija...de filament. Link spre comentariu
adrian_pic Postat Aprilie 23, 2016 Partajează Postat Aprilie 23, 2016 In primul rand tensiunea de atac a etajului, acei 4,8Vef inainte de C, e axata pe zero si nu pe +215V ca in schema despre care vorbim noi. scrie clar cu verde variaţia tensiuni pe grila de comandă Deci dupa C => nu stiu cine are nevoie de ochelari! Link spre comentariu
Vizitator Postat Aprilie 23, 2016 Partajează Postat Aprilie 23, 2016 Pic_ule...tu vad ca habar nu ai ce e aia ''axare'' ..si nici sa citesti schemele (''desenele'' ) batranului valderama. Macar atata lucru puteai sa invetzi de la ''mentorul'' tau ''virtual'', atotstiutorul lampilor. Link spre comentariu
Postări Recomandate